Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Ioan Scurtu, Membru A.O.?.R.   
Duminică, 07 Octombrie 2012 19:25
Iunie-1962 Gh. Gheorghiu-Dej ?i N.S. Hrusciov art-emisÎn zilele de 18-25 iunie 1962, Nichita Sergheevici Hrusciov a efectuat o vizit? oficial? în România, în fruntea unei delega?ii de partid ?i de stat a Uniunii Sovietice. Climatul în care s-a desfa?urat aceast? vizit? nu a fost tocmai favorabil.

Socialismul trebuia s? înving?

Dup? retragerea trupelor sovietice din România, în iunie 1958, conducerea de la Bucure?ti a început o ac?iune sistematic? vizând derusificarea ?i destalinizarea institu?iilor publice ?i a vie?ii politice din ?ar?. Din 1960 - 1961, Gheorghe Gheorghiu-Dej, primul secretar al C.C. al P.M.R., ?i Ion Gheorghe Maurer, pre?edinte al Consiliului de Mini?tri (din martie 1961), au demarat ac?iuni vizând ie?irea României de sub tutela sovietic? ?i promovarea unei politici externe independente. Au avut loc negocieri între reprezentan?ii guvernului român (Gheorghe Gaston Marin, Alexandru Bârladeanu ?.a.) ?i firmele occidentale ale c?ror bunuri fusesera na?ionalizate în 1948 - 1950, statul român acordând desp?gubirile cuvenite. Pe aceasta baz?, România a început s? achizi?ioneze ma?ini ?i utilaje moderne, cu care ?i-a dotat industria, s? contracteze împrumuturi externe, s? realizeze unele întreprinderi mixte, s? ob?in? licen?e de export din statele capitaliste dezvoltate (S.U.A., Fran?a, Marea Britanie, Elve?ia, Italia etc).

La începutul anului 1960, N.S. Hrusciov a lansat ideea c?, în întrecerea pa?nic? dintre capitalism ?i socialism, socialismul trebuia s? învinga. U.R.S.S. urma s? dep??easc? S.U.A. din punct de vedere economic, pâna în anul 1980. În acest scop se impunea o accelerare a ritmului de dezvoltare economic? a statelor socialiste, printr-o „diviziune interna?ionala socialist? a muncii". În februarie 1960 s-a desf??urat la Moscova Consf?tuirea reprezentan?ilor partidelor comuniste ?i muncitore?ti din ??rile socialiste din Europa. Cu acel prilej, s-a ridicat problema specializ?rii pe domenii economice: unele state s? se axeze pe produc?ia de bunuri industriale, altele pe cre?tere a produc?iei agricole. În acest spirit, România ?i Bulgaria urmau s? furnizeze celorlalte ??ri din C.A.E.R. produse agricole ?i furaje. Delega?ia româna, condus? de Gheorghe Gheorghiu-Dej, nu a acceptat aceasta tez?, invocând faptul ca ea nu fusese înscris? pe ordinea de zi. În comunicatul final al Consf?tuirii, problema diviziunii interna?ionale a muncii ?i produc?iei nu a figurat, dar ea a fost pus? oficial, astfel c? avea s? fie mereu evocat? în anii urmatori. Pentru prima dat? de la înfiin?area C.A.E.R., în 1949, România adoptase un punct de vedere diferit fa?? de celelalte state socialiste.

