Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Adina Berciu-Dr?ghicescu & Prof. Maria Petre   
Joi, 01 Noiembrie 2012 02:56
Prof. Univ. Dr. Adina Berciu Dr?ghicescu - art-emisSchitul Prodromu - II

În anul 1901, num?rul c?lug?rilor de la Prodromu se ridica la 150, dar în anii urm?tori schitul trecea printr-o perioad? dificil?. În urma cutremurului din 26 octombrie 1905, zidurile falnicei biserici sfin?it? în 1866 cr?paser?, cupolele abia se mai ?ineau. Fuseser? grav deteriorate ?i dependin?ele, arhondaricele, magaziile, grajdurile, iar c?lug?rii se ad?posteau pe unde puteau. Noul stare? al schitului, Antipa Dinescu,solicita guvernului român ajutor pentru c? „noi nu suntem în stare de f?cut nimic în astfel de caz, deoarece suntem cu totul lipsi?i de bani, abia putând întâmpina anualele cheltuieli".[65] Dintr-un raport din martie 1908 al aceluia?i ieromonah Antipa Dinescu rezult? c? statul român alocase suma de 48300 lei pentru refacerea schitului, iar comunitatea hot?râse „s? fac? alt? biseric? din piatr? de marmur? cioplit?, ... mai m?rind-o cât ne permite locul ?i planul".[66] Al?turi de Teodosie Soroceanu, conduc?torul Comunit??ii fra?ilor români de la Muntele Athos, stare?ul Antipa Dinescu de la Prodromu va înainta o serie de memorii guvernului ?i Bisericii ortodoxe române în care solicita ridicarea schitului la rangul de mân?stire al?turi de cele 20 de mân?stiri athonite. „?aptesprezece mân?stiri pentru greci, una pentru ru?i, una pentru sârbi ?i una pentru bulgari, socotim c? ar putea deocamdat? s? fie de ajuns, ?i ca un omagiu adus ??rilor Române, s? se fi gândit cineva ca s? nu fim cum suntem azi, în condi?ii umilitoare pentru noi to?i ca na?iune, f?r? nici o mân?stire acolo".[67]

Statul român ?i-a sporit preocuparea pentru îmbun?t??irea situa?iei monahilor români. R?zboaiele Balcanice au dus la modificarea situa?iei politice din zon?, în luna noiembrie 1912 statul grec lua în st?pânire Peninsula Chalcidic? ?i introducea starea de asediu. Autorit??ile otomane erau înl?turate, dar era garantat? p?strarea autonomiei Sfântului Munte. La Conferin?a de la Londra era discutat? situa?ia c?lug?rilor athoni?i ?i se avansau mai multe solu?ii: fie r?mânerea în cadrul statului otoman cu vechiul regim, fie încorporarea în statul grec cu un regim de autonomie, fie crearea unei organiza?ii independente sub garan?ie interna?ional?. Ministrul român de la Londra, N. Mi?u, sugera autorit??ilor române s? se în?eleag? cu Grecia în privin?a ob?inerii „a cel pu?in un vot în Adunarea de la Careia (Chinotita), fie prin cump?rarea drepturilor autonome ale unei mân?stiri p?r?site, sau prin recunoa?terea chiliilor noastre ca mân?stiri independente, ceea ce va fi mai greu".[68] La 3 octombrie 1913 Chinotita de la Careia hot?ra p?strarea sistemului existent, transferând drepturile Imperiului Otoman c?tre regatul grec ?i respingând ideea interna?ionaliz?rii sau neutralit??ii Muntelui Athos. Ocazia favorabil? a rezolv?rii pozitive a solicit?rilor monahilor români athoni?i din vara anului 1913, a fost pierdut?.

În anul 1914 izbucnea la schitul Prodromu un conflict între o parte a c?lug?rilor ?i stare?ul Antipa Dinescu, care era acuzat de nerespectarea Regulamentului adoptat în anul 1891. Stare?ul era dat afar? cu for?a din func?ie ?i din schit. Trimis s? solu?ioneze conflictul, consulul general al României la Salonic, G. C. Ionescu, constata în februarie 1915 c? r?zvr?tirea era condus? de mân?stirea Lavra iar „dezordinea ?i necinstea care domne?te în mân?stirile grece?ti se va înr?d?cina ?i la Prodrom".[69] Conflictul de la Prodromu se va derula între anii 1914-1917 ?i va reizbucni în martie 1919, deoarece c?lug?rii r?zvr?ti?i, ce fuseser? exila?i, au fost reinstala?i în schit cu ajutorul autorit??ilor elene. Lavra nu a respectat dorin?a c?lug?rilor prodromi?i de a-l men?ine stare? pe Antipa Dinescu ?i a vrut s? impun? alegerea lui Anichit. În aceast? situa?ie c?lug?rii l-au ales pe p?rintele Pimen, îns? grecii au impus introducerea în Consiliul Administrativ a lui Cornilie ?i Gurie, iar în Consiliul Matur a celorlal?i c?lug?ri r?zvr?ti?i Gordie, Aviv, Arsenie. C?lug?rii prodromi?i solicitau guvernului român s?-i apere în fa?a abuzurilor mân?stirii Lavra, ?i dac? nu se putea ob?ine independen?a schitului pe cale diplomatic? sau prin cump?rare, m?car s? se ob?in? o bucat? de p?mânt în jurul lui care s?-i asigure supravie?uirea. De asemenea, sugerau trimiterea odoarelor ?i a valorilor schitului în România pentru c? existen?a lor în Muntele Athos devenise nesigur?. Între timp, din ?ar? continuau s? se fac? dona?ii c?tre schitul Prodromu. Prin Jurnalul Consiliului de Mini?tri nr. 1313, din 9 iunie 1916, schitul era autorizat s? primeasc? dona?ia defunctului Petrache I R?duc?nescu din V?lenii de Munte, constând în 46 ha de p?mânt, în jude?ul Prahova.[70] Aflat în ?ar? la metocul din Bucure?ti, Darvari, Antipa Dinescu, transmitea în august 1919 instruc?iuni c?tre Banca Na?ional? pentru încasarea cupoanelor titlurilor schitului în valoare de 63675 lei.[71]

