Revista Art-emis
30 decembrie 1947 PDF Imprimare Email
Ion Maldarescu   
Duminică, 30 Decembrie 2012 00:30
Actul de abdicare a regelui Mihai - 30 decembrie 1947
„Prin Gra?ia lui Dumnezeu ?i voin?? na?ional? Rege al României
La to?i de fa?? ?i viitori s?n?tate !
În via?a statului român s-au produs în ultimii ani adânci prefaceri politice, economice ?i sociale, care au creat noi raporturi între principalii factori ai vie?ii de stat. Aceste raporturi nu mai corespund ast?zi condi?iunilor stabilite de pactul fundamental - Constitutia ??rii - ele cerând o grabnic? ?i fundamental? schimbare. În fa?a acestei situa?iuni, în deplin? în?elegere cu factorii de r?spundere ai ??rii, con?tient de r?spunderea ce-mi revine, consider c? institu?ia monarhic? nu mai corespunde actualelor condi?iuni ale vie?ii ale vie?ii noastre de stat, ea reprezentând o piedic? serioas? în calea dezvolt?rii României.
În consecin??, pe deplin con?tient de importan?a actului ce fac în interesul poporului român

ABDIC

Pentru mine ?i pentru urma?ii mei la tron, renun?înd pentru mine ?i pentru ei la toate prerogativele ce le-am exercitat ca rege al României.
Las poporului român libertatea de a-?i alege noua form? de stat.

Mihai Rege, dat la Bucure?ti ast?zi 30 decembrie 1947"

Carol al II lea despre abdicarea Regelui Mihai

„Mar?i, 30 decembrie 1947. O zi îngrozitoare, ce zi sfâ?ietoare: la 5 dup?-amiaz?, bietul ?i credinciosul Ribeiro telefoneaz? c? Reuters a comunicat c? Mihai?? a abdicat, azi, la 3. Vestea a c?zut ca o m?ciuc? pe capul nostru, am r?mas, literalmente, tr?snit. Reprezentantul lui Reuters a ?i venit aci aducându-mi telegramele, cari dau oare?icari detalii. La 3, a isc?lit abdicarea ?i a dat o Proclama?ie c?tre popor, iar unele ve?ti zic c? la 4 va p?r?si Bucure?tiul.

A ?i fost proclamat? Republica Democratic? Popular?, alias Sovietic?. M-a apucat o furie auzind aceasta ?tire; cine dracu' l-a pus pe Mihai?? s? se întoarc?, ca, dup? o s?pt?mân?, s? plece în condi?iile cele mai urâte ?i dând c?tre popor o proclama?ie ru?inoas?. Nu numai c? abdic? pentru el ?i urma?ii s?i, dar spune, în proclama?ie, c? las? poporului grija de a-?i alege felul cum dore?te s? fie guvernat, considerând c? monarhia este un obstacol serios în calea dezvolt?rii democratice a ??rii. M? sufoc? ideea c? fiul meu, ca suveran, s? poat? s?-?i puie isc?litura sub un document astfel redactat. To?i lupt?m pentru a ar?ta lumei c? forma democratic? nu numai c? este compatibil? cu Monarhia, dar c? ?i asta este, de fapt, mai garantat? sub un suveran, decât sub un pre?edinte, care-i, totdeauna, un om de partid ?i iat? c?, acuma, Mih?i?? declar?, sub iscalitur?, contrariul ?i, în acela?i timp, autentific? actul de na?tere a Republicii, form? de stat care nu poate permite României de a tr?i."[1]

În noiembrie 1947, Mihai a plecat la Londra, la nunta viitoarei Regine Elisabeta a II-a, decis s? nu se mai întoarc? în ?ar?. La Londra a cunoscut-o pe Prin?esa Ana de Bourbon-Parma, care îi va deveni so?ie. Potrivit propriei sale declara?ii, Mihai a revenit acas? „la sfatul expres al lui Winston Churchill", care se spune c? l-ar fi sf?tuit pe Mihai c?, „mai presus de orice, un rege trebuie s? fie curajos". În fapt, când a aflat de plecarea din România a lui Mihai, Stalin s-a înfuriat, ordonând guvernului de la Bucure?ti s? intervin? pentru ca Mihai s? se întoarc?.

„Monarhia, o piedic?"

Ceea ce a urmat se cunoa?te! Dup? întoarcerea sa în România, Mihai a fost silit s? abdice la 30 decembrie 1947. În ?edin?a extraordinar? din 30 decembrie 1947 a Cabinetului, Petru Groza a declarat: „ ... monarhia era o piedic? serioas? în calea dezvolt?rii poporului nostru ?i c? (...) poporul a f?cut azi un divor? ?i decent, ?i elegant de monarhie. (...) Vom îngriji ca fostul rege s? plece lini?tit pentru ca nimeni s? nu poat? avea un cuvânt de repro? pentru acela care, în?elegând glasul vremurilor, s-a retras". La 3 ianuarie 1948, Mihai a fost silit s? p?r?seasc? ?ara, urmat la peste o s?pt?mân?, de principesele Elisabeta de România ?i Ileana de Habsburg.

