Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Mare?al Ion Antonescu   
Joi, 23 August 2012 00:15
Maresal Ion Antonescu Sub titlul „Însemn?ri din celul?", rândurile scrise de Mare?al sub imperiul cumplitelor realit??i ale zilei de 23 august 1944 trebuiesc cunoscute de întregul popor român ?i de c?tre to?i istoricii one?ti. Însemn?rile au fost scrise pe filele unei agende ce apar?inuse Regelui Carol al II-lea, g?sit? de c?tre Mare?alul Ion Antonescu în înc?perea-seif unde fusese închis.

Dup? cum se poate constata, Textul Mare?alului Antonescu, semnat ?i datat - 23 august 1944 - cu men?iunea „scris în celul?", constituie un important document pentru clipa când „Trecutul va fi chemat la judecata dreapt? a Istoriei". În ziua urm?toare (24 august 1944), urmare a bombardamentului aerian german asupra Palatului Regal din Bucure?ti, ordonat de Adolf Hitler ca reac?ie la arestarea Mare?alului, agenda s-a r?t?cit, fiind descoperit? de c?tre c?pitanul Gheorghe Teodorescu, din Corpul de Gard? al Palatului Regal. Ascuns? vreme de decenii, la 20 mai 1980, ofi?erul a prezentat agenda lui Nicolae Ceau?escu, solicitându-i s? aprecieze „asupra valorii politice ?i istorice".  Acesta nu a distrus-o, ci a dispus s? fie depus? la arhiv? ?i p?strat? în siguran??. (Ion M?ld?rescu)

„Func?ionând primatul incontestabil al pozi?iei ?i calit??ii „sursei"! - la capitolul probitate, valoarea remarcabil? a „sursei", va înfrunta în mod sigur, cu succes ,scurgerea nemiloas? a timpului, ceea ce ne ofer? un nou ?i temeinic argument pentru situarea Mare?alului Antonescu nu atât între actorii de prim? m?rime ai Istoriei, ci deopotriv? între observatorii ei exemplari ?i care, în privin?a faptelor la care au participat ori le-a provocat, au ?tiut s? „vad?" ?i s? „transmit?"! (Prof.univ.dr. Gheorghe Buzatu)

Însemn?rile Mare?alului Ion Antonescu,
f?cute dup? arestare, în camera-seif a Palatului Regal

„Ast?zi, 23 august 1944. Am venit în audien?? la Rege la ora 15,30 pentru a-I face o expunere asupra situa?iei frontului ?i a ac?iunii întreprins? pentru a scoate ?ara din greul impas în care se g?se?te. Timp de aproape 2 ceasuri Regele a ascultat expunerea, p?strând ca de obicei o atitudine foarte rezervat?, aproape indiferent?. La expunerea mea a asistat la audien?? Dl. Mihai Antonescu. I-am ar?tat Regelui c? de aproape doi ani Dl. Mihai Antonescu a c?utat s? ob?in? de la Anglo-Americani asigur?ri pentru viitorul ??rii ?i i-am afirmat cu aceast? ocazie c?, dac? a? fi g?sit în?elegere, ?i a? fi putut g?si în?elegere pentru asigurarea vie?ii, libert??ilor ?i continuit??ii istorice a acestui nenorocit popor, nu a? fi ezitat s? ies din r?zboi, nu acum, ci chiar de la începutul conflictului mondial, când Germania era tare.

În continuare, i-am ar?tat conversa?ia avut?, imediat la întoarcerea mea de pe front, în noaptea de 22/23 [august 1944], cu D-nii Clodius ?i Mihalache ?i în diminea?a zilei [de 23 august 1944] cu Dl. G. Br?tianu. D-lui Clodius i-am vorbit în fa?a D-lui M. Ant[onescu] pe un ton r?spicat ?i i-am amintit c? atât prin Dl M. Ant[onescu] de acum câteva luni, cât ?i în februarie, la ultima întrevedere, am ar?tat Germaniei ca, dac? frontul nu se va men?ine pe linia Tg. Neam?-Nord Ia?i-Nord Chi?in?u-Nistru, România va c?uta solu?ia politic? pentru terminarea r?zboiului. I-am ar?tat D-lui Clodius c? nici o ?ar?, ?i nici chiar Germania, nu ar putea continua r?zboiul în caz când jum?tate din teritoriul ei ar fi ocupat ?i ?ara total la discre?ia Ru?ilor. I-am cerut ca ?i Dl. M. Ant[onescu] s? arate acest lucru la Berlin, s? roage s? în?eleag? pozi?ia ??rii noastre în fa?a cataclismului ce o amenin?? ?i a mea în fa?a Istoriei ?i a ??rii ?i s?-mi dea dezlegarea a trata un armisti?iu, dorind s? ie?im din aceast? situa?ie ca oameni de onoare ?i nu prin acte care ar dezonora pentru vecie ?ara ?i pe conduc?torii ei. Dl. Clodius a promis c? va ar?ta exact dorin?a noastr?; i-am ar?tat c? noi trebuie s? ne lu?m libertatea de a ne ap?ra via?a viitoare a neamului. Relativ la conversa?ia cu Dl. Mihalache, de?i ea a durat câteva ceasuri, totu?i i-ai ar?tat numai esen?ialul.

