Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Mare?al Ion Antonescu   
Duminică, 19 August 2012 00:26

Mare?al Ion AntonescuRomânul Ion Antonescu a pus ?ara mai presus de interesele politice sau personale. Cu toate eforturile disperate ale unora, Mare a fost ?i Mare va r?mâne în istoria ?i în memoria românilor, cât va d?inui Neamul. Oricât s-ar str?dui, niciunul dintre politicienii de ast?zi nu va putea ajunge la în?l?imea Mare?alului Ion Antonescu. Nu au cum, pentru c?, spre diferen?? de ei, El ?i-a iubit ?ara ?i a ?tiut s? moar? cu demnitate pentru Ea. Cei de ast?zi se apleac? precum trestia, dup? cum bate vântul. Pentru un bac?i? gras, lustruiesc pantofii celor de la Washington, Tel Aviv, Bruxelles sau de oriunde le pic? un profit gras. Lor le sunt str?ine interesele României ?i ale românilor. Ast?zi, ?ara are nevoie, mai mult decât oricând, de un Antonescu. M? refer la Mare?alul Antonescu. (Ion M?ld?rescu)

Extras din stenograma ?edin?ei Consiliului de Ministri, din septembrie 1941. Despre motivele dep??irii liniei Nistrului -


„Istoria se scrie cu spada! Anul trecut ne-au luat ru?ii Bucovina. Noi lupt?m acum s? r?mân? Bucovina în st?pânirea Neamului Românesc. Dac? n-avem alia?i puternici, care s? aib? unitate de interes, si a?a o pierdem. Nu putem rezista fa?? de ace?tia, de la Est. De aceea a trebuit ca, în tot timpul vie?ii noastre istorice, s? facem o necontenit? echilibristic?. Am pierdut ceea ce am pierdut prin politica Regelui Carol al II-lea. Dac? ?tiam s? ne adapt?m la timp situa?iei politice din Europa, nu pierdeam nimic. Dar nu ne-am adaptat la timp. Noi am f?cut sentimentalism în politic?, chiar când a fost vorba de ap?rarea vie?ii Neamului Românesc. Am f?cut mereu sentimentalism pentru c? suntem filofrancezi - ?i am pierdut grani?ele Neamului Românesc pentru c? am fost filoenglezi - ?i am pierdut hotarele ??rii noastre! Noi, filofrancezii! Dar nici nu ?tie ??ranul ce este aceea. Nu i-a v?zut nici în pictur? m?car, nici pe francezi, nici pe englezi. Noi trebuie s? fim filoromâni ?i s? ?tim cum s? ne putem ap?ra grani?ele. În circumstan?ele interna?ionale de azi, pe ce ne puteam sprijini situa?ia noastr?? Pe germani. Nu ne sprijinim pe Germania, suntem sfârteca?i. Dac? o f?ceam la timp, sc?pam Statul Românesc. ?i în lupta pe care o purt?m, puteam eu, când se b?teau germanii cu ru?ii, dup? ce am luat Basarabia, puteam s? m? opresc? Sau s? fi f?cut cum spun unii: s? fi a?teptat, c? ne-ar fi dat-o, la pace, englezii? Puteam s? stau cu bra?ele încruci?ate, când germanii se b?teau cu ru?ii ?i s? a?tept ca s? ni se dea Basarabia de c?tre englezi? ?i dac? am fi pornit la lupt?, f?r? Germania nu ne puteam lua Basarabia. Bravura soldatului român? Priceperea generalului Antonescu? Sunt mofturi. Putea s? fie generalul Antonescu de un miliard de ori mai priceput ?i soldatul român de un miliard de ori mai brav: Basarabia ?i Bucovina nu le luam de la ru?i. ?i dup? ce le-am luat cu ajutorul Armatei Germane, puteam s? m? opresc la Nistru? Puteam eu s? spun: «Eu mi-am luat partea mea, m? opresc aici!»? Ca ?i doi ??rani, care pun ce au împreun? ca s?-?i are locul ?i dup? ce unul ?i-a arat, s? spun? celuilalt: Eu nu te mai ajut, fiindc? mi-am f?cut treaba mea. Dar aceasta n-o fac nici doi ??rani. ?i atunci cum mi se poate pretinde s? fac eu aceasta, pe plan militar? Ar însemna s? dezonorez ?i Armata ?i Poporul Român, pe veci. Ar fi o dezonoare pentru noi, s? m? fi dus pân? la Nistru ?i s? le fi spus nem?ilor apoi: «la revedere!». Vede?i în ce stare de decaden?? se g?se?te conducerea acestui Stat, dac? se g?sesc între conduc?tori oameni cu o astfel de mentalitate, care ne cer s? l?s?m pe nem?i s? se bat? ?i noi s? a?tept?m de la englezi Basarabia ?i Bucovina. Se în?eal? cine crede ca ne-ar fi dat cineva Basarabia ?i Bucovina, dac? nu ne-am fi b?tut pentru ele cu ru?ii. Ba poate c? atunci ne-ar fi intors foaia ?i ne-ar fi spus c? am f?cut o rea politic?, pentru c? nu ne-am b?tut."[1]
Mare?al I. Antonescu

Mare?ale, „Ioane cel f?r? de mormânt, Neamul T?u nu a murit!"