Rafuiala cu chinezii

Anul 1960 a marcat începutul polemicii publice între P.C.U.S. ?i P.C. Chinez, care exprima, în fond, lupta pentru suprema?ie în mi?carea comunist? ?i muncitoreasc? interna?ionala. Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost implicat, f?r? voia sa, în aceasta ac?iune. În zilele de 20 - 25 iunie s-a desf??urat cel de-al III-lea Congres al P.M.R., la care au participat delega?i a peste 60 de partide comuniste ?i muncitore?ti. Profitând de prezen?a sa la Bucure?ti, N.S. Hrusciov a propus organizarea unei reuniuni a acestor partide, care s? se desf??oare în ziua de 24 iunie, iar liderul român a acceptat. Mai mult decât atât, N.S. Hrusciov l-a propus pe Gheorghe Gheorghiu-Dej s? prezideze aceasta reuniune, în calitate de gazd?. În februarie 1963, primul secretar al C.C. al P.M.R. avea s? precizeze: „Eu am rugat s? se prezideze acea sedin?? cu rândul, dar Hrusciov n-a vrut. Parc? a f?cut-o dinadins, s? m? fac? de râsul lumii". Reuniunea s-a transformat într-o „r?fuial?" a P.C.U.S. ?i a lui N.S. Hrusciov personal, cu Partidul Comunist Chinez, în frunte cu Mao-Zedung. Liderul sovietic a difuzat un material de 76 de pagini, în care-i critica în termeni aspri pe chinezi ?i mai ales pe Mao-Zedung. Conform obiceiului, delega?ii partidelor comuniste din Polonia, Bulgaria, Ungaria, R.D. Germana s.a. au sus?inut punctele de vedere expuse în materialul prezentat de sovietici. Pe de alta parte, Peng Zhen, reprezentantul P.C. Chinez, a ripostat, respingând acuza?iile aduse. N.S. Hrusciov i-a spus lui Peng Zhen ca este „dogmatic", iar acesta l-a caracterizat pe liderul sovietic ca fiind „oportunist". A fost prima disput? public? între cele dou? partide ?i acest fapt s-a consumat în România. Gheorghe Gheorghiu-Dej avea s? aprecieze, în februarie 1964: „Este nepl?cut pentru c? în Bucure?ti s-a întâmplat prima lovitura dat? unit??ii mi?c?rii comuniste. Istorice?te, aceasta este prima lovitur?".

Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a aflat „la mijloc", prezidând o reuniune care, în loc s? aprecieze modul în care s-a desf??urat Congresul P.M.R., a devenit teren de confruntare între chinezi ?i sovietici. El avea s? afirme c? a trebuit s? conduc? o reuniune de „scandalagii", drept care nu ?i-a exprimat un punct de vedere fa?? de pozi?iile exprimate de cele doua tabere. Faptul c? liderul român nu s-a aflat de partea lui N.S. Hrusciov nu a scapat aten?iei participan?ilor. Reflectând asupra acestui moment, Gheorghe Gheorghiu-Dej a recunoscut c? nu ?i-a dat seama cu ce „tertipuri" umbl? N.S. Hrusciov, dar de atunci a devenit mai atent ?i mai prev?z?tor. În vara anului 1960, N.S. Hrusciov a declan?at o ampl? ac?iune de propagand? în favoarea p?cii, pentru dezarmare ?i asigurarea muncii pa?nice pentru toate popoarele lumii. Propunerile liderului sovietic au fost sus?inute de statele participante la Tratatul de la Var?ovia, care se pronun?au pentru întrecerea pa?nica între capitalism ?i socialism. În septembrie 1960, Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a deplasat, la propunerea lui N.S. Hrusciov, împreuna cu ceilal?i conduc?tori ai statelor membre ale Tratatului de la Var?ovia, la cea de-a XV-a sesiune a O.N.U.. C?l?toria cu vasul „Baltica" a fost extrem de mediatizat?, deoarece semnifica, în concep?ia liderului de la Kremlin, deplina unitate a lag?rului socialist în jurul Uniunii Sovietice. El urma s? fac? de la tribuna O.N.U. o propunere istoric?, ?i anume dezarmarea general? ?i total?, care s? duc? la înl?turarea razboiului din societatea omeneasc?. Aceast? propunere nu a g?sit ecoul a?teptat, fapt ce l-a iritat pe N.S. Hrusciov, care a recurs la gesturi ?ocante, ca de exemplu exprimarea protestului fa?? de modul de desf??urare a lucr?rilor Adun?rii generale, prin lovirea pupitrului cu propriul s?u pantof.

Gheorghiu-Dej nu accepta instructiunile lui Hrusciov

Dincolo de propaganda oficial?, s-a dovedit c? forma nu a putut salva fondul. Gheorghe Gheorghiu-Dej a preferat s? ramân? la N.S. Hrusciov la ONUsediul misiunii României la O.N.U., neacceptând s? fie „instruit" sear? de sear? de N.S. Hrusciov, asupra programului din ziua urm?toare ?i a con?inutului lu?rilor de cuvânt ale delega?ilor. Divergen?ele dintre cei doi au ie?it în eviden?? la sfâr?itul sesiunii, când Gheorghe Gheorghiu-Dej a plecat cu avionul spre ?ara. Mai mult, s-a oprit la Viena ?i a f?cut o vizita oficial? într-o tara capitalist?, Austria, unde, în zilele de 21 - 22 octombrie, a purtat discu?ii cu cancelarul Julius Raab ?i vicecancelarul Bruno Pittermann.