Dl. Mihalache mi-a cerut s? m? sacrific ?i s? fac eu pacea, oricât de grele ar fi condi?iile puse. Mihai, Antonescu, Bratianu, Maniu I-am ar?tat c? eu, fiind exponentul unei revolu?ii care m-a adus, f?r? a [o] fi pus eu la cale sau s? fi avut vreo leg?tur? cu ea, la conducerea Statului, dându-mi mandatul s? reconstituiesc grani?ele ??rii, s? restabilesc ordinea moral? ?i s? pedepsesc aducându-i în fa?a tribunalului poporului pe acei care... catastrofa grani?elor ?i pr?bu?irea Dinastiei. Cum ?ara îmi impusese ?i pe legionari ?i mai târziu ?i r?zboiul, pentru a legifera actele mele, am cerut aprobarea ??rii pentru faptul c? schimbasem din lupt? regimul legionar pentru tr?d?rile sale ?i pentru c? intrasem în r?zboi în aclama?iile ?i, cu asentimentul întregii na?iuni, trecusem, for?at de opera?iuni, ?i Nistrul. ?ara, prin câte trei milioane de voturi, mi-a dat dezlegare ?i a aprobat tot ce eu f?cusem. În consecin??, a accepta ast?zi propunerile Molotov însemneaz?:
a. - a face un act politic de renun?are ?i pierdere a Basarabiei ?i Bucovinei, act pe care România nu l-a f?cut pân? acum niciodat? de la 1812 ?i pân? la ultimatumul Molotov. I-am ad?ugat c? dup? p?rerea mea, f?când acest act, putem pierde beneficiul Chartei Atlanticului, în care Roosevelt ?i Churchill s-au angajat printre altele „s? nu recunoasc? nici o modificare de frontier?, care nu a fost liber consim?it?".
b. - s? bag ?ara pentru vecie în robie, fiindc? propunerile de armisti?iu con?in ?i clauza desp?gubirilor de r?zboi neprecizate, care, bineîn?eles, constituie marele pericol, fiindc?, drept gaj al pl??ii lor, Ru?ii vor ?ine ?ara ocupat? nedefinit. Cine, am spus D-lui Mihalache, î?i poate lua r?spunderea accept?rii acestei por?i deschise, care poate duce la robia neamului?
c. - a treia clauz?, ?i cea mai grav?, e aceea de a întoarce armele în contra Germaniei. Cine, am ar?tat D-lui Mihalache..., poate s?-?i ia r?spunderea consecin?elor viitoare asupra neamului ale unui asemenea gest odios, când putem s? ie?im din r?zboi oricând dorim. Am avea bazele viitoarei politici a Statului asigurate ?i i-am afirmat c? dac?... de Dl. Maniu, pe care l-am l?sat ?i i-am înlesnit tratativele direct cu Anglo-Americanii sau de Dl. Mihai Antonescu, care a tratat cu ?tiin?a mea, eu nu m-a? da la o parte ?i a? da, dac? mi s-ar cere concurs, pentru a scoate România din r?zboi, luându-mi curajul ?i r?spunderea s? spun Führerului în fa?? c? România se retrage din r?zboi.
d. - a patra condi?ie cerut? de Molotov ?i de Anglo-Americani este s? dau ordin solda?ilor s? se predea Ru?ilor ?i s? depun? armele, care ne vor fi puse la dispozi?ie pentru ca, împreun? cu Ru?ii, s? alung?m pe Nem?i din ?ar?.[1] Care om cu judecata întreag? ?i cu sim?ul r?spunderii ar putea s? dea solda?ilor ??rii un astfel de ordin care, odat? enun?at, ar produce cel mai mare haos ?i ar l?sa ?ara la discre?ia total? a Ru?ilor ?i Germanilor? Numai un nebun ar putea accepta o astfel de condi?ie ?i ar fi pus-o în practic?.
Vecin?tatea Rusiei, reaua ei credin?? fa?? de Finlanda, ??rile Baltice ?i Polonia, experien?a tragic? f?cut? de al?ii, care au c?zut sub jugul Rusiei, crezându-i pe cuvânt, m? dispenseaz? s? mai insist. Notez c?, atunci [când] ni s-au propus acestea, situa?ia militar? a Germaniei, de?i sl?bit?, era totu?i înc? tare.
e. - În sfâr?it, propunerile Molotov mai con?ineau ?i clauza care ne impunea s? l?s?m Rusiei dreptul de a p?trunde pe teritoriul României oriunde va fi necesar, pentru a izgoni pe Nem?i din ?ar?. Adic?, sub alt? form?, prezenta ocupa?iunea Ruseasc? cu toate consecin?ele ei. Reamintind toate acestea D-lui Mihalache, D[umnealui] mi-a spus, ceea ce a constituit o surpriz? pentru mine, c? trebuie s? m?rturiseasc? c? D[umnea]lor, adic? na?ional-??r?ni?tii, s-au în?elat; au crezut în sprijinul Anglo-Americanilor, îns? ?i-au f?cut convingerea definitiv? c? ace?tia sunt total nepreg?ti?i pentru a indispune pe Ru?i ?i c? suntem l?sa?i la totala lor discre?ie, ca ?i Polonia ?i, poate, alte ??ri. În consecin??, trebuie s? ne consider?m o genera?ie sacrificat?, s? ne resemn?m ?i s? a?tept?m. I-am r?spuns D-lui Mihalache c?, într-o astfel de situa?ie, este de preferat ca un popor pe care-l a?teapt?, dac? are siguran?a c? îl a?teapt? o asemenea soart?, s? moar? eroic, decât s?-?i semneze singur sentin?a de moarte. Dl. Mihalache a insistat înc? o dat? s? fac eu armisti?iul ?i s? semnez pacea, fiindc? condi?iile puse sunt condi?ii de pace, nu de armisti?iu (este sublinierea D-sale). Bineîn?eles, am declinat (refuzat) aceasta. În diminea?a zilei de ast?zi, pe când eram în Consiliul de Mini?tri, a cerut s? m? vad? Dl. Br?tianu, care, spre deosebire de Dl. Mihalache, mi-a declarat c? vine de la o întrevedere dintre D-nii Maniu ?i Dinu Br?tianu ?i c? vine cu mandatul formal de la ambii c? sunt de acord ?i c? î?i iau al?turi r?spunderea, dac? accept, s? fac eu tratative de pace. I-am r?spuns c? accept cu condi?ia s? mi se dea în scris acest angajament, s? accepte ca el s? fie publicat, pentru ca poporul s? vad? c? s-a înf?ptuit unirea intern? ?i pentru ca str?in?tatea, alia?ii ?i inamicii, s? nu mai poat?..., prin dezbinarea noastr?.