Abdicarea - mit ?i realitate

Circul? relat?ri contrare privind motivele abdic?rii lui Mihai. Se afirm?, f?r? dovezi, c? Petru Groza l-ar fi amenin?at cu un pistol ?i cu ?antajul c? urma s? execute 1.000 de de?inu?i studen?i dac? nu abdic?, iar revista „Time" scria c? guvernul pro-sovietic ar fi amenin?at cu arest?ri a mii de oameni dac? Mihai nu abdic?. Din Arhivele Securit??ii Române rezult?? c? abdicarea regelui Mihai a fost rodul negocierilor sale cu guvernul comunist, nu al vreunui ?antaj, negocieri în urma c?rora i s-a permis s? plece din ?ar? înso?it de bunurile solicitate ?i de o parte din suita regal?.

Versiunea sovietic?

Din însemn?rile cuprinse în cartea autobiografic? „Misiuni Speciale - Memoriile unui martor nedorit" a lui Pavel Sudoplatov - unul dintre fo?tii ?efi ai N.K.V.D. -, rezult? c? ministrul adjunct de Externe Carol al II-leasovietic Andrei Vî?inski ar fi purtat personal negocieri cu Regele Mihai în vederea abdic?rii, garantându-i o pensie ce urma s?-i fie pl?tit? lui Mihai în Mexic. La aceast? acuza?ie, regele a spus c? nu a fost niciodat? în Mexic, îns? tat?l s?u Regele Carol al II-lea, da.
Nu se ?tie exact cu ce bunuri a plecat din România. Declara?iile variaz?, de la un tren plin cu valori pân? la patru automobile, 3.000 de dolari ?i o decora?ie, ?i de la bunuri în valoare de 500.000 de franci elve?ieni pân? la 42 de tablouri, în func?ie de cei care le emit..
În anul 1948, scriitorul George Orwell scria romanul politic „1984". În acel an, Orwell ?i-a pus intrebarea „ce s-ar intampla daca in Anglia s-ar instaura un regim de tip totalitar, stalinist". Ei bine, cred c? ar trebui s? ne punem întrebarea: ce s-ar fi intamplat daca Regele Mihai I nu ar fi abdicat , dac? nu l-ar fi arestat pe Mare?alul Antonescu, în final dac? România nu ar fi întors armele împotriva Germaniei. ?i înc? ceva referitor la ce se mai vehiculeaza pe la posturile noastre TV: de ce amestec?m organiza?iile evreie?ti în rufele noastre? Nu cred c? organiza?iile evreie?ti ne cer p?rerea cu privire la problemele lor cu poporul palestinian. O declara?ie-?oc a pre?edintelui Basescu a pus pe jar o Românie în degringolad?. Referindu-ne strict la declara?ie, se pare c? mul?i români sunt de acord cu ea. Românii a?teapt? de la ?eful statului, indiferent cine ar fi acesta: Mihai, Dej, Ceau?escu, Iliescu, Constantinescu, B?sescu, s? fie drept ?i s? apere interesele poporului. Indiferent dac? el - conduc?torul - iese prost sau nu. Românii îi respect? pe conducatorii care au luptat al?turi de ei, nu pe cei care s-au ascuns când au dat de greu. A?a suntem noi ?i nu trebuie s? ne fie ru?ine.

Referitor la Mihai, nu trebuie ignorate faptele:

- nu a luat atitudine fa?? de tratamentul aplicat evreilor ?i tiganilor, o parte din vin? îi apar?ine. Nu po?i s? fii ?eful statului ?i sub conducerea ta s? se întâmple ce s-a întâmplat f?r? ca tu s? nu ai nici o vin?. Chiar dac? e?ti o marionet?. Prime?ti laude ca un simbol al statului dar când apar probleme delicate, te urci in ma?ina ?i fugi;
- în plin conflict militar a girat arestarea lui Antonescu, comandantul - de facto - al Armatei Române ?i l-a predat inamicului;
- prin Proclama?ia de la 23 august 1944 a trimis 170.000 de militari români în prizonieratul rusesc;
- a legitimat alegerile frauduloase de dup? r?zboi, prin deschiderea lucr?rilor parlamentului;
- a refuzat semnarea actelor de gra?iere pentru generalii ?i ofi?erii români condamna?i de ru?i dup? r?zboi;
- a abdicat total pentru el ?i urma?ii lui, plecând din ?ar?. Este singurul rege din Europa de Est care a abdicat. Practic a l?sat ?ara de izbeli?te.
Altfel se poate comenta despre mare?alul Ion Antonescu. De?i a comis ?i unele gre?eli, acestea pot fi în?elese ?i, ?inându-se cont de contextul împrejur?rilor vremii, li se pot acorda circumstan?e atenuante. De asemenea, lui Antonescu nu-i pot fi contestate: caracterul de adev?rat miltar, lupta pentru reîntregirea ??rii dup? fatidicul an 1940, demnitatea cu care ?i-a primit moartea ?i mai ales demnitatea cu care ?i-a asumat r?spunderea pentru faptele sale ?i nu a incriminat pe nimeni altcineva - cu toate ca ru?ii ?i comuni?tii au încercat s?-l conving?.

S? ne cunoa?tem istoria!

-------------------------------------------------------------------------------------------------------
[1] Fragmentul face parte din volumul al cincilea de însemn?ri zilnice ale lui Carol al II-lea, „Între datorie ?i pasiune", ap?rut la Editura Curtea Veche în 2001. footer