În 1961 s-a intensificat campania de pres? din Uniunea Sovietic?, în favoarea diviziunii interna?ionale socialiste a muncii, sus?inut? de celelalte state membre C.A.E.R., mai pu?in România. Pe acest fond, în zilele de 6 - 7 iunie 1962 a avut loc la Moscova o nou? consf?tuire a reprezentan?ilor partidelor comuniste ?i muncitore?ti ale ??rilor membre C.A.E.R, la care liderul polonez Wladislav Gomulka a prezentat un document, în care se preconiza crearea unui organism suprastatal, cu putere de decizie. Alexandru Bârl?deanu, reprezentantul României la C.A.E.R., a întrebat ce ar mai însemna suveranitatea statelor socialiste, dac? hotarârile se luau peste capul conducerilor legale. Oarecum surprins de aceasta întrebare, N.S. Hrusciov a replicat c? suveranitatea va fi respectat?. Problema a r?mas în studiu, iar hotarârea urma sa fie luat? ulterior.

Atitudinea liderilor de la Bucure?ti, care nu mai urmau necondi?ionat linia stabilit? de Kremlin, a?a cum f?ceau Wladislav Gomulka (Polonia), Walter Ulbricht (R.D. Germana), Tudor Jivkov (Bulgaria), Anton Novotny (Cehoslovacia), János Kádár (Ungaria), îl irita pe N.S. Hrusciov. El condamnase practicile lui I.V. Stalin în rela?iile cu conducatorii statelor socialiste, dar nu accepta ca ace?tia s? nu-i recunoasc? rolul de „frate mai mare", ale c?rui „sfaturi" trebuiau urmate, spre binele comun.

Hrusciov, la Bucure?ti

Cu aceasta stare de spirit, N.S. Hrusciov a venit în vizit? oficial? la Bucure?ti, în ziua de 18 iunie 1962, fiind decis s?-i aduc? „pe calea cea bun?" pe Gheorghe Gheorghiu-Dej ?i pe ceilal?i „tovar??i români".

Conducerea P.M.R. a hotarât ca vizita s? fie puternic mediatizat?. Presa, radioul ?i televiziunea au consacrat spa?ii largi prieteniei româno-sovietice, subliniind semnifica?ia deosebit? a prezen?ei lui N.S. Hrusciov în România, al c?rui portret a fost amplasat pe principalele institu?ii din capital? ?i din localit??ile în care se deplasa înaltul oaspete (Craiova, Lupeni, Borze?ti, Constanta s.a.). Gheorghe Gheorghiu-Dej a decis s?-i arate lui N.S. Hrusciov realiz?rile românilor în diverse domenii de activitate, mai ales în industrie. Peste tot au fost planificate mitinguri ale prieteniei româno-sovietice, la care din partea româna, al?turi de primul secretar al C.C. al P.M.R., au luat cuvântul ?i alti conduc?tori: Gheorghe Apostol, Nicolae Ceau?escu, Gheorghe Gaston Marin ?.a. Evident, era o tactic? aplicat? de Gheorghe Gheorghiu-Dej, care semana foarte bine cu cea din 1958, când retragerea trupelor sovietice a fost înso?it? de festivit??i, discursuri despre „prietenia ve?nic?" dintre Republica Populara Româna ?i Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, daruri oferite tuturor militarilor Armatei Ro?ii care p?r?seau România etc.

Înc? din prima zi a vizitei sale, N.S. Hrusciov a început cu repro?urile, dar nu a g?sit reac?ia a?teptat?, de acceptare ?i supunere. De aceea - a?a cum arat? unul dintre însoti?orii s?i -, pe parcursul vizitei „a fost tot timpul sup?rat" ?i a f?cut unele gesturi publice de care numai el era în stare. La Craiova a vizitat Uzina Electroputere, unde, la ie?irea din sec?ia de asamblare, se aflau câteva locomotive Diesel electrice, gata de plecare în probe. N.S. Hrusciov nici n-a vrut s? se uite la ele ?i s-a întors cu spatele. Nu numai conduc?torii P.M.R., dar ?i muncitorii ?i inginerii craioveni care participaser? la preg?tirea vizitei, sperând c? liderul sovietic va aprecia activitatea lor, au r?mas decep?ionati ?i chiar revolta?i de acest gest. N.S. Hrusciov era sup?rat c? România cumparase licen?a de la o firm? elvetian?, devenind astfel producator de locomotive competitive la nivel european. Într-o discu?ie avut? cu Alexandru Bârl?deanu, în februarie 1963, N.S. Hrusciov a men?ionat c? Uniunea Sovietic? producea 2.000 de locomotive pe an, în timp ce România fabrica doar 100, punând apoi o întrebare retoric?: „Va rog s? compara?i singuri ce ar fi fost mai economic?".