Din documentele p?strate în fondul Ministerul Cultelor ?i Artelor rezult? c? în aprilie 1920 c?lug?rii de la Prodromu l-au ales stare? pe protosinghelul Simeon Ciomandra, dar acesta nu a fost recunoscut de mân?stirea Lavra pentru c? era n?scut în Macedonia, iar articolul 4 din singhiliul din 1889 prevedea ca stare?ul s? fie român n?scut în România. La 15 decembrie 1921 era ales stare? Hriostom Apostolache, Antipa Dinescu, aflat la schitul Darvari, îl recuno?tea în aceast? func?ie în ianuarie 1922. Simeon Ciomandra ducea schitului, în august 1921, 10 vagoane de alimente, majoritatea cereale precum ?i situa?ia veniturilor ?i cheltuielilor pentru perioada 1913-1921.[72] În iulie 1922 Mitropolitul Primat, Miron Cristea, înainta Ministerului Cultelor un memoriu în care solicita interven?ia pe lâng? autorit??ile elene pentru ob?inerea independen?ei schitului ?i numirea unui reprezentant în Chinotita de la Careia.[73] În septembrie 1926, printr-o Chart? constitu?ional? semnat? de cele 20 de mân?stiri se consfin?ea preponderen?a elementului grec la Muntele Athos. Era impus? cet??enia elen? tuturor monahilor athoni?i, erau prev?zute inalienabilitatea p?mântului peninsulei, unele avantaje fiscale, precum ?i numirea unui guvernator care s? supravegheze administra?ia.

Instabilitatea de la conducerea schitului ?i certurile dintre c?lug?rii prodromi?i continuau îns?, aducând grave prejudicii imaginii acestuia ?i demersurilor autorit??ilor române. În iulie 1922, dup? numai ?apte luni, stare?ul Hrisostom era înlocuit de o grupare a prodromi?ilor cu Anichit Dimitriu. Mitropolia Ungrovlahiei considera alegerea „f?cut? în mod ilegal" ?i primise reclama?ii ale c?lug?rilor prodromi?i „de felul cum au fost teroriza?i cu amenin??ri de a li se smulge isc?liturile, iar pe unii care n-au fost de fa??, i-au semnat al?ii". Mitropolia constat? c? „de câ?iva ani se petrec nereguli grave în schitul Prodromu – alimentate prin intrigi de str?ini neiubitori de binele ?i progresul schitului ?i c? instrumentele acestor uneltiri str?ine sunt monahii Antonie, Cornilie, Gurie ?i Aviv, care nu mai înceteaz? provoc?rile de tot felul de a tulbura via?a din Prodromul" Ministerul Afacerilor Externe era rugat s? transmit? lega?iei de la Atena, instruc?iuni de a interveni pe lâng? guvernul elen pentru trimiterea celor patru c?lug?ri în ?ar?.[74]
În decembrie 1922 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, alarmat de situa?ia de la Prodromu, catalogat? drept „o mare neorânduial? care atinge marginile anarhiei, provocat? de câ?iva c?lug?ri neastâmp?ra?i ?i care prin intrigile lor ?i prin tot soiul de apuc?turi nedemne, ajuta?i de câ?iva c?lug?ri greci ai Lavrei, au alungat trei stare?i legali institui?i de noi ?i recunoscu?i de Onor Minister", refuza recunoa?terea lui Anichit ?i-l socotea „nevrednic de a mai face parte din cinul monahal". Ministerul Cultelor era solicitat s? blocheze accesul lui Anichit la averea din ?ar? a schitului ?i s? numeasc? o comisie care împreun? cu un reprezentant al guvernului s? inventarieze aceast? avere.[75]

