Revista Art-emis
Lupta de la Lip?ne?ti, 25 - 29 August 1944 PDF Imprimare Email
Wilfried Lang, Germania   
Duminică, 26 August 2012 08:55
Lipanesti-august 1944-1
Īn august 1944, Armata Romān? a trecut de la camaraderia german?
la tovara?ia sovietic?

„R?zboiul exclude sentimentele. Wilfried H. Lang, pe atunci tān?r īnc?rc?tor (Flakhelfer), de 19 ani, a fost pus īntr-o situatie deosebit? īn noaptea de 23/24 august 1944, din cauza schimbarii raporturilor, care pān? atunci erau fire?ti, chiar prietene?ti, īntre for?ele romāne si armatele celui de-Al Treilea Reich. Cu ultimele trupe germane, Wilfried Lang a p?r?sit ?ara īn care s-a n?scut, īncercind s?-?i g?seasca refugiu īn acea a p?rin?ilor s?i. Altfel, ar fi riscat s? p??easc? la fel ca tat?l s?u, ?i anume s? ajunga īn prizonieratul sovietic. Dup? c?derea Berlinului, fiind unul dintre ultimii lupt?tori Volksstrum, Wilfried Lang s-a īntors īn Romānia s?-?i fac? o carier?. Ignorat, s-a reīntors īn Germania, unde a urmat cariera de petrolist, a?a cum f?cuse ?i tat?l s?u īn 1920, īn Romania, la «Royal Dutch» din Cāmpina, cu un succes deosebit. Nu a uitat niciodat? ca s-a n?scut īn Romānia, dar nu a uitat nici clipele dramatice din zilele de 23/24 august 1944. O demonstreaza faptul c? este autorul filmului documentar «Un Stalingrad pe Dun?re»[ ], care prezint? īnfrāngerea armatelor germane, īntre Dunare ?i Muntii Carpa?i, la sfār?itul lunii august 1944. Filmul, a fost primit excelent in Germania si contine marturiile unor veterani ai luptelor purtate atunci. Acela?i Wilfried H. Lang a organizat, pe 30 martie 1995, īn fosta capital? a Cavalerilor Teutoni, Bad Mergentheim, un simpozion cu tema «23 August» la care au participat numero?i invita?i ?i personalit??i, printre care s-a num?rat ?i fostul Suveran al Romāniei, Mihai." (Florian Bichir)

„La 23 august 1944, soldatul german a perceput r?sturn?rile din Romānia ca pe o tr?dare. Dup? mai bine de cinci decenii, dovad? a spiritului de onoare german, nici unul dintre veteranii care au participat la simpozion nu i-au f?cut Regelui vreunun repro?, de?i unii dintre ei au f?cut pān? la zece ani de prizonierat īn condi?ii atroce, la ru?i..." (Wilfried H. Lang)

Zilele de dup? 23 august 1944, tr?ite de un militar german, participant la evenimente

Stare de confuzie general?

Ziua de 24 august 1944 a īnceput īntr-o confuzie total?. Īn urma proclama?iei Regelui Mihai I din seara zilei de 23 august1944, prima reac?ie a fost de nedumerire ?i confuzie general? de ambele p?r?i, german? ?i romān?. Dup? bombardamentul unor obiective centrale din Bucure?ti de c?tre o escadril? de avi¬oane Junkers JU 87 („Stuka"), confuzia a fost chiar m?rit?, iar declara?ia de r?zboi a Romāniei c?tre Germania, r?m?nānd f?r? ordine de execuare am?nun?ite pentru trupele romāne, nimeni nu ?tia cum trebuia ac?ionat. Ar fi de men?ionat c? pe-atunci, divizia a 5-a antiaerian? a Wehrmachtului, care ap?ra spa?iul aerian al Romāniei, de fapt o divizie special?, l?rgit?, aflat? sub comanda generalului Kuderna, cuprindea cca. 228 de guri de foc cu calibre īntre 88 ?i 128 mm, ultimele fiind acele tunuri uria?e, pe afet de cale ferat?, (ex: Bolde?ti) care tr?geau ghidate prin radar, devenind īntre iunie-august 1944 spaima fort?re?elor zbur?toare ale U.S.A.F. Aceste baterii erau completate de cca. 16 baterii de 88 mm romāne?ti, deci īnc? 64 guri de foc, care luptau īmpreun? cu nem?ii. Subzisten?a ?i aprovizionarea bateriilor romā¬ne?ti cu muni?ie era asigurat? tot de bateriile germane.

