Revista Art-emis
Caz de spionaj PDF Imprimare Email
Lt. col.(r) Dr. Petre Opri?   
Duminică, 11 Noiembrie 2012 16:18
Dr. Petre Opri?
Cazul de spionaj al generalului Ioan ?erb, prezentat în presa american?
(februarie 1972)

În luna septembrie 1971, generalul-locotenent Ioan ?erb a fost prins în flagrant delict de c?tre ofi?erii Direc?iei a IV-a (contrainforma?ii militare) a Departamentului Securit??ii Statului. Acesta a fost condamnat la ?apte ani de închisoare de c?tre un tribunal militar deoarece a de?inut ilegal, la domiciliul s?u, mai multe documente (printre care s-au aflat dou? h?r?i cu însemn?ri) ?i a divulgat secrete de stat (spionaj în favoarea Uniunii Sovietice). Din condamnarea respectiv?, generalul Ion ?erb a efectuat doar patru ani de închisoare - probabil datorit? dorin?ei lui Nicolae Ceau?escu de a nu tensiona ?i mai mult rela?iile dintre Bucure?ti ?i Moscova.[1] Prima ?tire de pres? despre cazul generalului Ion ?erb a ap?rut la 28 februarie 1972 în revista american? „Time" ?i a avut urm?torul con?inut: „Pove?ti ciudate au circulat s?pt?mâna trecut? despre evenimente misterioase care au avut loc la Bucure?ti. Una dintre acestea s-a axat pe o presupus? executare a unui general român, pe nume Ion ?erb, despre care s-a spus c? a fost împu?cat de un pluton de execu?ie deoarece a înmânat ru?ilor secrete militare. De asemenea, au fost rapoarte despre retrograd?ri bru?te. Unul dintre cei mai puternici lideri ai ??rii, Vasile Patiline?, ?i-a pierdut importantul post de secretar al Comitetului Central îns?rcinat cu ap?rarea ?i securitatea intern? ?i a fost numit pe o pozi?ie minor?, de ministru al P?durilor (sic!). Al?i doi oficiali, inclusiv ?eful propagandei ??rii, au fost, de asemenea, înlocui?i din func?ii. Ce s-a întâmplat? Mul?i exper?i str?ini cred c? pre?edintele român ?i liderul partidului, Nicolae Ceau?escu a pedepsit un grup de opozan?i care, în vara trecut?, au participat la un complot e?uat de înl?turare a sa. Dup? ce Ceau?escu s-a întors dintr-un turneu mai lung efectuat în China ?i Extremul Orient în luna iunie [1971], au existat zvonuri despre o tentativ? de lovitur? de stat la Bucure?ti. În cadrul unei ?edin?e de o zi cu liderii locali de partid, Ceau?escu a fost criticat – s-a spus c? a fost ?i huiduit - pentru faptul c? a f?cut declara?ii emo?ionante pro-chineze în timpul c?l?toriei sale, care au iritat în mod inutil pe ru?i. Pentru moment, Ceau?escu r?mâne la putere. Îns? lipsa de succes a experimentelor sale economice orientate spre Occident, combinat? cu nepl?cerile de durat? create de Moscova asupra politicii sale independente, par cu siguran?? s?-l ?in? într-o pozi?ie relativ tulbure"[2].

Trei ani mai târziu, dup? semnarea Acordurilor de la Helsinki (1 august 1975), cazul generalului Ioan ?erb a fost men?ionat din nou în paginile acelea?i publica?ii - într-un articol dedicat analizei politicilor promovate de Erich Honecker, Iosip Broz Tito ?i Nicolae Ceau?escu fa?? de Uniunea Sovietic?, precum ?i fa?? de Occident - astfel: „Sovieticii au încercat cel pu?in o dat? s? penetreze armata român? ?i s? încurajeze elemente anti-Ceau?escu, îns? efortul respectiv s-a sfâr?it cu un e?ec ?i nepl?ceri în anul 1972, când un om aparent al Moscovei din armata român?, generalul Ion ?erb, a fost prins ?i judecat de curtea mar?ial?"[3]. În acela?i articol s-a men?ionat faptul c? Strobe Talbott a informat opinia public? despre încerc?rile autorit??ilor române de a achizi?iona în secret armament din Occident, inclusiv avioane americane de vân?toare „Northrop F-5". Corespondentul revistei „Time" afirmase c? discu?ia despre acel subiect a fost deschis? de generalul Ion Coman, ?ef al Marelui Stat Major, cu prilejul vizitei pe care a efectuat-o la Washington în luna martie 1975, iar partenerul s?u de discu?ie ar fi fost omologul s?u american, generalul Frederick Carlton Weyand. Reprezentantul S.U.A. s-a ar?tat interesat de a încheia un protocol de colaborare militar? limitat? cu România, care s? nu includ? livr?ri de armament modern ce putea s? ajung? ulterior în mâna sovieticilor ?i astfel s? fie dezv?luite o serie de secrete tehnologice americane.