În ianuarie 1923, prorosinghelul Simeon Ciumandra, conduc?torul schitului Icoana-Darvari din Bucure?ti, era îns?rcinat de Mitropolie cu administrarea averii din ?ar? a schitului.[76] Conflictul c?lug?rilor prodromi?i este ilustrat prin numeroase memorii ?i plângeri c?tre Ministerul Cultelor ?i Mitropolie, taberele din ?ar? reprezentând grup?rile din schit. Unele dintre acestea sunt adev?rate strig?te dezn?d?jduite ale unor venerabili monahi ce „suportaser? osteneli timp de 20 ?i 40 de ani în acest loca?". To?i a?teptau venirea din ?ar? a unei comisii care s?-i salveze.[77] În timp ce procuratorul din ?ar? al schitului Prodromu, Vasian Opri?an, aducea într-un memoriu c?tre primul ministru Ion I C Br?tianu, din anul 1924 ,grave acuza?ii fostului stare? Antipa Dinescu ?i economului schitului Simion Ciomandra ?i-l sprijinea pe Anichit Dimitriu, Gammaleil schimonahul îl sus?inea pe Antipa Dinescu ?i pe Hrisostom. Memoriul cancelarului-contabil Gammaleil descrie situa?ia grea a schitului în perioada 1914-1920, când Antipa Dinescu fusese în dou? rânduri izgonit din schit ?i acesta nu mai primise nici un venit din ?ar? încât „un mare sobor de p?rin?i ajunsesem a ne primejdui ?i de zilnica pâine, pe care am mâncat-o amestecat? cu buruieni din p?dure ?i aceea cump?rat? cu împrumuturi de pe la mân?stirile str?ine, dând procente foarte mari". Dup? plecarea stare?ului Antipa, schitul fusese p?r?sit de mul?i p?rin?i „mai to?i fiind me?teri buni. ... Cu mare jale privim atelierele lor ce stau pustii, construite cu mari cheltuieli ?i sculele lor care stau nelucr?toare, risipindu-se zadarnic". Anichit ?i Cornelie erau considera?i nepreg?ti?i pentru administrarea schitului ?i între?inerea contabilit??ii ?i a cancelariei ?i din aceast? cauz? aduseser? grave prejudicii schitului ?i împr??tiaser? banii economisi?i de Antipa Dinescu.[78]

Încercarea Ministerului Cultelor ?i Artelor de a se implica în aplanarea conflictului dintre c?lug?rii prodromi?i, în problema administr?rii averilor acestuia din România, a luat sfâr?it în mai 1924, când ministerul a recunoscut pe împuternicitul schitului, Andrei Condurache din Ia?i, ca administrator general, în locul protosinghelului Simion Ciomandra, a c?rei procur? fusese retras? de schit ?i publicat? în MO nr. 227 din 19 ianuarie 1923. Întrucât schitul Prodromul „fiind persoan? moral? ?i juridic? înscriindu-?i sediul la tribunalul Ia?i, S.I sub nr. 42/1924" singurul drept ce-l putea avea statul român ?i Biserica Ortodox? Român?, era acela de a examina dac? persoanele numite de schit ca administrator întruneau condi?iile legale.[79] În noiembrie 1924, stare?ul Anichit înso?it de administratorul general Andrei Condurache aduceau la Prodromu 1 vagon de porumb, 6t de grâu, 3t de fasole, 5t de f?in?, pe?te, haine, înc?l??minte ?i alte materiale. Un nou transport cu cereale ?i alte produse era trimis în iunie 1926.[80] Nici soarta stare?ului Anichit n-a fost alta decât aceea a înainta?ilor s?i. Dintr-un memoriu al acestuia c?tre Sfântul Sinod din martie 1927 rezult? c? întors la schitul Prodromul, a fost destituit de un grup de ?apte c?lug?ri pe care-i nume?te „bandi?i", pentru c? erau solda?i dezerta?i din Regat care „bat pe cei ce se declar? contra lor ?i-i exileaz?". Acest grup prodromit a impus ca stare? pe Ioasaf la 30 noiembrie 1926 ?i inten?ionau s? „ridice efectele ce le au în ?ar?, a vinde imobilele chiar ?i s? rup? orice leg?tur? cu România". Fostul stare? Anichit Dimitriu ruga Ministerul Cultelor ?i Artelor s? blocheze conturile schitului.[81] Solicitat de minister, inspectorul Gheorghe Popescu ar?ta într-un raport din mai 1927 c? schitul Prodromul î?i administrase averile din ?ar? pân? în anul 1924, f?r? nici un control. Dup? acest an se stabilise c? statul putea verifica dac? administratorul averii schitului nu comita abuzuri. Soborul schitului era cel care verifica ?i aproba bilan?ul ?i contul de gestiune, efectua desc?rcarea de gestiune a consiliului de administra?ie, aproba ?i modifica bugetul. Copii de pe bilan?, buget ?i cont erau trimise Ministerului Cultelor ?i Artelor ?i Consiliului Central Bisericesc. Inspectorul Gheorghe Popescu semnala existen?a unor dificult??i: veniturile ?i cheltuielile schitului din Grecia nu puteau fi controlate; cele f?cute în ?ar? trebuiau trimise la Prodromu pentru a fi aprobate; m?rfurile cump?rate în ?ar? nu puteau intra în Grecia decât înso?ite de facturile originale ?i de acolo nu mai ajungeau în ?ar? pentru c? aducerea lor presupunea costuri în plus. De asemenea, era semnalat? continua stare de „r?zvr?tire, care dureaz? cu mici intermiten?e de zeci de ani". Toate actele justificative de venituri ?i cheltuieli nu se aflau la minister, dar puteau fi solicitate administratorului averilor Prodromului, monahul Vasian Opri?an.[82]