În timpul vizitei la Uzina „Grivi?a Ro?ie" din Bucure?ti, conduc?torul sovietic a privit cu aten?ie utilajele, iar la adunarea public? a declarat c? acestea erau vechi, din vremea copil?riei sale. Prezent la aceasta întreprindere, de care el î?i legase numele de militant revolutionar, prin implicarea în organizarea grevelor din ianuarie-februarie 1933, Gheorghe Gheorghiu-Dej a preferat s? nu-i dea o replic? în public.

Discreditarea industriei române?ti

Prin gesturile ?i atitudinile sale, N.S. Hrusciov urm?rea s? acrediteze ideea c? în România industria nu avea nici o perspectiv? ?i, ca atare, efortul liderilor de la Bucure?ti de a dezvolta aceast? ramur? era inutil ?i chiar pagubos, deoarece alte state socialiste (Uniunea Sovietica, Cehoslovacia, R.D. German?) îi puteau furniza ma?inile ?i utilajele de care avea nevoie. În schimb, România trebuia s? pun? accentul pe agricultur?, mai ales pe cultura porumbului ?i a furajelor. El venise la Bucure?ti cu mai multe plan?e pe care erau înscrise suprafa?a arabil? a României, plantele care urmau a fi cultivate ?i în ce propor?ii. A indicat chiar ?i tehnologia care trebuia folosit?. N.S. Hrusciov se considera un specialist în agricultur? ?i ajunsese la concluzia c? cea mai mare productivitate se ob?inea prin sem?narea porumbului în cuiburi, la anumita distan??, pentru a forma câte un patrat. România nu a aplicat aceasta metod?. Evident sup?rat, N.S. Hrusciov s-a adresat membrilor delega?iei române: „Eu v-am spus, dar nu v? mai spun, face?i cum crede?i voi, s? nu ziceti c? m? amestec în treburile voastre interne". Le-a amintit c? românii sunt „m?m?ligari" ?i de aceea trebuia sporit? produc?ia de porumb, iar el le oferise calea recoltelor bogate. Nedorind s? polemizeze cu oaspetele sau, Gheorghe Gheorghiu-Dej a organizat o vizit? la Institutul de Cercet?ri pentru Cereale de la Fundulea, unde speciali?tii au prezentat realiz?rile ob?inute de România în cultivarea porumbului. Aici se produceau hibrizi de înalt? productivitate, care erau perfect adapta?i condi?iilor pedo-climatice din ?ara. N.S. Hrusciov nu i-a putut convinge pe speciali?ti, mai ales ca ace?tia veniser? cu elemente foarte concrete, dar, la mitingul care a avut loc în Bucure?ti, sub pretextul c? vrea s? împ?rt??easc? din experienta Uniunii Sovietice, a insistat asupra necesit??ii de a se cultiva porumbul în patrat. Acest act a fost interpretat de Gheorghe Gheorghiu-Dej ca o desconsiderare a punctului de vedere al speciali?tilor, dar ?i al conducerii de partid ?i de stat a României. Paul Niculescu-Mizil nota c? primul-secretar ar fi apreciat: „Este o grosol?nie, o b?d?r?nie. Poporul meu este printre primele popoare care au cultivat porumb în Europa. Cum poate el s? ne înve?e cum se seaman? acest? plant??".