În cele ce urmeaz? red?m un text scris în 2009. Sunt gândurile unui martor al anilor r?zboiului ?i al celor de dup?. O istorie tr?it? în care ve?i descoperi fapte peste care s-a a?ternut uitarea, care ast?zi nu se mai ?tiu ?i nu se mai spun. Sunt comori „demodate": spiritul tolerant al românului ?i respectul pentru adev?r, cugetul primenit al ??ranului care nu ?i-a abandonat credin?a str?mo?ilor în grajdul vitelor ?i al or??anului care nu ?i-a l?sat con?tiin?a în sertar sau în debara. Uzurpatorii, jefuitorii ??rii vreme de peste dou?zeci de ani, strigau prin anii '90, în gura mare: „Nu ne vindem ?ara!" Acum, dup? ce ?i-au burdu?it buzunarele, spun în ?oapt?: „O oferim pe gratis!". Datorit? lor, genera?ii întregi vor pl?ti cu dobând? datoriile pe care le-au f?cut ho?ii b??tina?i ?i asasinii economici din afar?.[2]

„Dac? ne-am lua dup? zisele sârbilor, ar însemna s? le luam ru?ilor Siberia, c? tot este plin? de morminte române?ti."

„Cei ce se implic? în politica acestei ??ri, s? încerce a se compara - dac? pot - cu Românul exemplar - Mare?alul Ion Antonescu. Pot s?-l interzic?, s?-i acopere monumentele, s?-i ?tearg? numele de pe frontispicii ?i s?-i ascund? portretul, Nu va reu?i nimeni s?-l ?tearga din istorie ?i nici s?-i terfeleasc? numele, a?a cum vor ?i cum, din p?cate, se tr?duiesc unii, cu înver?unare. Mare?alul ion Antonescu fost de o cinste ?i onoare nemaiînintâlnite. Pân? ?i du?manii l-au respectat: ru?ii, Stalin personal, nu l-au declarat criminal de r?zboi ?i nici la Tribunalul de la Nürnberg nu a fost citat. I s-au adus ?i înc? i se mai aduc multe învinuiri, aproape toate, închipuite. ?i ast?zi unii evrei, cei interesa?i ?i cei lua?i de valul propagandei holocaustului, îl acuz? pe cel care a salvat, în acele vremuri, cei mai mul?i evrei din Europa. La Antonescu nu exista antisemitism sau anti?ig?nism. La el existau amici ?i inamici, iar unii evrei în care intrase dihonia stalinist? erau inamici pentru c? batjocoreau ?i omorau solda?ii români: li se promisese de c?tre Stalin c? le va face ?ar? evreiasc? în Moldova ?i asta le luase min?ile. Pân? la urma Stalin i-a aruncat în Orientul Îndep?rtat, unde le-a f?cut o republic? evreiasc? cu capitala la Birobidjan. Nu le port pic?, n-au fost singurii p?c?li?i de bol?evici (povestea cu tovar??ul de drum). Dar în r?zboi e ca la razboi: ori te ba?i pe front ?i ai soarta de soldat, ori te ba?i pe la spate cu viclenie sau terorisme, ?i atunci ai soarta meritat?. Pe ?la de pe front îl tratezi drept erou, îl respecti, îl iei prizioner ?i-l trimi?i, la urm?, acas?. Pe cel?lalt...

