Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Adina Berciu-Dr?ghicescu & Prof. Maria Petre   
Duminică, 02 Decembrie 2012 20:26
Prof. univ. dr. Adina Berciu Dr?ghicescu-art-emisLa 24 februarie 1922, membrii Comitetului Societ??ii Coloniei monahilor români din Sfântul Munte Athos, ieroschimonahul Gherasim Sperchez, schimonahul Ioachim B?rc?nescu, schimonahul Ilarion Mârza ?i ieromonahul Serafim ?oima, îi scriau episcopului de Arge?, Visarion Puiu, pe care-l rugau sa intervin? pe lâng? Ministerul Cultelor „temându-se ?i de data asta c? va r?mâne cerin?a noastr? f?r? rezultat,... c? la formarea budgetului s? se aib? în vedere umilita noastr? cerere".[189] Din tabelul cu chiliile ?i colibele române?ti athonite, membre ale Societ??ii Coloniei rezult? c?, în anul 1922, din aceasta f?ceau parte urm?toarele chilii ?i colibe: pe mo?ia mân?stirii Lavra, chiliile Catafighi (schimonah Ilarion Mârza - 12 monahi); Sfântul Prooroc Ilie (schimonah Modest - 4 monahi); Na?terea Maicii Domnului - G?v?neasca (schimonah Gherasim - 8 monahi) Turlutiu (schimonah Clement - 3 monahi), precum ?i 5 colibe cu biseric? ?i 12 colibe f?r? biseric?, în care vie?uiau 39 de monahi români; pe mo?ia mân?stirii Sfântu Pavel, chilia Sfin?ii Teodori - Careia (schimonahul Ioachim Iosif - 6 monahi); pe mo?ia mân?stirii Dionisiu, chilia Intrarea în Biseric? (ieromonah Mihail Niculescu - 5 monahi); pe mo?ia mân?stirii Simon Petru, coliba Sfântu Sava (schimonah Irotei - 3 monahi); pe mo?ia mân?stirii Cutlumu?i, chilia Sfin?ii Teodori (schimonah Ioachim B?rc?nescu - 9 monahi) ?i coliba Maica Domnului Iviri?a (ieromonahul Ioasaf - 2 monahi); pe mo?ia mân?stirii Xiropotam, chilia Adormirea Maicii Domnului (ieromonahul Arsenie - 4 monahi); pe mo?ia mân?stirii Iviru, chilia Sfântul Ioan Botez?torul (schimonahul Zosima - 4 monahi); pe mo?ia mân?stirii Stavronichita, chilia Sfin?ii Trei Ierarhi (schimonah Grigore Tudor – 3 monahi), ?i 4 colibe dintre care dou? cu biserici ?i dou? f?r? biserici în care vie?uiau 11 monahi; pe mo?ia mân?stirii Pantocrator, chilia Sfântu Gheorghe (ieromonah Gherasim Sperchez - 9 monahi), ?i 4 colibe f?r? biserici cu 12 monahi, iar pe mo?ia mân?stirii Vatoped, chiliile Na?terea Sfântului Ioan Botez?torul (ieromonah Ilie Hulpe - 9 monahi); Sfântu Ipatie (ieroschimonah Teodosie Domnariu - 8 monahi); Sfântu Nicolae (monahul Veniamin Vasiliu - 3 monahi), Izvorul T?m?duirii (schimonah Evloghie - 3 monahi), ?i dou? colibe cu biserici în care tr?iau 6 monahi.[190] În total în cele 15 chilii ?i 28 de colibe vie?uiau 157 de monahi ?i autorii statisticii estimau c? num?rul monahilor români athoni?i se ridica la 233.

Comparând aceast? statistic? cu datele din primul deceniu al secolului al XX-lea se constat? sc?derea drastic? a num?rului de monahi români athoni?i. În afara c?lug?rilor care f?ceau parte din Societatea Coloniei Monahilor Români, existau chiliile Cucuvinu-Provata ?i Sfântul Gheorghe Colciu. Din documentele consultate rezult? c? la 10 mai 1918, superiorul Comunit??ii fra?ilor români, Sfântul Ioan Teologul - Cucuvinu, Teodosie Soroceanu a murit în explozia depozitului de muni?ii care se g?sea în apropierea metocului de la Cozmoaia - Ia?i. I-a urmat la conducerea chiliei arhimandritul Epifanie Dumitrescu care a ref?cut cl?direa bisericii ?i a schitului ars, cu ajutorul unei subven?ii de 500.000 lei, acordat? de statul român, ?i din valorificarea vinului ob?inut de pe podgoria metocului. La 4 noiembrie 1928, Mitropolitul Moldovei, Pimen a sfin?it noua biseric?.[191] C?lug?rii r?ma?i la chilia Cucuvinu se plângeau în noiembrie 1934 c? stare?ul Epifanie nu le-a trimis nici un ajutor din veniturile metocului. În urma schimb?rii statutului Muntelui Athos care prevedea c? absen?a de acolo a monahilor pentru o perioad? mai mare de un an, f?r? aprobarea autorit??ilor competente determina excluderea, arhimandritul Epifanie a fost destituit din func?ia de stare? în anul 1932, fiind numit în locul lui protosinghelul Varlam Nem?anu.[192]

