Revista Art-emis
Pactul Hitler-Stalin - 73 de ani de la semnare PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. hab. Anatol Petrencu, Chi?in?u   
Joi, 30 August 2012 09:05
Prof. Univ. Dr. hab. Anatol Petrencu, Chi?in?u 23 august 1939 - 23 august 2012

S-au împlinit 73 de ani de la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop (a Tratatului de neagresiune sovieto-german, publicat a dou? zi în pres?, ?i a unui Protocol adi?ional secret, despre con?inutul c?ruia omenirea a aflat mult mai târziu, în 1948). Acordul sovieto-german a avut o preistorie. La 10 martie 1939, în cadrul lucr?rilor Congresului al XVIII-lea al Partidului Comunist (bol?evic) din U.R.S.S., dictatorul Iosif Vissarionovici Stalin s-a referit la situa?ia interna?ional?. Vorbind despre Pactul Anticomintern, I. V. Stalin lanseaz? opinia cum c? acest Pact, în realitate, nu este orientat împotriva U.R.S.S., ci împotriva Marii Britanii, Fran?ei ?i S.U.A.. Astfel, conducerea de la Kremlin a dat de în?eles liderilor de la Berlin c? cele dou? regimuri totalitare ar putea s?-?i apropie pozi?iile. Evenimentele ulterioare au demonstrat c? Stalin a fost în?eles corect, fapt confirmat în cadrul discu?iilor lui von Ribbentrop la Moscova (23-24 august 1939).Între timp lucrurile în Europa au evoluat spre criz?. Deja în vara anului 1939 Iosif Stalin a avut de ales între dou? perspective, ce i-au fost propuse de Occident: una de la anglo-francezi (crearea unui sistem de securitate colectiv? în Europa), cealalt? - de la germani (împ?r?irea sferelor de interese). Dictatorul din Kremlin a preferat-o pe cea venit? de la germani, astfel, oferindu-i lui Hitler posibilitatea de a declan?a un r?zboi împotriva Poloniei, care, la rândul ei, avea garan?ii din partea Marii Britanii ?i Fran?ei c? va fi sus?inut? de acestea în cazul unui atac german. Cu cinism f?r? egal, Stalin propune anturajului s?u tactica acord?rii unui ajutor Germaniei în campania acesteia împotriva Fran?ei ?i a Marii Britanii, pentru ca puterile beligerante s?-?i epuizeze for?ele, dup? care U.R.S.S. va interveni în r?zboi ?i-?i va extinde domina?ia. „Respectând neutralitatea ?i a?teptându-?i ora, U.R.S.S. va oferi ajutor actualei Germanii, asigurând-o cu materie prim? ?i m?rfuri alimentare", declara Stalin. Studierea atent? a acestui document, demonstreaz? c? derularea evenimentelor interna?ionale a fost determinat? în mod esen?ial de pozi?ia expus? de Stalin la 19 august 1939. Nu întâmpl?tor, cunoscutul istoric ?i scriitor rus Victor Suvorov [Rezun] a afirmat c? cel de-al Doilea R?zboi Mondial a început anume atunci, adic? la 19 august 1939, prin aceast? decizie a lui Stalin[1]. Decizia conducerii U.R.S.S. a fost de a accepta propunerea Germaniei.

La 23 august 1939 sose?te la Moscova ministrul Afacerilor Externe al Germaniei, Joachim von Ribbentrop, cu puteri depline, oferite de A. Hitler, privind semnarea Tratatului. Discu?iile au avut loc între I. Stalin, V. Molotov, pe de o parte, I. von Ribbentrop ?i F. Schulenburg, ambasadorul Germaniei în U.R.S.S., pe de alt? parte, cu asisten?a a doi interpre?i, unul german, altul - rus. Tonalitatea tratativelor a fost nea?teptat de prieteneasc? din partea lui Stalin. Sarcinile au fost realizate mai repede decât s-ar fi p?rut ini?ial. În memoriile redactate de von Ribbentrop, pân? la îndeplinirea sentin?ei capitale, ex-ministrul de Externe german remarca: „Au fost delimitate sferele de interese în ??rile aflate între Germania ?i Uniunea Sovietic?. Finlanda, marea parte a Statelor Baltice, precum ?i Basarabia au fost declarate ca apar?inând sferei [de interes] sovietice"[2]. Tratativele au fost întrerupte, timp în care von Ribbentrop l-a informat pe Hitler despre rezultatele tratativelor cu sovieticii ?i a primit acceptul fuhrerului. Întâlnirea p?r?ilor s-a reluat la ora 22 ?i pân? la miezul nop?ii au fost semnate Tratatul de neagresiune între Germania ?i U.R.S.S. ?i Protocolul adi?ional secret, prin care cele dou? regimuri totalitare au împ?r?it între. ele Europa de Est. Punctul trei al acestui document secret prevedea interesul U.R.S.S., manifestat fa?? de Basarabia ?i totalul dezinteres politic al Germaniei fa?? de aceste teritorii. Dup? semnarea Tratatului de neagresiune dintre Germania ?i U.R.S.S., la Kremlin, în biroul lui V. Molotov, a fost oferit? o mic?Viaceslav Molotov-Joachim von Ribbentrop cin?. Chiar la început s-a produs un eveniment nea?teptat. I. von Ribbentrop scrie: „Stalin s-a ridicat ?i a rostit un toast scurt, în care a spus, c? Adolf Hitler este un om, pe care el întotdeauna l-a admirat deosebit de puternic. Cu cuvinte pronun?at prietene?ti Stalin ?i-a exprimat speran?a, c? documentele semnate acum pun începutul unei faze noi a rela?iilor germano-sovietice. Molotov de asemenea s-a ridicat ?i a vorbit în acela?i spirit"[3].

