Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. Univ. Dr. Ion Varta, Chi?in?u   
Sâmbătă, 11 August 2012 14:10
Execu?ii NKVD în BasarabiaInstitutul „Eudoxiu Hurmuzachi" pentru românii de pretutindeni continu? publicarea seriei de cercet?ri efectuate de istoricul Ion Varta în arhivele recent desecretizate ale Republicii Moldova. Astfel, istoricul aduce în aten?ia celor interesa?i o list? a unui grup de persoane executate de c?tre sovietici, descoperit? într-un dosar incomplet în arhiva fostului K.G.B. (N.K.V.D.) al R.S.S.M.. Este vorba despre o list? de 135 de persoane din R.S.S.M., pe care tribunalele militare sovietice le-au condamnat la moarte ?i ulterior au fost executate. Acest document con?ine numele, prenumele, patronimicul (ortografiate în limba rus?, dar transcrise ?i cu caractere latine), con?inând ziua, luna ?i anul execu?iei lor. (Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de Pretutindeni)

Execu?ii în mas? în teritoriile române?ti de la est de Prut,
în perioada 28 iunie 1940-16 iulie 1941[1]

Ocupa?ia sovietic? a Basarabiei (28 iunie 1940-16 iulie 1941) a avut consecin?e dramatice pentru popula?ia acestei provincii române?ti, ca de altfel ?i pentru cea din nordul Bucovinei ?i ?inutul Her?a. Drama acestei p?r?i de ?ar? româneasc? începuse chiar din primele ore ale invaziei sovietice. Prima ?int? a agresiunii bol?evice au fost ofi?erii ?i osta?ii unit??ilor militare române, dislocate în Basarabia, jandarmi ?i poli?i?ti, care p?r?seau în mod organizat acest teritoriu românesc, dar care, contrar angajamentelor asumate de c?tre guvernul sovietic de a permite autorit??ilor române s? efectueze o evacuare f?r? incidente, au devenit ?inta unor numeroase acte de agresiune, soldate cu mai multe victime omene?ti. Maltrat?rile ?i umilin?a din partea militarilor sovietici, la care au fost supu?i cei care p?r?seau Basarabia, au fost dublate de un tratament similar din partea unor grupuri de persoane, alc?tuite din rândul popula?iilor minoritar-alogene ale provinciei. Bande înarmate, formate din reprezentan?i ai acelora?i grupuri minoritare, au organizat ambuscade, deschizând focul ?i f?când numeroase victime printre cei care p?r?seau Basarabia.

Zeci de mii de familii care au decis s? se salveze din fa?a puhoiului ro?u ?i-au pierdut o parte considerabil? a bunurilor mobile ?i imobile, care, la revenire, peste un an, în aceste teritorii eliberate de c?tre armata român?, n-au mai putut s? le recupereze, din simplul motiv c?, în decurs de un an, au fost, în mare parte, pulverizate de c?tre autorit??ile sovietice de ocupa?ie. Decretul din 15 august 1940, emis de Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S., „Cu privire la na?ionalizarea b?ncilor, întreprinderilor industriale ?i comerciale, ale transportului feroviar, fluvial ?i a mijloacelor de comunica?ie din Basarabia" avea menirea s? „legitimeze" înregul jaf la care s-au dedat sovieticii din primele clipe ale invaziei armatei ro?ii, inclusiv capturile de r?zboi, din care au f?cut parte sume importante de valut? româneasc?, în valoare de peste o jum?tate de miliard de lei, dar ?i alte bunuri ale ministerelor ?i altor institu?ii ale statului roman, în sum? de peste 2,5 miliarde de lei. Din capturile de r?zboi mai f?ceau parte mijloace de transport ?i de comunica?ie, inclusiv, circa 3000 de întreprinderi ?i ateliere. A?a-numita na?ionalizare a vizat alte câteva sute de întreprinderi industriale, unit??i comerciale, dar ?i spitalele, farmaciile, teatrele, muzeele, galeriile de art?, mari imobile, hotelurile,etc.

Despuierile de bunuri vor continua ?i în lunile urm?toare. Câtorva mii de familii de ??rani le vor fi confiscate o parte din terenurile arabile, f?r? careva desp?gubiri, ce vor fi acordate celora „f?r? de p?mânt sau cu pu?in p?mânt", adic? celora care nu prea erau obi?nui?i s? munceasc?, care, cu pu?ine excep?ii, preferau trând?via. Ace?tia, în viziunea autorit??ilor sovietice de ocupa?ie, urmau s? alc?tuiasc? baza social? a regimului comunist în spa?iul rural. Ultimul episod al jafurilor la care s-au dedat sovieticii l-a constituit deposedarea abuziv? de bunuri mobile ?i imobile a celor peste 32.000 de basarabeni ?i bucovineni care au alc?tuit primul mare val al deport?rilor din teritoriile române?ti de la est de Prut din 13-16 iunie 1941.