În mai 1927, fostul stare? Anichit Dimitriu descria într-o adres? c?tre minister averea de?inut? de schit la Muntele Athos: 5 ha de teren în jurul lui, în majoritate stâncos, în parte plantat cu vie ?i gr?dini de zarzavat ?i pu?ini m?slini, iar odoarele din biseric? ?i cele trei paraclise erau deosebit de valoroase ?i nu puteau fi evaluate sumar. La metocul din insula Thassos se afla o biseric?, cl?diri, teascuri, moar? de untdelemn, teren în jurul cl?dirilor împrejmuit cu zid ?i o suprafa?? de 20 de ha din care o parte p?dure, 3 ha de vie, 3000 m?slini, gr?dini etc. La malul M?rii aveau cas?, arsana pentru ad?postul b?rcilor ?i un dig zidit la mare pentru a ap?ra arsanaua.[83] De?i fusese instalat la conducerea schitului în noiembrie 1926, Ioasaf, trimitea un memoriu Ministerului Cultelor abia în septembrie 1927, în care anun?a destituirea lui Anichit, pe care-l învinuia c? ocupase metocurile ?i propriet??ile din ?ar? „luându-le veniturile" ?i le cheltuia „pentru pl?cerile lui", ?i-l atr?sese de partea lui ?i pe procuratorul averilor, Vasian Opri?an. Solicita ministerului s?-l aten?ioneze pe Vasian Opri?an s? conlucreze direct cu schitul, în caz contrar s? i se anuleze procura, de asemenea excluderea din metocuri a lui Anichit Dimitriu.[84] În ianuarie 1928, Sinodul în?tiin?a Ministerul Cultelor c? „nu recuno?teau ?i nici nu stau de vorb? cu asemenea c?lug?ri r?zvr?ti?i ?i lipsi?i de cel mai elementar spirit de omenie ?i de demnitate fa?? de rasa pe care o poart?, fa?? de numele de român ?i fa?? de disciplina cinului c?lug?resc".[85] Inspectorul Gheorghe Popescu, într-un raport din 6 octombrie 1928, ar?ta c? se întâlnise la Ia?i cu Anichit Dimitriu, care-i ar?tase dou? scrisori trimise de la Muntele Athos de p?rintele Cornilie, din care „se vede situa?ia critic? în care se g?sesc prodromi?ii, precum ?i apelul pe care-l fac c?tre ?ar?, ca s? le dea o mân? de ajutor, ne?inând socoteal? de fapta incon?tient? a unor r?zvr?ti?i".[86]

În cadrul reformei agrare care a fost f?cut? în Grecia în anul 1924, s-a trecut ?i la exproprierea mo?iilor apar?inând mân?stirilor athonite. Numai mo?iile mân?stirii sârbe?ti Hilandar ?i metocul din insula Thassos al schitului Prodromul nu fuseser? înc? expropriate. Guvernul grec luase în toamna anului 1927 hot?rârea de a expropria ?i metocul din insula Thassos, iar inspectorul Popescu aprecia c? „acest metoc este absolut necesar c?ci f?r? acesta Prodromu este amenin?at a se desfiin?a. Se vede c? grecii acest lucru îl doresc". Se aprecia c? tentativele f?cute de guvernul român de a ob?ine autonomia schitului „sau de a cump?ra de la greci o mân?stire autonom? cum este Cutlumu?ul, care este ctitoria domnitorilor români, sau cump?rarea unei mân?stiri de la greci, nu se va realiza niciodat?". De asemenea „tratativele pentru autonomia Prodromului, în forma în care s-au dus, cu temporiz?ri de ani de zile, a de?teptat aten?ia grecilor ?i în loc de bine ne-am ales cu r?u", iar înlocuirea stare?ului Anichit ?i a lui Cornilie ar fi fost o consecin?? a b?nuielii Marii Lavre c? ace?tia luptau pentru autonomia Prodromului. Mai mult, „chiar exproprierea metocului din insula Thassos „ar fi pus? la cale tot de Marea Lavr?, întrucât aceasta ?tie c? f?r? aceast? proprietate Prodromu s-ar desfiin?a ?i ocazia ar fi binevenit? pentru a pune ei mâna pe acest schit". Gheorghe Popescu aprecia c? „oricât de nedisciplina?i ar fi actualii c?lug?ri prodromi?i, actualii sau urma?ii lor, se pot îndrepta, totu?i un sentiment de prestigiu na?ional trebuie s? ne îndemne a face ca, c?lug?rii(sic!) români s? nu dispar? din Sfântul Munte". Inspectorul propunea reluarea tratativelor cu guvernul elen ?i autorit??ile Sfântului Munte pentru ob?inerea autonomiei schitului Prodromu, Lavra s? nu se mai amestece în administrarea intern? a schitului, stare?ul ales de sobor s? fie confirmat de Chinotit?. Schitul urma s? pl?teasc? mân?stirii Lavra subven?ia anual? pentru a putea lua în schimb lemne din p?dure ?i a se putea alimenta cu ap? din conducta ei. Inspectorul era convins c? pân? în decembrie 1927, aceste cereri ar fi fost acceptate ?i declara c? dac? nu se va întâmpla a?a î?i va da demisia.[87] Evenimentele ulterioare nu-i vor confirma optimismul, Gheorghe Popescu î?i va da demisia, îns? nu-i va fi acceptat?. De data aceasta autorit??ile de la Bucure?ti au refuzat s?-l recunoasc? pe noul stare? Ioasaf, un c?lug?r de peste 70 de ani, f?r? autoritate în fa?a celor patru epitropi, c?lug?ri tineri ?i însufle?i?i de fanatism religios. Toate transform?rile care avuseser? loc în Sfântul Munte dup? primul r?zboi mondial, adoptarea noii Charte constitu?ionale care prevedea obligativitatea cet??eniei elene pentru to?i monahii athoni?i, exproprierea mo?iilor athonite, introducerea noului calendar, politica dus? de greci de a depopula a?ez?mintele române?ti prin limitarea dreptului de statornicire a noi ucenici ?i fra?i care s?-i poat? înlocui pe cei ce decedau, alimentarea disensiunilor de la schitul Prodromu de Lavra, au dus la sc?derea num?rului monahilor români ?i la dec?derea economic? a schitului. C?lug?rii de la Prodromu au refuzat s? mai primeasc? în schit pelerini români ?i au declarat autorit??ile religioase române drept eretice, întrucât adoptaser? noul calendar.