Situa?ia s-a agravat ?i mai mult dup? 10 mai, în 1924, când printr-o Chart? Constitu?ional? semnat? de cele 20 de mân?stiri, se consfin?ea preponderen?a elementului grecesc în Muntele Athos ?i se impunea cet??enia elen? tuturor monahilor. Într-o adres? a Sinodului Bisericii Ortodoxe Române c?tre Ministerul Afacerilor Str?ine, din martie 1927, se aprecia c? impunerea cet??eniei elene tuturor monahilor athoni?i reprezenta un privilegiu exclusiv pentru na?ionalitatea elen? iar schiturile ?i chiliile române?ti „ar pierde calitatea de române?ti ?i aceea?i soart? ar avea ?i propriet??ile lor, fie din Grecia, fie din ?ar?".[193]

Un memoriu din septembrie 1930 al superiorilor chiliilor române?ti Cucuvinu-Provata, Varlam Nem?anu, ?i Catafighi, Ilarion Mârza, semnala sc?derea num?rului c?lug?rilor români athoni?i din cauza politicii autorit??ilor elene ?i ale Sfântului Munte, care nu mai permiteau stabilirea în a?ez?mintele române?ti a noi monahi, „lucrul acesta constituind o confiscare deghizat? a a?ez?mintelor, caselor ?i bunurilor române?ti, prin faptul c? neavând urma?i nu mai are cine s? le mo?teneasc? ?i devin din aceast? cauz? proprietatea mân?stirilor dominante grece?ti". Se solicita interven?ia autorit??ilor române pe lâng? Conferin?a Balcanic?,ce urma s? se desf??oare la Atena în octombrie 1930, pentru îmbun?t??irea statutului monahilor români.[194]

În luna septembrie 1931, c?lug?rii români athoni?i au înaintat un memoriu Ligii Na?iunilor, în care protestau împotriva impunerii cet??eniei elene ?i a piedicilor puse de autorit??ile elene de stabilire de noi monahi la Muntele Athos. Acest lucru ducea la imposibilitatea înlocuirii monahilor vârstnici cu al?ii tineri ?i, „în consecin??, peste 30 sau 40 de ani nu se va mai afla nici o urm? de român în Sfântul Munte, iar schiturile ?i chiliile cu marile lor bog??ii vor trece direct în st?pânirea mân?stirilor chiriarhice grece?ti, f?r? a se mai afla cineva care s? fac? vreo preten?ie sau s? cear? desp?gubiri, cum se practic? ?i acum, când se întâmpl? de r?mâne vreo chilie f?r? mo?tenitor".[195] Nota reprezentantului Lega?iei României pe lâng? Liga Na?iunilor de la Geneva, Ed. Ciuntu, eviden?ia caracterul patetic al memoriului „care din punct de vedere omenesc ar face-o mai simpatic?, dar din punctul de vedere al eficacit??ii , problematic?".[196]

Autorit??ile diplomatice române ca ?i Sinodul Bisericii Ortodoxe Române, în frunte cu Patriarhul Miron Cristea, au f?cut numeroase interven?ii pe lâng? guvernul grec ?i Patriarhia de la Constantinopol, pentru aprobarea stabilirii de noi monahi români la Muntele Athos, în vederea men?inerii unui num?r constant de tr?itori, care s? ia locul celor care decedau. Promisiuni au fost,dar, în fapt, autorit??ile Sfântului Munte f?ceau mari greut??i românilor care doreau s? se stabileasc? în Sfântul Munte.