În satul meu, în timpul lui Antonescu, pe o mo?ie erau adu?i prizonieri sovietici ca s? munceasc? la câmp. ?ti?i cum tr?iau ?i cum munceau? La fel ca toat? lumea. Nici m?car nu-i p?zeau. Între ei erau ?i mul?i evrei, solda?i c?zu?i prizonieri. Unul dintre ei era cismar ?i era în rela?ii de prietenie cu p?rin?ii mei, s?teni. Duminica prizonieri erau liberi de la munca câmpului ?i mergeau pâlcuri, pâlcuri în sat la cârciumi. Prietenul nostru, cizmarul, Nea Shuli, era de obicei invitat la noi la mas?. Probleme ap?reau când se întorceau prizonierii be?i, din sat, spre mo?ie. Trebuia s? ne ascundem care pe unde putem, c? erau r?i la be?ie. Mai venea ?eful postului de jandarmi ?i îi mai potolea. Ce zice?i de astfel de regim antonescian „opresiv"? Pe unii ?igani i-a trimes dincolo de Nistru, în primul rând pentru c? furau cai de la regimentele de cavalerie, care veneau de pe front, la refacere, în ?ar? ?i l?sau caii pe izlaz sau pe miri?te. ?iganii, dup? obiceiul lor cel r?u, neavând sim?ul respectului fa?? de armat?, d?deau iama prin caii armatei. Uneori, din aceast? cauz?, regimentele erau grav afectate ?i nu mai puteau fi trimise pe front, or, atunci, calul era înc? material de r?zboi cu importan?? strategic?. Dumneavoastr?, dac? a-?i fi conduc?tor militar responsabil de istoria ?i rostul ??rii ce a?i fi f?cut? P?rin?ilor mei tot a?a le-au furat ?iganii caii, în prag de campanie agricol?. F?r? cai r?mâneai cu recolta pe câmp, ajungeai prada cruntei s?r?cii, a?a c? Mare?alul a trimis o parte dintre ?igani dincolo de Nistru, pentru c? de acolo veniser? la noi, împin?i de autorit??ile ?ariste ?i sovietice. Era o m?sur? de disciplinare, care se impunea cu necesitate. Dar, nu to?i ?iganii au fost alunga?i, nici vorb?, unii erau mai la locul lor. Cei afecta?i au fost zl?tarii, ??trarii, cei ce se ocupau cu furatul. A?i auzit vreodat? c? ?iganii-l?utari, spoitorii, lingurarii, c?r?midarii au fost alunga?i peste Nistru? Nici pomeneal? de a?a ceva. În lag?rele germane au ajuns evreii români ?i ?iganii români care nu erau sub autoritatea ?i protectia Mare?alului, mai ales cei din Ardealul de Nord, ocupat de Ungaria.

Referitor la evrei, personal le deplâng soarta care i-a lovit în acele vremi nenorocite, dar soarta crunt? a românilor, cine o deplânge? Oare cine a pus la cale acel r?zboi? Românii? Cine i-a finan?at pe „cavalerii apocalipsei" ?i ai mor?ii în perioada interbelic?? Bineînteles c? nu oamenii simpli, care î?i v?d de necazurile lor. Dar cei cu b?ncile ?i cu interesele mereu nest?vilite? ?ia unde sunt? Au pl?tit pentru dezastrele pe care le-au creat în numele zeului „Ban"? Ba, mi se pare c? nu s-au potolit ?i tot mai zgând?resc ceva. Nu vi se pare c? zgând?ricii de atunci sunt cam tot ?ia ?i acum? P?i, atunci pe cine ar?t?m cu degetul? Când au f?cut inventarul averii Mare?alului, ru?ii au r?mas surprin?i s? constate c? nu de?inea propriet??i mai mult decât la nivelul unui ??ran înst?rit. Cine a trimis primii evrei în Palestina? Antonescu. Cine torpila vapoarele cu refugiati evrei care se îndreptau spre Palestina s?-?i refac? patria biblic?? Submarinele sovietice ?i britanice. Cine le d?dea pa?apoarte „în alb", s? scape de urgia Gestapoului? Antonescu. Cine i-a spus verde-n fa?? lui Hitler, c? evreii, cet??eni români nu vor fi preda?i nem?ilor? Antonescu. S-a tinut de cuvânt? Da! În Fran?a Mare?alului Petain, autorit??ile franceze i-au predat pe evreii cet??eni-francezi, nazi?tilor germani, dar evreii din Fran?a cet??eni-români nu au fost preda?i nem?ilor. De ce? Tot Antonescu i-a protejat. Când Iugoslavia a fost atacat? de nem?i, Antonescu ?i Horthy au fost pofti?i la jaf: Horthy s-a repezit s? sfâ?ie vecinul îngenuchiat. Antonescu, nu! Acela?i fapt ?i în nordul ??rii, când a fost sfâ?iat? Cehoslovacia, ?ar? cu care aveam frontier?. Mai mult, Antonescu a f?cut tot ce a putut, ca s?-?i ajute vecinii. Tocmai ace?ti vecini ai no?tri, în 1989, la momentul „Timi?oara", urlau c? acolo unde este un mormânt de sârb, este Serbia, iar conduc?torii lor lucrau pentru provocarea unui r?zboi civil în Banat. Armata lor era preg?tit? pentru interven?ie, iar sârbii din Banat se agitau nevoie mare. Se ?i vedeau st?pâni ?i ne spuneau c? o s? ne mergem la Timi?oara cu pa?aport, a?a cum zic ?i ast?zi unii unguri, prin centrul României. Nu-i uita?i, într-o zi se întoarce roata, sor?ii istoriei sunt schimb?tori. Dac? ne-am lua dup? zisele sârbilor, ar însemna s? le luam ru?ilor Siberia, c? tot este plin? de morminte române?ti." (I. Comneanu... ?)
-----------------------------------------------------------------------
[1] Extras din „Stenogramele ?edin?elor Consiliului de Mini?tri, Guvernarea Ion Antonescu, Vol IV, (iulie - septembrie 1941)", publicat de Arhivele Na?ionale ale României, Bucure?ti, 2000
[2] Ion M?ld?rescu

footer