În aprilie 1928, ministrul României la Atena, Langa R?scanu, raporta c? intervenise pe lâng? ministrul elen al Agriculturii pentru a se acorda schitului Prodromu desp?gubiri pentru recolta confiscat? în anul 1927. În privin?a revenirii asupra exproprierii metocului, ministrul ar?ta c? m?sura era general? ?i pentru mân?stirile grece?ti ?i pentru cele minoritare, dar c? vor fi pl?tite desp?gubiri pentru propriet??ile expropriate mân?stirilor minoritare, sumele urmând s? fie depuse la Banca Na?ional? a Greciei, pentru a constitui un fond inalienabil al acestor mân?stiri. Langa R?scanu ar?ta c? mân?stirile Sf. Pantelimon (rus?) ?i Zografu (bulgar?) înaintaser? memorii Societ??ii Na?iunilor, îns? nu aveau ?anse de izbând?.[88] Între timp, în ?ar? se derula conflictul dintre vechiul administrator al averilor schitului, Simion Ciomandra ?i noua administra?ie. În iunie 1928, inspectorul Gh. Popescu informa Ministerul Cultelor ?i Artelor c? monahul Evghenie Dumitrescu de la via Tife?ti, jud. Putna, ce apar?inea schitului Prodromu i-a declarat c? „de coniven?? cu p?rintele Simion Ciomandra fac greut??i administratorului general, monahul Vasian Opri?an, recunoscut de Sfântul Sinod ?i de minister, spre a-l da afar? ?i de aceea i-au acaparat veniturile acolo unde au putut". Inspectorul ar?ta c? „rolul ministerului nu este ca s? fie unealta acestor c?lug?ri r?i ?i neone?ti", care de opt ani nu pl?tiser? nimic din veniturile schitului „deci procedeul e vechi ?i mai are ?i al?i ani când n-a dat nici un venit pe motiv c? ceea ce produc cele 10 pogoane de vie de abia îi ajung pentru între?inerea lui ?i a oamenilor s?i".[89] În urma neregulilor constante în administrarea averii din ?ar? a schitului, monahul Vasian Opri?an era demis din aceast? func?ie în anul 1929.[90] În noiembrie 1931, dintr-un raport al inspectorului N. Vl?descu, delegatul ministerului, ?i preotului, C. Dinescu, delegatul Consiliului Central Bisericesc, rezult? c? bunurile aflate în ?ar? ale schitului Prodromu se ridicau la suma de 6971421 lei. Din verificarea f?cut? gestiunii acestor bunuri pentru anii 1924-1929 se constataser? numeroase nereguli ?i lipsuri, fostul administrator general Vasian Opri?an nu era de g?sit ?i se propunea instituirea unei administra?ii centrale pentru averile din ?ar? ale schitului. Autorit??ile române?ti trec în anul 1931 la o inventariere riguroas? a bunurilor mobile ?i imobile ale schitului aflate în ?ar?. Din acest inventar rezulta urm?toarea situa?ie:

A. Bunuri imobiliare:

- 6 ha de vie în comuna Bucium (Ia?i) ?i alte bunuri în valoare de 700000 lei.
- 7 ha de vie în comuna Zanea (Ia?i) în valoare de 400000 lei.
- 4.5 ha vie în comuna ?ife?ti (Putna) în valoare de 500000 lei.
- 5 ha de teren în comuna Bârnova (Ia?i) în valoare de 50000 lei.
- 1 imobil în Ia?i (str. P?curari nr. 96) în val de 500000 lei (închiriat? cu 45000 lei/an).
- 1 loc viran în Ia?i (str Uzinei 51) în valoare de 100000 lei.
- case în Bucure?ti (str Dichiu nr 7) în valoare de 1000000 lei (chiria în neregul?).
- cas? în Constan?a (str ?tefan cel Mare nr. 5) în valoare de 500000 lei (neînchiriat?).
- case în Gala?i (str. Codreanu 27 ?i 29 ?i str. Pantelimon 5, 7 ?i 9) în valoare de 1500000 lei.
- 5 ha teren arabil în comuna Odr??eni (Orhei) în valoare de 30000 lei.
Total avere imobiliar? = 5280000 lei