Într-un referat din mai 1931, Radu Cru?escu de la Ministerul Afacerilor Str?ine surprindea exact situa?ia: „În lipsa unui acord formal româno-elen în aceast? chestiune, politica de dezna?ionalizare urm?rit? sistematic de guvernul grec în Sfântul Munte, va inspira desigur autorit??ilor competente, pretexte suficiente pentru a întârzia satisfacerea dreptelor noastre revendic?ri, cel pu?in pân? atunci când cumplita mizerie ne va fi f?cut s? pierdem acolo cu des?vâr?ire o situa?iune pe care am ?tiut s? o dobândim prin cinci veacuri de credin?? ?i sacrificii".[197] ?i toate aceste previziuni, din nefericire s-au ?i materializat. Între timp, c?lug?rii de la Prodromu erau m?cina?i de conflictul între?inut de mân?stirea chiriarhic? Lavra, care reinstaurase, cu un scop bine ?tiut pe c?lug?rii r?zvr?ti?i, în anul 1919, înlocuindu-l pe arhimandritul Antipa Dinescu, cel care luptase atât de mult pentru ridicarea acestuia la rangul de mân?stire, tocmai pentru a putea reprezenta ?i punctul de vedere al monahilor români ?i a-i ap?ra de abuzurile c?rora le-au c?zut victime în perioada urm?toare.

Din pu?inele documente privind evolu?ia chiliilor române?ti, pe care le-am putut descoperi în arhive, pentru perioada urm?toare, rezult? c? o parte a monahilor de frunte ai chiliilor disp?ruser?. La 22 martie 1931, Ilarion Mârza, stare?ul chiliei Catafighi, îi scria lui Visarion Puiu despre greut??ile prin care treceau monahii români athoni?i, îndeosebi sc?derea num?rului c?lug?rilor care îmb?trâneau ?i disp?reau, venirea unor tineri fiind îngreunat? de autorit??ile grece?ti; comunit??ile române?ti începuser? s? treac? în posesia altor mân?stiri; nu se putea face nimic f?r? protec?ia statului român, care nu-i mai ajuta, datorit? comportamentului câtorva c?lug?ri r?zvr?ti?i de la Prodromu. „Ace?ti nemernici a cutezat s? atace cu obr?znicie pe înal?ii prela?i ai Sf. Biserici Române ?i s? aduc? ofens? Sf. Sinod, din cauza aceasta ni se pare, ?ara nu ia m?suri urgente pentru a ne acorda cuvenita protec?ie; dar n-ar trebui s? le ?ie în seam? calomniile acestor 3-4 r?zvr?ti?i, care a r?pit administra?ia Prodromului, bandite?te ?i în urm? imediat au fost adu?i de mân?stirea chiriarhic?, spre distrugerea cât mai grabnic? a schitului, c?ci cu bun? seam? ace?ti indivizi vor mai continua, schitul împilat de datorii se va ocupa de greci, ?i nu este alt? sc?pare, decât numai ca ?ara s? intervie urgent ca ace?tia s? fie sco?i din administra?ie ?i în locul lor s? se rânduiasc? p?rin?i demni de ai schitului. Pentru câteva neghine nu se cade a pierde tot grâul, adec? pentru cei 3-4 turbur?tori nu trebui s? las? ?ara a se pierde o mul?ime de comunit??i române?ti cu câteva sute de c?lug?ri, care recunosc datoria lor c?tre patrie ?i c?tre conduc?torii ei biserice?ti ?i politice?ti, cu datoritul respect ?i supunere." Îl rugau s? intervin? pe lâng? Sf. Sinod ?i guvern pentru luarea unor m?suri care s?-i protejeze pe monahii români athoni?i „?i recâ?tigarea drepturilor ce le-am avut în trecut: de a primi ?i inchinovia în comunit??ile noastre români din patrie, c?rora s? li se permit? liber a veni în Sf. Munte, care este proclamat de vechii împ?ra?i interortodox, iar nu numai pentru greci. Cele mai multe mân?stiri au fost restaurate de domnitorii no?tri români, a?adar România are mare drept a-?i proteja pe supu?ii ei afl?tori în Sf. Munte". (Ilarion Mârza).[198]