Din arsenalul politicilor represive au mai f?cut parte mobiliz?rile la munci for?ate a circa 100.000 de etnici români din spa?iul rural, un prim episod al c?rora l-am prezentat deja în materialul precedent, o bun? parte din cei mobiliza?i s-au pr?p?dit, ca urmare a muncilor epuizante, subnutri?iei, condi?iilor inumane de cazare, vestimenta?iei inadecvate pentru regiunile siberiene, lipsa celor mai elementare m?suri de protec?ie sanitar? ?i epidemiilor frecvente. Deport?rile a peste 32.000 de oameni din fosta Basarabie, amputat?, la 2 august 1940, dar ?i din nordul Bucovinei ?i ?inutul Her?a au avut drept consecin?? moartea a mii de persoane din rândul acestor proscri?i, mai ales printre b?rba?i, care, dup? cum bine se cunoa?te, au fost trimi?i în lag?re de concentrare, unde, ?ansa de supravie?uire era minim?.

Asasin?rile în mas? pe care le-au instrumentat c?l?ii lui Stalin în teritoriile anexate, pe durata acestui an de ocupa?ie sovietic?, constituie un episod aproape neelucidat în istoriografie. Dup? eliberarea Basarabiei, în iulie 1941, au fost descoperite gropile comune ale victimelor N.K.V.D.-ului din preajma fostului sediu al Consulatului italian. Dup? disolu?ia imperiului sovietic, au fost f?cute publice m?rturii despre execut?ri în mas? operate de sovietici în regiunea actualei str?zi Grenoble din municipiul Chi?in?u. Oseminte ale victimelor N.K.V.D.-iste au fost descoperite în beciurile din preajma Teatrului „Buciumul". Au mai fost publicate m?rturii despre incendierea închisorii din ora?ul Orhei, cu tot cu de?inu?i, de c?tre trupele sovietice în retragere, în iulie 1941.

În cele ce urmeaz?, propunem spre aten?ia cititorilor o prim? list? a unui grup de persoane executate de c?tre sovietici, pe care am descoperit-o într-un dosar incomplet în arhiva fostului K.G.B. al R.S.S.M.. Cu siguran??, investiga?iile ulterioare ne vor permite s? elucid?m ?i acest gen de crime comise de regimul sovietic de ocupa?ie în teritoriile române?ti de la est de Prut. Este vorba despre o list? de 135 de persoane din R.S.S.M., pe care tribunalele militare sovietice le-au condamnat la moarte ?i ulterior executate. Acest document con?ine numele, prenumele, patronimicul (ortografiate în limba rus?, dar transcrise cu caractere latine), precum ?i ziua, luna ?i anul execu?iei lor.

Printre cele 135 de persoane condamnate ?i executate de c?tre autorit??ile sovietice de ocupa?ie Lista executiilor NKVD (1940-1941)figureaz? câteva categorii de persoane care s-au f?cut „culpabile" de violarea legilor sovietice, cu care acestea n-aveau nici o treab?, întrucât majoritatea lor covâr?itoare erau cet??eni români. O categorie special? a acestor persoane proscrise o constituiau mai mul?i oameni simpli, în majoritate muncitori, unii, fo?ti membri ai Partidului Comunist Român, c?rora li se incrimina divulgarea numelor ilegali?tilor comuni?ti, a muncitorilor „cu spirit revolu?ionar". O alt? categorie o alc?tuiau persoanele originare din stânga Nistrului, care, în diferite perioade, s-au refugiat în Basarabia (România), pentru a se salva de eventuale represiuni sau de foametea din anii 1932-1933. În afar? de violarea frontierei sovieto-române, acestora li se mai incriminau ?i activit??i de spionaj în favoarea statului român. Un alt grup de condamna?i la moarte o constituiau fo?tii supu?i ai Imperiului rus, de regul?, fo?ti ofi?eri din armata ?arist?, ulterior înregimenta?i în calitate de voluntari în armatele „contrarevolu?ionare" ale lui Denikin ?i Vranghel, care, dup? înfrângerea acestora, ?i-au g?sit refugiul în România, devenind cet??eni ai statului român. Acestora li se incriminau ac?iuni de „tr?dare" a statului sovietic, fa?? de care ei n-au avut, de fapt, nici o obliga?iune formal?, ?i participarea la lupta „împotriva poporului sovietic". O alt? categorie de condamna?i la pedeapsa capital? din aceast? list? de 135 de persoane o alc?tuiau fo?tii osta?i ai armatei ro?ii care au dezertat din rândurile acesteia ?i ?i-au g?sit refugiul în România, unii dintre ace?tia fiind învinui?i, pe lâng? „tr?dare de patrie" ?i de colaborare cu serviciile secrete române.

În final, ar mai fi necesar s? preciz?m c? toate aceste persoane condamnate la moarte n-au avut parte de un proces judiciar echitabil, cu jura?i, avoca?i autentici, ci au fost trimise la moarte de slugile regimului comunist, care executau întocmai toate indica?iile parvenite de sus.

Cele mai multe persoane au fost împu?cate în zilele de 29 noiembrie 1940 ?i 27 iunie 1941 - în total 53 de oameni - peste 40% din num?rul total al celora inclu?i în list?. În ziua de 29 noiembrie 1940 au fost executate 26 de persoane, iar în cea de 27 iunie 1941, 27 de persoane. Este important s? preciz?m c? ultimul act al acestei drame se producea cu câteva zile înainte de retragerea autorit??ilor sovietice ?i a Armatei Ro?ii din Basarabia, ocupat? de câtre acestea, la 28 iunie 1940, adic? exact la un an de la ocuparea prin for?a armelor a acestui teritoriu în imperiul sovietic.[2]
---------------------------------------------------------------
[1] Document KGB descoperit de istoricul Ion Varta
[2] Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de Pretutindeni
footer