B. Bunuri mobiliare

1. 26 ac?iuni la Banca Româneasc? în posesia lui Anichit Dimitriu. Val=31000
2. Diverse ac?iuni ?i efecte de stat în p?strarea Mitropoliei Ia?i. Val=124000
3. Efecte de stat depuse la BNR pentru garantarea împrumutului de 166000 lei la 27 VI 1929. Val. = 576000.
4. 70000 l vin recolta pe anul 1930 de la via Bucium (Ia?i). Val=70000.
5. Chirii de încasat pentru imobilele din:
Constan?a 131000
Bucure?ti 566000
Gala?i 137375
Ia?i 40000
6. Diverse încas?ri din cupoanele ac?iunilor ?i efecte. Val=5000.
T = 212441 lei
Total general = 6971425 lei.[91]

În februarie 1932, Ministerul Cultelor ?i Artelor inten?iona instituirea unei comisii centrale pentru administrarea averii din ?ar? a schitului Prodromu, dar Consiliul de avoca?i constata c? legea din 10 august 1924 stabilea c? averea mân?stirilor str?ine se administra de organele acelor mân?stiri cu dou? condi?ii: s? aib? autorizare de func?ionare din partea chiriarchului respectiv din ?ar? ?i a Ministerului Cultelor; administrarea s? se fac? sub controlul ministerului. Numirea unei comisii compus? din reprezentan?ii autorit??ilor religioase ?i civile române?ti echivala cu o confiscare de proprietate, deoarece s-ar fi luat dreptul de administrare. Consiliul de avoca?i aprecia c? o astfel de comisie nu ar fi fost legal? ?i instituirea ei ar fi putut da na?tere unui proces din partea reprezentan?ilor legali ai schitului Prodromu.[92] Consiliul central bisericesc, la 18 ianuarie 1932 hot?ra instituirea unei comisii speciale pentru administrarea averilor din ?ar? ale schitului Prodromul compus? din delega?ia permanent? a Consiliului, un delegat din partea Ministerului Cultelor (insp N. Vl?descu) ?i un jurist din contenciosul Consiliului.

În perioada 1930-1937, administratorul averii din ?ar? a schitului a fost Anichit Dimitriu; in în 1937 schitul l-a recomandat iar Patriarhia ?i Ministerul Cultelor l-au recunoscut ca administrator pe ieromonahul Hrisotom Apostolache. Acesta a preluat administrarea majorit??ii propriet??ilor cu excep?ia caselor din Gala?i ?i Constan?a, care erau administrate din 1930 de Episcopia din Gala?i, respectiv Consiliul central bisericesc. În martie 1943 Hristom Apostolache ?i Simion Ciomandra înaintau un memoriu Ministerului Cultelor în care ar?tau c? g?siser? proprietatea de la Bucium (Ia?i) „în stare de pustiire" ?i trebuiser? s? fac? repara?ii, s? pl?teasc? datorii f?cute de Anichit Dimitriu ?i s? pl?teasc? impozitele restante. Viile aflate în proprietatea schitului, erau vechi de peste 30 de ani, nu fuseser? bine îngrijite, nu fuseser? completate lipsurile ?i produc?ia ob?inut? era mic?, încât nu se ob?inuse excedent în venituri. Solicitau repunerea în drepturi a schitului în administrarea averilor ce-i apar?ineau „c?ci atâta vreme cât Prodromu are la conducere c?lug?ri români din ob?tea sa ?i potrivit rânduielilor vie?ii de ob?te, interesa?i personal în administra?ie, nu este cu nimic îndrept??it amestecul Consiliului Central Bisericesc, care de 13 ani de?ine veniturile imobilelor noastre ce le administreaz? ?i le sustrage astfel destina?iei lor, h?r?zite de a servi la între?inerea acestui sfânt loca?.[93]

Consiliul Central Bisericesc în?tiin?a Ministerul Cultelor ?i Artelor c? Hrisotom Apostolache era reprezentantul legal al averii din ?ar? a schitului Prodromu dar c? protosinghelul Simeon Ciomandra, stare? al schitului Darvari, nu avea nici o calitate legal? în administrarea acestuia. Eforia Bisericii Ortodoxe Române administra din anul 1937 imobilul din Constan?a al schitului, care se afla în stare de „absolut? deteriorare ?i cu o mul?ime de sarcini fiscale grevând asupra sa". Acela?i lucru ?i pentru imobilele din Gala?i, aflate în administrarea Episcopiei Dun?rii de Jos. Schitului Prodromul îi putea fi livrat excedentul de 328298 lei.[94]
La 8 octombrie 1942, dintr-un referat privind situa?ia contului schitului Prodromu rezulta valoarea de 7255646 lei din care Eforia Bisericii Ortodoxe avea în administrare direct? casele din Gala?i în valoare de inventar de 1650000 lei ?i din Constan?a cu valoare de 300000 lei, în total 1950000 lei, din administrarea c?rora rezultase un excedent de 347091 lei. Ieromonahul Hrisotom Apostolache ?i Simeon Ciomandra aveau în administra?ie direct? celelalte bunuri ale schitului în valoare total? de 4939750 lei ?i ob?inuser? un excedent de 289 lei pe anul 1941. Se preciza c? prezum?ia conform c?reia beneficiul ar fi fost trimis schitului sub form? de alimente (a?a cum sus?inea Simeon Ciomandra) nu era real? pentru c? ultimul transport de alimente în valoare de 796715 lei, expediat în anul 1939, fusese rezultatul „cer?itului ?i nu al administr?rii bunurilor", întrucât Comisia de control a pre?urilor din 18 noiembrie 1939 din vama Gala?i specifica: „Nu posed? factur?, strânse prin danie pentru mân?stirea Prodromul din Sfântul Munte".[95]