Societatea Coloniei monahilor români din Sfântul Munte Athos, creat? în anul 1906, exista înc? în anul 1934 tot sub pre?edin?ia arhimandritului Antipa Dinescu, care, de?i nu mai era stare?ul schitului Prodromu, dup? o perioad? în care tr?ise în România se reîntorsese la Muntele Athos ?i continua s? coordoneze ac?iunile monahilor români athoni?i. Societatea,adresa 30 iunie 1934, un memoriu ministrului Cultelor ?i Artelor, în care ar?ta c?, dup? votarea Statutului Muntelui Athos de c?tre parlamentul elen, în anul 1929, „nimeni absolut din România nu mai este permis a se stabili în Sfântul Munte pentru via?a monahal?. În decursul acestor cinci ani de zile, am întâmpinat numeroase cazuri de felul acesta, în care, cu toate str?duin?ele depuse, fra?ii no?tri români doritori de a se c?lug?ri în Comunit??ile noastre, ?i-au v?zut cererile refuzate, de?i posed? actele necesare, îndeplinind condi?iunile prev?zute în zisul statut". Acest lucru era considerat o form? de confiscare a bunurilor a?ez?mintelor române?ti „prin faptul c? neavând cine s? le mo?teneasc?, toate aceste comunit??i române?ti cu biserici frumoase ?i gospod?rii întemeiate ?i între?inute cu mult? trud? din daniile poporului român, vor trece în st?pânirea mân?stirilor dominante grece?ti". Se aprecia c? toate promisiunile f?cute de statul elen guvernului român c? „va aproba cu bun?voin?? stabilirea oric?rui român în Sfântul Munte ce ar fi avut aceast? dorin?? pentru via?a monahal?", nu vor fi respectate de Chinotita de la Careia care va inventa pretexte pentru a le respinge. Se f?cea o paralel? între drepturile comerciale, de naviga?ie, biserice?ti ?i ?colare acordate de statul român grecilor, în timp ce „noi, românii de aici nu pretindem decât s? putem primi în comunit??ile noastre fra?i români care... s? devin? treptat, mo?tenitori fire?ti ai acestor a?ez?minte".[199] Printre cei 12 stare?i ai chiliilor române?ti semnatare ale memoriului, îl g?sim pe conduc?torul Comunit??ii fra?ilor români - Sfântul Ioan Teologul-Provata, Varlam Nem?anu, prin urmare ?i aceasta era membr? a Societ??ii Coloniei monahilor români din Sfântul Munte Athos.

Ministerul Afacerilor Str?ine elabora un proiect de instruc?iuni al a?ez?mintelor române?ti de la Muntele Athos, în care se cerea fiec?rei comunit??i s? trimit? Lega?iei de la Atena tabele nominale cu num?rul membrilor, obligativitatea de a comunica orice modificare a num?rului lor prin deces sau îndep?rtare din Sfântul Munte; reclama?iile s? le adreseze mân?stirii chiriarhice ?i numai în ultim? instan?? Lega?iei ?i s? „vegheze cu str??nicie ca num?rul c?lug?rilor ?i ucenicilor s? nu scad? sub 6, ... numai astfel chiliile nu vor ie?i din mâinile c?lug?rilor români". Se atr?gea aten?ia c? ie?irea din Munte nu se putea face decât cu aprobarea mân?stirii chiriarhice ?i a Ministerului de Externe grec ?i nu pentru mai mult de un an. Cu zece luni înainte de întoarcere, trebuiau s? ob?in? viza de la Lega?ia Greciei din Bucure?ti, altfel „ei trebuie s? ?tie c? reîntoarcerea lor la Sfântul Munte nu le va mai fi îng?duit? niciodat?".[200] Prin urmare, autorit??ile grece?ti erau intransigente, iar diploma?ii români nu puteau interveni decât în cazul unor înc?lc?ri flagrante ale drepturilor lor.

La 13 iunie 1940, consulul României la Salonic trimitea un raport înso?it de dou? memorii ale monahilor români athoni?i, în care solicitau men?inerea în func?ie a preotului Dimitrie Brindu parohul comunit??ii române din Salonic, „întrucât ne face toate înlesnirile dezlegând piedicile ce se pun de autorit??ile locale".[201] Memoriile erau semnate de superiorii schitului Lacu ,Gavril ieromonahul, chiliei Cucuvinu Provata, protosinghelul Varlam Nem?anu, chiliei Catafighi Provata, Antonie Moisei, pre?edintele Societ??ii Coloniei monahilor români, arhimandrit Antipa Dinescu, ieromonahii Dinoid Valas? (Sf. Ipatie), Macarie Ionescu (Izvorul T?m?duirii-Capsala), Serafim ?oimu (Chilia Adinu) ?i Ghimnasie Ignat.[202] Prin urmare, dup? 70 de ani de la înfiin?area primelor chilii române?ti de la Muntele Athos, majoritatea lor rezistaser? lipsurilor materiale ?i administrative impuse de autorit??ile elene ?i de mân?stirile chiriarhice. Desigur, subven?iile ?i ajutoarele venite din ?ar? contribuiser? la sus?inerea lor, dar ?i buna administrare a acareturilor ?i suprafe?elor de p?mânt pe care le de?ineau ?i pe care le cultivau cu pricepere. Toate aceste chilii române?ti fuseser? cump?rate de la mân?stirile chiriarhice grece?ti cu sume mari de bani, î?i sporiser? propriet??ile cu trud? ?i bun? administrare ?i rezistaser? tuturor vicisitudinilor istoriei.