Membrii misiunii militare germane īn Romānia, care cuprindea atāt Statul Major al diviziei a 5-a Antiaerian? cāt ?i Statul Major al Comandamentului de Sud al armatei germane, cu generalii Hansen ?i Gerstenberg, au fost lua?i prizioneri, respectiv s-au predat f?r? lupt? trupelor romāne. Echipajele bateriilor de antiaerian? germane din perimetrul jude?ului Prahova, r?m?nīnd astfel f?r? comandan?ii lor de divizie, au apelat prin radio la Marele Stat Major (O.K.W.) din Germania, de unde nu primeau decāt ordinul stereotip: „Rezista?i pān? la ultima pic?tur? de sānge". Cum asemena tāmpenii deveniser? deja arhicunoscute īn timpul retragerii de pe teritoriul sovietic, comandan?ii bateriilor de pe valea Teleajenului s-au hot?rāt s? se concentreze īn apropierea localit??ii Sc?eni, unde se afla o cazemat? subteran? de comandament, din beton armat, ?i un depozit de muni?ie cuprinz?tor.

Nici romanii, nici germanii nu vroiau s? lupte, unii īmpotriva celorlal?iLipanesti-august 1944-2

Echipajul bateriei grele germane, care se afla īn imediata apropiere, a primit ordin pe data de 25 august s? se retrag? spre comuna Sc?eni. Ofi?erul de leg?tur? romān, locotenentul Petrescu, a venit īn tab?ra german? pe data de 26 august, sf?tuindu-ne s? ne retragem, ei avānd ordin s? ne atace a doua zi. Artileri?tii romāni, de fapt, nu aveau de gānd s? lupte īmpotriva noastr? din dou? motive bine definite: pe de-o parte fuseser? fra?i de arme, luptānd cot la cot cu noi pān? mai alalt?eri, pe de alt? parte cuno?teau puterea noastr? de foc, nefiind nebuni s? se sinucid?.

Īn?elegeri romāno-germane

Pentru a respecta totu?i ordinele primite dela ?efii lor ignoran?i din Bucure?ti, s-a convenit un atac formal, la care s? se trag? īn aer, respectiv pe teren viran cu tunurile. Atacul din zorii zilei a durat cca. 10 minute ?i s-a soldat cu o glezn? scrintit? a unui osta? romān, care c?lcase īntr-o goap? de pe cāmp. A doua zi īns?, deci pe 28 august 1944, a sosit la fa?a locului Reg. 32 Infanterie Butuleasa. Locot. Petrescu ne-a prevenit ?i ne-a implorat s? plec?m, infanteria ur¬mānd a ne ataca a doua zi. Noi, la rāndul nostru am rugat partea romān? s? nu ne ata¬ce, deoarece ne-avānd armament de infanterie, trebuia s? ripost?m cu tunurile de 88 mm.

M?celul de la Lip?ne?ti Īn zorii zilei de 29 august infanteria romān? a atacat totu?i. Am fost nevoi?i s? ne ap?r?m prin foc de tun. Rezultatul a fost un dezastru pentru infanteri?tii romāni. Dup? ce s-au repliat trupele romāne, am fost ataca?i cu arunc?toare de 88 mm, care ne-au decimat īn mod serios. Īn seara aceleia?i zile, tārziu, ne-am retras apoi īn direc?ia Lip?ne?ti, unde am intrat īntr-o ambuscad? ce ne fusese preg?tit? acolo. Datorit? unei companii de ucrainieni din armata lui Vlasov, care luptau de partea german? cu o dārzenie nemaipomenit?, am reu?it s? spargem cordonul romānesc de īncercuire, trecānd mai departe spre V?lenii de Munte, Cheia ?i apoi Bra?ov.

De la Bra?ov, īn gulag

Primind promisiunea c? vor r?māne īn prizionierat romānesc, mul?i solda?i germani s-au predat necondi?ionat for?elor armate romāne?ti. Aceast? promisiune nu a fost īns? respectat? ?i aproape to?i au pierit, mai tārziu, īn lag?rele sovietice. Dup? r?zboi nu am mai auzit despre niciunul dintre cei, care se predaser? īn ziua de 30 august 1944 la Bra?ov. Un grup, īn care m? aflam ?i eu, am continuat drumul spre Ghimbav, unde speram s? īntālnim avia?ia german? de v?n?toare. Ace?tia īns?, se retr?seser? cu dou? zile īnainte, nestingheri?i de nimeni. Grupul nostru, format din doar 18 oameni, s-a retras apoi pān? pe malul drept al Mure?ului, unde am fost īntāmpina?i de honvezii maghiari.