„S-a purtat la noi ca un stapân cu slugile"

N.S. Hrusciov s-a ar?tat preocupat ?i de cre?terea ?i taierea porcilor în România. În timpul discu?iilor de la C.C. al P.M.R., el a afirmat c? românii taie porcii prea mici, la numai 25 kg. Aceasta apreciere era surprinz?toare, mai ales c? ea a fost urmat? de declara?ia c? românii erau risipitori. Referindu-se la acest moment, Emil Bodnara?, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., a men?ionat (la ?edin?a Biroului Politic din februarie 1963) c? N.S. Hrusciov s-a comportat „ca un controlor de raion care a venit s? ia la rost pe Gheorghe Gheorghiu-Dej, pentru c? taie porcii la 25 kg". Primul secretar al C.C. al P.M.R. l-a informat c? în România porcii se t?iau la peste 100 kg, dar N.S. Hrusciov a declarat c? el avea informa?ii din surse sigure, în timp ce interlocutorul s?u cuno?tea datele din statistici. El i-a atras aten?ia lui Gheorghe Gheorghiu-Dej s? aiba grij? s? nu cad? sub influen?a birocra?ilor. „S-a purtat la noi ca un st?pân cu slugile", avea sa aprecieze Emil Bodnara?, care a men?ionat c? N.S. Hrusciov, nel?sându-se convins de liderul român, a declarat c? va face singur calculele. Dup? câteva ore „a dublat media t?ierilor, de la 25 la 50 kg. Gheorghe Gheorghiu-Dej preciza la respectiva sedin?? a Biroului Politic: „Comunicându-ne acest lucru, ne-a spus c? noi am fi vrut s?-l îngenunchem, s?-l punem s? ne cear? scuze. Noi i-am spus c? este foarte bine dac? în câteva ore a dublat media t?ierilor ?i c? poate cu timpul va ajunge la media exact?". Evident, N.S. Hrusciov nu era omul care s?-?i cear? scuze pentru cele afirmate. Dup? o asemenea discu?ie, Gheorghe Gheorghiu-Dej a reflectat asupra surselor de informare folosite de liderul de la Kremlin, ajungând la concluzia c? se impunea scoaterea din ?ar? a consilierilor sovietici, care activau peste capul conducerii de partid ?i de stat a României.

Hrusciov refuz? garda de onoare

Momentul cel mai penibil din timpul vizitei s-a consumat la Constan?a. Conducerea local? a decis ca primul secretar al C.C. al P.C.U.S. ?i pre?edintele Consiliului de Ministri al U.R.S.S. s? fie salutat la sosirea în gar? cu o garda de onoare, format? de militari din marin?. Emil Bodnara? avea s? relateze: „Când a v?zut din tren garda aliniat? pe peron, mi s-a adresat sup?rat ?i brutal: Ce, vre?i s? arata?i ca ave?i marin?? N-am nevoie de marina voastr?". Gheorghe Gheorghiu-Dej a cerut comandantului g?rzii s? nu mai dea onorul, deoarece N.S. Hrusciov nu era de acord. Militarii au p?r?sit nedumeri?i peronul, iar asisten?a a privit mirat? acest incident nepl?cut pentru const?n?eni, dar ?i pentru conduc?torii României. Atitudinea lui N.S. Hrusciov era determinat? de faptul c?, potrivit aprecierilor sale, România avea cel mai sc?zut nivel al cheltuielilor militare în cadrul Tratatului de la Var?ovia ?i nu era cazul ca el s? fie pus în situa?ia de a-i saluta pe osta?ii români, dând astfel girul s?u politicii guvernantilor de la Bucure?ti.

Dup? ce a vizitat România timp de o s?pt?mâna ?i a avut discu?ii ample cu liderii P.M.R., N.S. Hrusciov a plecat, în ziua de 25 iunie 1962, ?i mai nemul?umit, comparativ cu momentul sosirii. Vizita sa „de prietenie" nu numai c? nu a aplanat disensiunile ivite între conducerea de la Bucure?ti ?i cea de la Kremlin, dar le-a ?i amplificat. Pe de o parte, Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a sim?it ofensat de atitudinea arogant? a oaspetelui s?u. Emil Bodnaras avea s? conchid? c? N.S. Hrusciov „a fost un obraznic", iar acest fapt s-a observat nu numai în timpul discu?iilor oficiale, dar ?i în întreprinderile vizitate ?i în discursurile publice rostite. S-a v?zut limpede c? N.S. Hrusciov nu accepta s? fie „contrat" de un conduc?tor care începuse s? „iasa din rând" ?i care-l c?lca tot mai des pe nervi. Viitorul apropiat avea s? aduc? noi elemente privind rela?iile româno-sovietice, care au devenit tot mai tensionate. Propunerea lui N.S. Hrusciov din 1963, vizând ameliorarea acestei rela?ii printr-o discu?ie „tête à tête" cu Gheorghe Gheorghiu- footer