Cel de-Al Doilea R?zboi Mondial a complicat mai ?i mult situa?ia monahilor români athoni?i. Întreruperea leg?turilor cu ?ara, criza economic? care a cuprins ?i Muntele Athos, au condus la sc?derea drastic? a num?rului acestora ?i la deteriorarea cl?dirilor schiturilor ?i chiliilor, f?r? posibilitatea repar?rii ?i între?inerii lor, ?i în majoritatea cazurilor, la stingerea din via?? a vechilor proprietari f?r? a avea urma?i. Numeroase chilii ?i colibe române?ti vor fi preluate de mân?stirile grece?ti chiriarhice sau vor fi abandonate. În iunie 1963, cu ocazia festivit??ilor dedicate împlinirii unui mileniu de la întemeierea monahismului athonit (963-1963), o delega?ie a Bisericii Ortodoxe Române în frunte cu Patriarhul Iustinian, a participat la acestea ?i a vizitat ?i câteva a?ez?minte române?ti. Printre ele s-a num?rat ?i chilia Sfântul Ipatie de pe mo?ia mân?stirii Vatoped. Aceasta era locuit? atunci de patru c?lug?ri, avându-l ca stare? pe Dionid Valas?, ajutat de ieromonahul Dometie Trihenea.[203]

Arhimandritul Ioanichie B?lan care viziteaz? Muntele Athos în anul 1986, ne furnizeaz? date despre chiliile Catafighi ?i Cucuvinu, unde soseau în anul 1975 doi ucenici de la mân?stirea Sih?stria. La Catafighi ultimul stare? apar?inând vechii genera?ii a fost Visarion Moisei, decedat în anul 1979, c?ruia i-a urmat noul ucenic, schimonahul Calistrat ?oca. La chilia Cucuvinu se stabilea în anul 1975, monahul Nectarie Laz?r, care din 1997 r?mâne singur. La chilia Sfântu Gheorghe – Colciu, tr?iau în 1997, trei monahi: Dionisie Ignat, cel mai cunoscut duhovnic român de la Muntele Athos, protosinghelul Ghedeon Chelaru, venit la Muntele Athos în anul 1920 ?i monahul Ioan ?ova, to?i vârstnici. Chilia Sfântul Ipatie era locuit? de egumenul Dometie Trihenea din Tili?ca Sibiului, protosinghelul Ilarion Lupa?cu de la mân?stirea Cernica ?i monahul Ilarion Dinc? de la mân?stirea Sih?stria.[204]

Dometie Trihenea a fost stare?ul chiliei în dou? perioade, dup? ce a îndeplinit ?i func?ia de stare? al mân?stirii Zografu, în perioada 1965-1974. A urmat la stare?ie Ilarion Dinc? în perioada 1985-2004. La moartea acestuia au fost transferate la mân?stirea Vatoped obiecte,c?r?i, documente, coresponden?a chiliei. În anul 2005 vie?uia acolo c?lug?rul Ignatie Bozianu.[205]
La chilia Sfântul Ioan Botez?torul de pe mo?ia mân?stirii Vatoped vie?uiau în anul 2005, patru monahi, Vitalie Hostiuc, Ilie, Alexandru ?i Nicolae.[206] Chilia Sfântu Gheorghe - Colciu de pe mo?ia aceleia?i mân?stiri, era locuit? în 2005 de monahii Dionisie cel Tân?r, Ioan, Ghedeon, Ghimnasie, Mamant ?i Fodan Daniel.[207]

În anul 2005 vie?uiau la chilia Sfântul Ioan Botez?torul - Catafighi doi monahi cu numele Mihail, unul vârstnic ?i un frate mai tân?r venit din Basarabia. Cl?dirile nu fuseser? reparate de mult? vreme ?i aveau nevoie de lucr?ri de între?inere. La chilia Sfântu Ioan Teologul, Cucuvinu, nucleul Comunit??ii Fra?ilor Români de la Muntele Athos, vie?uiau în anul 2005, superiorul Siluan, Lavrentie, Vasile, to?i din Basarabia ?i un c?lug?r din România. Aici se p?streaz? biblioteca constituit? de Teodosie Soroceanu precum ?i arhiva chiliei.[208]