Propaganda func?iona īn ambele sensuri

Īn privin?a acelui atac aerian neputincios a unei escadrile de avioane de lupt? „Stuka", din ziua de 24 august 1944, trebue spus clar, c? Teatrul Na?ional a fost lovit din gre?eal? īn locul Palatului Telefoanelor, deoarece pilo?ii germani, de fapt vān?tori de tancuri īn cāmp deschis, nu erau obi?nui?i s? lupte īn mijlocul unor cl?diri īnalte din ora?. Pagubele enu¬merate dup? aceea de partea romān?, fuseser? provocate īn cea mai mare parte de avia?ia american? cu cāteva zile īn urm?, iar acel „m?cel īngrozitor" a fost o pur? inven?ie a propagandei regale. Regele era furios c? i se distrusese locuin?a, a?a zisa „Cas? nou?" din spatele aripei drepte a palatului regal. Acele patru avioane, care au efectuat doar patru raiduri, au aruncat īn total 40 de bombe u?oare, de 50 Kg ?i 8 bombe de 250 Kg, care nu ?i-au nimerit ?intele nici pe jum?tate. Ceeace i-a īnsp?imāntat pe oameni, a fost zgomotul asurzitor ?i demoralizant pe care īl f?ceau aceste avioane „Stuka" (Junkers 87) īn picaj. Fa?? de miile de tone de bombe grele aruncate doar cu cāteva zile īnainte de americani ?i englezi, acest atac a fost mai mult simbolic, iar din punct de vedere militar absolut inutil. Ceeace ar fi de scos īn eviden??, este pe de-o parte dezorganizarea īn conducerea ambelor tabere iar pe de alt? parte, modul de rezolvare par?ial? a situa?iei pe calea unei judec??i lucide a unit??ilor subalterne. Trebuie ar?tat cum au fost sacrificate īn mod birocratic ?i inutil mii de vie?i omene?ti, pentru c? unii conduc?tori militari din ambele tabere au dat ordine pripite sau prost gāndite, f?r? a ?ine cont de situa?ia real? de pe teren.

Cifre eronate, date controversate
Īn studiul domnilor dr. Alecsandru Du?u ?i Petre Otu sunt unele cifre eronate:

Caschet? ofi?er WehrmachtWehrmacht-
ul (Armata german?) a pierdut pe teritoriul Romāniei, īn special īn urma schimb?rilor dup? la 23 Aug.1944, un efectiv cuprins īntre 400.000 ?i 470.000 de osta?i. S? lu?m ca cifr? medie 440.000. Despre 61.500 nici nu poate fi vorba, sau eventual doar īn zona Ploie?ti-Bucure?ti-Dun?re. Īn filmul documentar realizat de mine īn anul 1995, intitulat „Staligradul de la Dun?re", am ar?tat c? īn urma lui 23 august 1944, au pierit de dou? ori mai mul?i osta?i germani, decāt īn adev?ratul Stalingrad din iarna 1942/43.

Luftwaffe (Avia?ia german?) a pierdut pe teritoriul Romāniei, īn tot timpulCaschet? ofi?er Luftwaffe
r?zboiului 128 de avioane de v?n?toare, majoritatea la ap?rarea īmpotriva fort?re?elor zbur?toare ale alia?ilor Vest. Incluse fiind ?i acele avioane germane Messerschmitt ME 109, pilotate de aviatori romāni la ap?rarea spa?iului aerian al Romāniei. Īn urma luptelor de la B?neasa s-au pierdut 8 avioane: 4 de transport, care urmau s? scoat? telefonistele germane ?i restul personalului feminin din zona de lupt?, 2 avioane de v?n?toare, ?i dou? avioane defecte din hangar. Cifra de 222 este absolut eronat?.

Caschet? ofi?er KriegsMarineKriegsmarine (Marina militar? german?). Dup? 23 Aug.1944 nem?ii au pierdut īn total 48 de nave fluviale ?i nici o singur? nav? maritim?. De unde vine cifra de 348 este inexplicabil. Poate s-au num?rat ?i pontoanele de pe Nistru, distruse īn timpul luptelor pentru ap?rarea Basarabiei.


Grafica - Ion M?ld?rescu

---------------------------------------------------------------
[1] Pentru faptul c? filmul-documentar „Un Stalingrad pe Dun?re" red? unele m?rturii ?i declara?ii „neconvenabile" ale unor martori oculari, īn Romānia nu a fost īnc? difuzat. Cu acordul realizatorului, distinsul domn Wilfried H. Lang, tr?itor īn Germania, o vom face noi. Īn curānd īl ve?i putea viziona īn revista ART-EMIS ?i/sau pe You Tube.
footer