Dl. Br?tianu urma s?-mi aduc? adeziunea scris? înainte de audien?a mea la Rege, fiindc? voiam s? merg la aceast? audien?? cu hot?rârea luat?, adic? s?-I pot afirma c?, dat fiind faptul c? s-a realizat unirea politic? intern?, îmi pot lua angajamentul s? încep tratativele de pace. Generalul S?n?tescu a intervenit în discu?ii de dou? ori ?i ?i-a luat angajamentul, f?r? s? i-l fi cerut, c?-mi va aduce dânsul acest angajament, pentru care i-am mul?umit. Cum Regele spunea ca aceste tratative s? înceap? imediat, Dl. Mihai Antonescu i-a spus c? a?teapt? r?spunsul de la Ankara ?i Berna pentru a ob?ine consim??mântul Angliei ?i Americii de a trata cu Ru?ii. Aceasta, fiindc? Churchill, în ultimul s?u discurs, a spus, vorbind despre România, c? „aceast? ?ar? va fi curând la discre?ia total? a Rusiei", ceea ce era un avertisment c? vom fi ataca?i în for?? ?i c? vom fi total la discre?ia lor ?i c? va trebui s? trat?m mai întâi cu Ru?ii. Acest „mai întâi", legat ?i de alte indica?ii pe care le-am avut pe c?i serioase, a determinat pe Dl. Mihai Antonescu s? arate Regelui c? este o necesitate s? mai a?tepte 24 de ore, s? primeasc? r?spunsurile pe care le a?teapt? ?i dup? aceea s? continue cu tratativele. Eu am confirmat c? sunt de acord cu aceste condi?ii, chiar cu plecarea D-lui M. Antonescu la Ankara ?i Cairo pentru a duce tratative directe. În acest moment, Regele a ie?it din camer?, scuzându-se fa?? de mine, ?i discu?ia a continuat câtva timp cu generalul S?n?tescu, revenind cu afirma?ia c? va aduce el adeziunea scris? a D-lor Maniu, Br?tianu ?i Titel Petrescu.