Din documentele cercetate, care ne ofer? o imagine a evolu?iei chiliilor ?i colibelor române?ti athonite din a doua jum?tate a secolului al XIX-lea ?i prima jum?tate a secolului al XX-lea, rezult? c? majoritatea acestora, fie au trecut în proprietatea mân?stirilor grece?ti sub a c?ror autoritate se aflau, atunci când ultimul dintre c?lug?ri se stingea din via?? f?r? urma?i, fie au fost p?r?site. S-au men?inut pân? ast?zi chiliile, Sfântul Gheorghe – Colciu, Sfântul Ipatie, Catafighi, Cucuvinu, Sfântul Ioan Botez?torul - Colciu, Sfântul Gheorghe-Capsala, al?turi de schiturile Prodromu ?i Lacu.

A?ez?mintele monahale române?ti de la Muntele Athos reprezint? ?i ast?zi ortodoxia româneasc? în acele locuri,iar sc?derea drastic? a num?rului monahilor români athoni?i ?i a loca?urilor lor de cult,nu trebuie s? lase societatea româneasc? indiferent?. Faptul c? aceste a?ez?minte au fost sprijinite constant de statul român, din a doua jum?tate a secolului al XIX-lea ?i pân? la primul r?zboi mondial, cu subven?ii ?i ajutoare însemnate pentru construirea ?i între?inerea bisericilor ?i a chiliilor, reprezint? o atitudine care trebuie reluat? în zilele noastre,spre a putea salva cel pu?in cele dou? schituri ?i cele câteva chilii române?ti în care mai pâlpâie înc?, cu mari str?danii personale ale acestor monahi,tradi?ia româneasc? în Muntele Sfânt. Faptul c? în anul 2007, statul român a acordat o subven?ie de 250.000 de euro pe an pentru schitul Prodromu, este un prim gest, care dovede?te c? societatea româneasc? nu i-a abandonat pe ace?ti fii ai ei, care au ales s? se retrag? în Muntele Athos ?i s? se roage pentru acest popor din care fac parte. Acordarea de ajutoare b?ne?ti ?i materiale trebuie îns? s? se îndrepte ?i c?tre monahii români ai schitului Lacu, ca ?i c?tre chiliile care au în urm? o istorie de peste 140 de ani, ?i care sunt p?str?toare ?i continuatoare ale tradi?iei monahale române?ti. Prin urmare, statul, diploma?ia, Patriarhia Român?, dar ?i societatea româneasc?, trebuie s? vegheze ca vie?uirea monahilor români athoni?i s? fie decent?, pentru a putea reprezenta mai departe valorile ortodoxiei române?ti la Muntele Athos. C?ci, a?a cum subliniaz? actualul stare? al schitului Prodomu, p?rintele Petroniu T?nase, „Documentele p?strate sunt m?rturii gr?itoare, care pun în lumin? gândul ?i fapta acestor monahi, împlinite departe de hotarele ??rii lor,la îndemnul con?tiin?ei lor na?ionale române?ti."[209]

-----------------------------------------------------------

[189] DANIC, fond Visarion Puiu, dosar.9, f.15.
[190] Ibidem, f.16.
[191] Ibidem, f.36.
[192] Ibidem.
[193] Adina Berciu-Dr?ghicescu, Maria Petre, op. cit. p.16.
[194] Ibidem, p.239.
[195] Ibidem, p.260.
[196] Ibidem, p.264.
[197] Ibidem, p.251.
[198] DANIC,fond Visarion Puiu , dos. 9, f.29-30.
[199] Ibidem, p.305.
[200] Ibidem, p.402.
[201] Ibidem, p.396.
[202] Ibidem.
[203] Gheorghe Vasilescu,Ignatie Monahul,op. cit. , vol.II,Editura Lucman,2007, p.204-207.
[204] Ibidem, p.244-247.
[205] Dumitru Stavarache, Ion Negoescu, Mitropolitul Visarion Puiu. Rela?iile cu biserici din Athos, Documente. 1905-1957, Târgovi?te, Artpress, 2008, p.228.
[206] Ibidem, p.227.
[207] Ibidem, p.228.
[208] Ibidem, p.239-240.
[209] Gheorghe Vasilescu, Ignatie Monahul, op.cit. vol.1, p.402. footer