La 19 ianuarie 1943, subinspectorul general, preot Gheorghe ?ilea, adresa un raport Ministerului Cultelor ?i Artelor în care ar?ta c? administrarea f?cut? de Hrisotom Apostolache ?i Simeon Ciomandra „este detestabil?, întrucât pentru bunuri în valoare de 4934750 lei ?i terenuri de 15.5 ha se ob?inuse un excedent de numai 289 lei pe anul 1941, „sum? ridicol?". În timp ce în ?ar? aveau loc dispute în privin?a administr?rii bunurilor schitului de peste 7 milioane lei, c?lug?rii prodromi?i se g?seau „într-o stare îngrijor?toare, fiind amenin?a?i de foame, întrucât din alimentele ce le-am trimis la sfâr?itul anului 1939 în cantitate de 52 t, sunt pe sfâr?ite".[96] În toamna anului 1941, ieromonahul Veniamin Popa, loc?iitorul stare?ului schitului Prodromu îi scria lui Simion Ciomandra: „Pe aicea scumpete mare, nu se mai g?se?te nimic de cump?rat, nici un fel de alimente, chiar bani s? ai, dar noi care nu avem?"[97] Situa?ia lor ajunsese îns? deosebit de critic? în mai 1942, când într-o alt? scrisoare, ieromonahul Veniamin semnala „reducerea por?iei ca s? mai ajung? dou? luni ?i dac? nu primim alimente, mânc?m la 2 zile ?i la 3 zile pân? vom ispr?vi, ?i pe urm? s? murim".
Între timp, insula Thassos, unde prodromi?ii mai aveau 200 de stupi, fusese ocupat? de bulgari, care îi confiscaser?. Simeon Ciomandra era implorat s? le trimit? alimente pentru a putea supravie?ui.[98]

În mai 1943 Simeon Ciomandra solicita de la Ministerul Cultelor ?i Artelor, sumele cuvenite pentru chiriile cl?dirilor schitului din Gala?i ?i Constan?a, pentru „acoperirea cheltuielilor necesare procur?rii de alimente pentru fra?ii no?tri c?lug?rii din Sfântul Munte, care sunt în primejdie s? moar? de foame".[99]
În iunie 1943 erau expediate schitului 50 t de alimente, dintre care 20 t d?ruite de Ion ?i Mihai Antonescu, restul cump?rate de administratorii averii, Hrisotom Apostolache ?i Simeon Ciomandra. ?i pentru c? transportul de la Salonic la arsanaua schitului costa 12000000 drahme „ce întrecea valoarea alimentelor" se solicita interven?ia pe lâng? Comandamentul german din Salonic, care avea un post de observa?ie în vecin?tatea schitului, pe care-l aprovizionau cu un caiac, s? împrumute caiacul contra cost.[100] A urmat o perioad? extrem de dificil? pentru c?lug?rii români athoni?i în general ?i pentru cei de la schitul Prodromu în special. Dependen?a de mân?stirea Lavra, lipsa unui reprezentant în Chinotita de la Careia care s? le apere drepturile, exproprierea metocului din insula Thassos, impunerea cet??eniei elene, conflictele dintre c?lug?ri între?inute de Lavra, disensiunile create de adoptarea noului calendar, proasta administrare a bunurilor din ?ar? ?i apoi ruperea leg?turilor cu România dup? instaurarea regimului comunist, au f?cut ca cel mai important schit românesc de la Muntele Athos s? decad? economic, iar c?lug?rii s? dispar? unul câte unul,f?r? s? poat? aduce ucenici din ?ar? care s?-i înlocuiasc?.

În luna iunie 1963, când Patriarhul Justinian a participat la festivit??ile dedicate mileniului Muntelui Athos, a vizitat ?i schitul Prodromu. Gr?dinile schitului erau bine între?inute, ?i în el vie?uiau 18 c?lug?ri, în frunte cu arhimandritul Veniamin Popa, care-i urmase la conducere, ieromonahului Arsenie Mandrea, din anul 1946. Stare?ul remarca faptul c? Justinian era primul patriarh care vizita schitul, ?i solicita ajutor pentru efectuarea repara?ilor necesare cl?dirilor ?i bisericii, precum ?i trimiterea de c?lug?ri din ?ar? pentru „împrosp?tarea personalului monahal".[101] Acest lucru se întâmpla abia peste un deceniu. Arhimandritul Veniamin Popa a condus schitul în perioada 1946-1975 fiind urmat de protosinghelul Ilarion Lupa?cu, în perioada 1975-1984. În anul 1975 soseau în schit patru c?lug?ri tineri de la mân?stirea Sih?stria iar în perioada 1978-1985 mai veneau înc? 8 monahi. La conducerea schitului începând cu anul 1984 ?i pân? în prezent se g?se?te arhimandritul, Petroniu T?nase, remarcabil duhovnic ?i teolog athonit.