23 august 1944 Maresal Ion Antonescu-Insemnari din celul?Când eram în curs de discu?iuni ?i m? plictiseam a?teptând revenirea Regelui pentru a pleca, Regele intr? în camer? ?i în spatele lui apare un maior din garda Palatului cu 6-7 solda?i cu pistoale în mân?. Regele a trecut în spatele meu, urmat de solda?i, unul din solda?i m-a prins de bra?e pe la spate ?i generalul S?n?tescu mi-a spus: „D-le Mare?al, sunte?i arestat pentru c? nu a?i vrut s? face?i imediat armisti?iu". M-am uitat la soldatul care m? ?inea de bra?e ?i I-am spus ca s? ia mâna de pe mine ?i, adresându-m? generalului S?n?tescu, în obrazul Regelui, care trecea în alt? camer? cu mâinile la spate: „S?-?i fie ru?ine; acestea sunt acte care dezonoreaz? un General". M-am uitat fix în ochii lui ?i I-am repetat de mai multe ori apostrofa. Dup? aceea, bruscat, am fost scos din camer? pe culoar unde o bestie de subofi?er mi-a spus s? scot mâna din buzunar, ceea ce am refuzat. Dup? aceea, împreun? cu Dl. Mihai Antonescu, am fost b?gat la ora 17 într-o camer? „Safe" Fichet ?i încuia?i cu cheile. Camera nu are decât 3 m pe 2, este f?r? fereastr? ?i f?r? ventila?ie. Dup? 2 ore s-a deschis u?a ?i ni s-au oferit scaune aduse din afar?. Nu s-a avut nici o dorin?? de a se da acestei camere-celul? cel pu?in aspectul curat. Este plin? de praf ?i într-o dezordine organizat?. Iat? cum a ajuns un om care a muncit 40 de ani ca un martir pentru ?ara lui, care a salvat-o de 2-3 ori de la pr?pastie, care a sc?pat de la o teribil? r?zbunare pe membrii Dinastiei, care a luat jur?mântul tân?rului Rege în strig?tele mul?imii, care îmi cerea s? dau pe to?i din Palat pentru a fi lin?a?i ?i care a servit timp de patru ani, cu un devotament ?i cu o munc? de mucenic, Armata înfrânt?, ?ara ?i pe Regele ei. Istoria s? judece. M? rog lui Dumnezeu s? fereasc? ?ara de consecin?ele unui act cu atât mai necugetat cu cât niciodat? eu nu m-am cramponat de putere. De mai multe ori am spus Regelui în[tre] patru ochi ?i în prezen?a D-lui M. Antonescu c?, dac? crede c? este un alt om în ?ar? capabil s? o serveasc? mai bine ca mine, eu îi cedez locul cu o singur? condi?ie: s? prezinte garan?ii ?i s? nu fie un ambi?ios sau un aventurier".

Mare?al Antonescu

Grafica - Ion M?ld?rescu

-------------------------------------------------
[1] S-a realizat ca urmare a capitul?rii necondi?ionate - Proclama?ia regelui Mihai I din seara zilei de 23 august 1944. Ignorând-o, în perioada 23 august - 12 septembrie 1944, Armata Ro?ie a luat între 135.000 ?i 170.000 de prizonieri români (situa?ie prezentat? în Raportul M.St. M. din 1946), care s-au predat f?r? lupt?, la ordin regal. footer