Despre cazul de spionaj în care Ioan ?erb a fost implicat, generalul Nicolae Ple?i?? - fost ?ef al Direc?iei a V-a Securitate ?i Gard? - a declarat în anul 1999 astfel: „Generalul ?erb a fost demascat ca agent al ru?ilor. [Românii] l-au închis la Aiud. Când l-am arestat, era reprezentantul nostru în cadrul comandamentului Tratatului de la Var?ovia. [?erb] A fost pus s? sustrag? documente, h?r?i ?i s? le dea ru?ilor. L-am prins în flagrant. [Nicolae] Ceau?escu s-a explicat cu Brejnev, iar la proces i s-a repro?at lui ?erb doar înc?lcarea regulilor de folosire a documentelor secrete. Era o m?sluire ca s? nu se cunoasc? adev?rata cauz?. Ru?ilor le-a convenit s? nu-i demasc?m printr-un proces, dar n-au încetat activit??ile contra noastr? (subl.n.)"[4]. Dup? cum se poate observa, informa?iile din publica?ia american? ?i declara?ia generalului Nicolae Ple?i?? con?in o serie de inadverten?e. De exemplu, Direc?ia a V-a de Securitate ?i Gard? (U.M. 0666 Bucure?ti) nu s-a ocupat niciodat? de urm?rirea spionilor str?ini sau de prinderea lor în flagrant delict. Aceste opera?iuni erau executate de c?tre ofi?erii Direc?iei a IV-a de Contrainforma?ii Militare (U.M. 0644 Bucure?ti), în colaborare cu procurorii militari. Totodat?, generalul Ion ?erb nu a fost nici pe departe un dizident al regimului comunist din România. Dup? eliberarea din penitenciar, acesta a fost numit în func?ia de director al Întreprinderii de mecanizare a lucr?rilor din cadrul Combinatului Minier Rovinari (jude?ul Gorj). Informa?ia respectiv? este confirmat? într-o not? nesemnat? („alb?") din 31 august 1979, astfel: „În Gorj, la Combinatul minier de c?rbune - Întreprinderea de transporturi auto[,] tovar??ul Vasile Patiline? a numit ca director pe ?erb Ion, fost general, în prezent soldat"[5]. ?i putem presupune faptul c? desemnarea sa în acea func?ie nu a avut loc f?r? acordul lui Nicolae Ceau?escu.

La rândul s?u, analistul american Larry L. Watts s-a str?duit s? descrie cazul de spionaj al generalului Ioan ?erb, men?ionând printre altele faptul c? a fost recrutat de generalul Gheorghi Pavlovici Romanov, reprezentantul pe lâng? armata român? al comandantului suprem al For?elor Armate Unite ale Organiza?iei Tratatului de la Var?ovia. Dup? patru luni de la arestarea lui Ion ?erb, comandantul For?elor Armate Unite ale Organiza?iei Tratatului de la Var?ovia a efectuat o vizit? oficial? la Bucure?ti. Cu acel prilej, mare?alul Ivan Iakubovski a propus lui Nicolae Ceau?escu înlocuirea din func?ie a generalului Gheorghi Pavlovici Romanov (19 ianuarie 1972). În opinia noastr?, este posibil ca propunerea comandantului suprem al For?elor Armate Unite s? fi avut leg?tur? cu implicarea lui Romanov în cazul de spionaj al lui Ion ?erb. Noul reprezentant al comandantului For?elor Armate Unite pe lâng? armata român?, generalul-colonel A. A. Dementiev, a preluat func?ia respectiv? în luna martie 1972 ?i a avut, ca personal ajut?tor, un loc?iitor cu gradul de general, un ofi?er translator, un ofi?er cu cifrul, un subofi?er (care se ocupa de problemele administrative) ?i o dactilograf?. Revocarea din func?ie a generalului-colonel A. A. Dementiev s-a produs în luna august 1976 „datorit? încheierii termenului de serviciu în afara grani?ei", în locul s?u fiind numit generalul-locotenent Vasili Karpovici Diatlenko - prim-loc?iitor al comandantului trupelor Regiunii Militare Moscova ?i, apoi, loc?iitor al ?efului ap?r?rii civile a Uniunii Sovietice.[6]
------------------------------------------------------------------------------------
[1] Ionel Gal, Ra?iune ?i represiune în Ministerul de Interne, 1965-1989, vol. I, Editura Do-minoR, Ia?i, 2001, p. 231-232; Larry L. Watts, Fere?te-m?, Doamne, de prieteni... R?zboiul clandestin al Blocului Sovietic cu România, Editura RAO, Bucure?ti, 2011, p. 523.
[2] Intrigue in Bucharest [Intrig? la Bucure?ti], în „Time", 28 februarie 1972, p. 3. Pentru a evita dou? erori din articolul nesemnat ap?rut în revista american?, men?ion?m c? Vasile Patiline? a devenit ministru al Economiei Forestiere ?i Materialelor de Construc?ii la 24 ianuarie 1972, pierzând postul de ?ef al Sec?iei C.C. al P.C.R. pentru controlul muncii la M.F.A., M.A.I. ?i Justi?ie.
[3] After Helsinki: Balkan Jitters [Dup? Helsinki. Demoni balcanici], în „Time", 18 august 1975, p. 3.
[4] Marian Oprea, Viorel Patrichi, În culisele Securit??ii cu ?i f?r? generalul Ple?i??, Editura Lumea Magazin, Bucure?ti, 2004, p. 86-87.
[5] Nota respectiv? a fost întocmit? în cadrul anchetei efectuate de c?tre comisia special? care a analizat cauzele ?i consecin?ele „defect?rii" generalului Ion Mihai Pacepa în luna iulie 1978. Vezi Ion Mihai Pacepa în dosarele Securit??ii: 1978-1980, studiu introductiv, selec?ia documentelor ?i indice de nume de Liviu ??ranu, Editura Enciclopedic?, Bucure?ti, 2009, p. 379.
[6] Pentru detalii, vezi Arhivele Na?ionale Istorice Centrale, fond C.C. al P.C.R. - Sec?ia Administrativ-Politic?, dosar nr. 3/1976, f. 163-167.
footer