Cu prilejul semn?rii celor dou? documente sovieticii au oferit ?i un banchet în sala „Ecaterininschii" din Palatul Mare al Kremlinului. Iat? ce au fixat germanii, prezen?i la banchet: „[...] În timpul discu?iei, Stalin a rostit un discurs spontan în cinstea Führerului: „Eu ?tiu cât de puternic î?i iube?te poporul german führerul ?i de aceea eu a-?i vrea s? beau pentru s?n?tatea lui". Domnul Molotov a b?ut în s?n?tatea domnului ministru imperial al afacerilor externe ?i ambasadorului contelui von der Schulenburg. În continuare domnul Molotov a ridicat pocalul s?u pentru Stalin, atr?gând aten?ia [asupra faptului] c? prin discursul s?u din 10 martie a.c., în?eles corect în Germania, Stalin a pus începutul cotiturii în rela?iile politice. Domnii Molotov ?i Stalin au b?ut de nenum?rate ori pentru pactul de neagresiune, pentru era nou? din rela?iile germano-sovietice ?i pentru dezvoltarea fericit? a rela?iilor dintre Germania ?i Uniunea Sovietic?"[4]. Întors în patrie, von Ribbentrop a fost primit de Führer cu mare bucurie. Ulterior Pactul Molotov-Ribbentrop a fost recunoscut nul ?i neavenit ad-ini?io ?i condamnat de comunitatea interna?ional?. În 1990, în cadrul unei conferin?e interna?ionale, convocate la Chi?in?u, aceast? decizie, aprobat? de cele dou? tiranii în spatele popoarelor vizate, a fost condamnat? univoc.

La 1 septembrie 1939 Germania a atacat Polonia, iar la 3 septembrie Marea Britanie ?i Fran?a au declarat r?zboi Germaniei. Astfel, s-a declan?at cel de-al Doilea R?zboi Mondial. Pe data de 6 septembrie 1939 România a declarat c? î?i va p?stra neutralitatea în conflictul izbucnit în Europa (doc. nr. 6). România ?i-a p?strat neutralitatea fa?? de r?zboiul din Europa, acordând ajutor miilor de refugia?i polonezi (oficiali, trupe, civili), fapt ce a stârnit revolta Germaniei. Referitor la U.R.S.S. : în revista „Kommunisticeskii Interna?ional" [„Interna?ionala Comunist?"], organ de pres? al Cominternului, a fost publicat un articol semnat de B. ?tefanov, în care autorul, secretar general al P.C.R., lanseaz? ideea încheierii unui tratat de asisten?? mutual? între U.R.S.S. ?i România, dup? modelul celor încheiate între U.R.S.S. ?i Statele Baltice, baz? pentru anexarea lor în vara anului 1940. Oficial Kremlinul s-a deta?at de pozi?ia liderului comunist român datorit? începerii r?zboiului cu Finlanda (30 noiembrie 1939)[5]. În decembrie 1939 oficialii sovietici încercau s? acrediteze ideea cum c? din partea U.R.S.S. nu ar fi existat amenin??ri la adresa României. În ciuda acestor afirma?ii, în societatea româneasc? exista o temere c? dup? încheierea r?zboiului cu Finlanda, urm?toarea ?ar? agresat? de sovietici ar putea fi România. Pe acest fundal are loc o apropiere a României de Germania, materializat? prin semnarea Acordului comercial româno-german, prin care România a sporit livr?rile de petrol c?tre Reich în schimbul livr?rilor de armament ?i produse industriale din partea Germaniei[6]. La doar patru zile de la înfrângerea Fran?ei, U.R.S.S. a remis o Not? ultimativ? României, not? plin? de falsuri, prin care cerea cedarea Basarabiei ?i nordului Bucovinei. La 28 iunie 1940 tancurile sovietice, înso?ite de infanterie ?i trupe N.K.V.D., au invadat România, luând nu doar cele dou? men?ionate în Nota din 26 iunie, ci ?i ?inutul Her?a ?i insule de la gurile Dun?rii, teritorii ce nu au apar?inut niciodat? Rusiei, Ucrainei sau U.R.S.S..

Pentru popula?ia b??tina?? a început co?marul: formarea numitei R.S.S. Moldovene?ti cu trasarea unor frontiere incorecte cu Ucraina, luându-ni-se sudul ?i nordul Basarabiei, asasinate în mas?, deposed?ri de avere, repatrieri for?ate, deport?ri în Siberia, sovietizare ?i rusificare total?. Pactul Molotov-Ribbentrop a fost cea mai odioas? tranzac?ie în istoria omenirii. Urm?rile pactului nu au fost lichidate în totalitate ?i se resimt pân? în prezent.

-----------------------------------------------------------
[1] Victor Suvorov. Deni „M". Cogda nacealasi Vtoraia mirovaia voina? [Ziua „M". Când a început cel de-al Doilea R?zboi Mondial?], Cercassî, Editura Inles, 1994, p. 21.
[2] I. von Ribbentrop. Memuarî na?istscogo diplomata [Memoriile diplomatului nazist], Smolensk, Editura Rusici, 1998, p. 188.
[3] Ibidem, p. 189-190.
[4] Zastolinîe reci Stalina. Documentî i materialî [Discursurile de petrecere ale lui Stalin. Documente ?i materiale], Sankt Petersburg, Editura AIRO-XX, 2003, p. 220-221.
[5] Istoria României în date, Bucure?ti, Editura Enciclopedic?, 2003, p. 443.
[6] Ibidem, p. 444. footer