În anul 1986, schitul era locuit de 16 monahi,dintre care ?ase aveau peste 50 de ani, iar restul erau monahi tineri, cu vârste între 27 ?i 35 de ani. În perioada urm?toare statul român a donat schitului un tractor cu remorc? ?i o ma?in? de teren. Fa?? de vremurile trecute, când schitul dispunea de venituri de la propriet??ile din ?ar? ?i de la metocul din insula Thassos, în prezent este unul dintre cele mai s?race de la Muntele Athos. Dup? anul 1990, cu ajutorul statului român ?i al altor donatori, s-au ref?cut o parte din atelierele schitului, a fost restaurat? biserica principal?, biblioteca, brut?ria, sinodiconul, corpurile de chilii din partea de sud, de nord ?i de apus, arhondaricul, buc?t?ria ?i trapeza, s-a îmbun?t??it sistemul de aprovizionare cu ap?, prin instalarea unor conducte metalice ?i construirea a dou? cisterne de ap?. A fost construit un drum carosabil între schit ?i Marea Lavr?.

În prezent, la schitul Prodromu vie?uiesc 27 de c?lug?ri români, condu?i de venerabilul arhimandrit Petroniu T?nase. La 23 aprilie 2007, prin Legea nr. 497, s-a instituit cadrul juridic referitor la sprijinul financiar acordat de statul român schitului Prodromu. S-a alocat anual de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii ?i Cultelor, o sum? în lei echivalent? cu 250.000 de euro, destinat? „acoperirii cheltuielilor de restaurare, reparare ?i între?inere a cl?dirilor de incint? ?i a celor 4 biserici, realiz?rii de materiale cu caracter de promovare, precum ?i pentru sus?inerea activit??ilor monahilor acestui schit".[102] La 7 aprilie 2008, Parlamentul României a modificat articolul 4 al acestei legi precizând c? aceast? sum? este destinat? „restaur?rii, repar?rii, între?inerii ?i administr?rii cl?dirilor din incint? ?i a celor patru biserici; achizi?iei de mijloace fixe pe baza listei de investi?ii, avizat? conform dispozi?iilor legale în vigoare; activit??ilor de între?inere ?i produc?ie în regie proprie; pl??ii unor activit??i de manoper? ?i prest?ri de servicii; sus?inerii activit??ilor existen?iale ?i spirituale ale monahilor, primirii ?i caz?rii pelerinilor; realiz?rii unor materiale destinate promov?rii schitului".[103] Se reia, astfel, tradi?ia, întrerupt? timp de o jum?tate de secol, de sprijinire a acestui centru de înalt? tr?ire spiritual? .

----------------------------------------------------------------
[65] Adina Berciu-Dr?ghicescu, Maria Petre, ?coli ?i biserici române?ti din Peninsula Balcanic?, Documente 1864-1948, vol.I, Bucure?ti, Ed. Universit??ii, p.206.
[66] Ibidem, p.216.
[67] Ibidem, p.257.
[68] Adina Berciu-Dr?ghicescu, Maria Petre, Op. cit, p.39.
[69] Ibidem, p.293.
[70] D..A.N.I.C., fond Ministerul Cultelor. Direc?ia Contabilit??ii, dosar 4825/1916, f.11.
[71] Ibidem, dosar 3751/1919, f.3.
[72] Ibidem, fond Ministerul Cultelor ?i Artelor, dosar 11/1922, f.24.
[73] Ibidem, f.44.
[74] Ibidem, f.52.
[75] Ibidem, f.83.
[76] Ibidem, dosar 9/1925, f.59-60.
[77] Ibidem, dosar 14/1924, f.77.
[78] Ibidem, f.1-3;30-33.
[79] Ibidem, f.91.
[80] Ibidem, dosar 9/1926, f.55,57.
[81] Ibidem, dosar 4/1927, f.7.
[82] Ibidem, f. 18-19.
[83] Ibidem, f. 24-25.
[84] Ibidem, f. 37.
[85] Ibidem, dosar 14/1928, f. 12.
[86] Ibidem, dosar 4/1927, f. 38.
[87] Ibidem, f. 39.
[88] Ibidem, dosar 14/1928, f. 24.
[89] Ibidem, f. 100.
[90] Ibidem, dosar 6/1932, f. 15.
[91] Ibidem, f.43-47.
[92] Ibidem, f.55.
[93] Ibidem, dosar 5/1943, f.16.
[94] Ibidem, f.25.
[95] Ibidem, f.28-29.
[96] Ibidem, f.6.
[97] Ibidem, f.7.
[98] Ibidem, f.9-10.
[99] Ibidem, f.30.
[100] Ibidem, f.33.
[101]Monahul Ignatie ,Gheorghe Vasilescu, Românii ?i Muntele Athos, vol. II,Editura Lucman, 2007, p. 210.
[102] „Monitorul oficial," partea I, nr. 298/4 mai 2007, p. 6.
[103] Ibidem, nr.283/11 aprilie 2008,p.2. footer