Revista Art-emis
Ne puteam opri pe Nistru? (2) PDF Imprimare Email
Cristian Negrea   
Miercuri, 08 August 2012 18:18
Militari români pe Frontul de EstDe ce nu ne puteam opri pe Nistru?

La 22 iunie 1941, generalul Antonescu d? celebrul ordin „Români, v? ordon, trece?i Prutul!", angajând Armata Român? în r?zboi al?turi de Germania împotriva U.R.S.S. (opera?iunea Barbarossa). 22 iunie 1941 r?mâne data oficial? a intr?rii României în Al Doilea R?zboi Mondial. Dar oare s? fie a?a? Oficial, da, dar neoficial? S-a încheiat pacea dintre România ?i soviete, dup? declara?ia de r?zboi a acestora din 1 mai 1919? Dar 26 iunie 1940, atacarea solda?ilor care se retr?geau, nu era parte a unui r?zboi? C?pitanul Ioan Boro?, împu?cat mortal la Her?a de c?tre trupele sovietice la 29 iunie 1940, când a ie?it în fa?a lor spunându-le c? au dep??it linia de demarca?ie, nu a c?zut în r?zboi? A?a a fost ocupat ?i ?inutul Her?a în iunie 1940, chiar dac? nu era parte a cererii ultimative a lui Stalin. Dar interminabilele provoc?ri de la frontier? dintre iulie 1940 ?i iunie 1941, ocuparea prin surprindere a ostroavelor din Delta Dun?rii, luptele de uzur?, ciocnirile pe grani?? rezultate cu mor?i ?i r?ni?i, nu fac parte din r?zboi? Mai trebuie amintite avioanele de recunoa?tere sovietice care survolau zilnic teritoriul românesc înc? din mai 1941? De aceea spun c? data oficial? este mai mult decât discutabil?.

Am atacat Rusia Sovietic? la 22 iunie 1941 (s-ar putea spune c? am contraatacat-o) al?turi de armata german?. Frontul românesc era parte a Grupului de Armate Sud condus de generalul Gerd von Rundstedt, practic partea sudic? a acestui front. Armata a 4-a român? (general corp de armat? Nicolae Ciuperc?, corpurile 3,5,11 armat? cu diviziile 11,15,21 ?i 35 inf, 1 gard?, 1 gr?niceri, brig 7 cav, brig 1 ?i 2 fortifica?ii ?i reg 17 inf) se afla desf??urat? de la sud-est de Ia?i (Comarna) pân? la confluen?a Prutului cu Dun?rea (front de 200 km), la nordul ei era dispus? Armata a 11-a german? (general-colonel Eugen von Schobert, corpurile 11, 30 ?i 54 germane cu diviziile 46, 50, 76, 170, 198, 239 ?i ulterior 72 infanterie, la care se ad?ugau Corpul de cavalerie român, cu brig 5 ?i 6 cav, ?i diviziile române 5,6,8,13,14 inf ?i 1 blindat?) pe un front de circa 150 km, iar în continuarea acesteia din urm?, de-a lungul grani?ei trasate de Molotov, de la Seletin la Ripiceni, pe un front de circa 130 km, Armata a 3-a român? (general corp de armat? Petre Dumitrescu, cuprinzând Corpul de munte cu brig?zile 1,2,4 munte, divizia 7 infanterie, brigada 8 cavalerie), toate formând împreun? Grupul de armate „General Antonescu". În prim? faz?, acest grup de armat? avea sarcina de a fixa for?ele inamice, împiedicându-le deplasarea spre nord, acolo unde configura?ia frontului f?cea necesar? executarea primei lovituri ?i înaintarea trupelor germane pân? la ob?inerea unei continuit??i logice a frontului. Întreg frontul avea o form? înaintat? în partea de sud, de aceea trebuia a?teptat ca ofensiva Grupului de Armate Centru s? ajung? aliniamentul Grupului de Armate Sud. Dar pentru fixarea inamicului erau necesare dese incursiuni pentru testarea t?riei ?i voin?ei de lupt? a inamicului, preg?tind ofensiva viitoare prin ocuparea unor capete de pod de esen?iale pentru desf??urarea opera?iunilor.
În fa?a lor, Armatele 9 (general-colonel T. Cerevicenko) ?i 12 sovietice (general-locotenent P.G. Ponedelin). Ulterior, primei armate i se trimite în ajutor Armata 18 (general-locotenent A. K. Smirnov) din Districtul Militar Moscova. Sovieticii, pe pozi?ii ofensive, aveau dispuse între Prut ?i Nistru opt grupuri de armat?, dintre care trei mecanizate, cu circa 20-24 mari unit??i de infanterie, mecanizate, tancuri, toate în componen?a Frontului de Sud al Armatei Ro?ii. Pozi?iile ofensive ale sovieticilor nu l?sau dubii cu privire la inten?iile lor viitoare, de for?are a Por?ii Foc?anilor spre a p?trunde ?i ocupa zonele petroliere ale Ploie?tilor. Ne-am b?tut bine, dar am ?i avut pierderi importante, 5.011 mor?i, 14.898 r?ni?i ?i 4.487 disp?ru?i, nu numai datorit? lipsei de experien?? inerent? la un început de campanie, dar ?i faptului c? aveam în fa?? poate cel mai puternic corp de armat? din întreaga Armat? Ro?ie, Armata a 9-a sovietic?. ?i f?r? îndoial?, corpul cel mai puternic de izbire a fost Armata a 11-a german?, împreun? cu unit??ile române?ti din cadrul acesteia. Cam atât, deocamdat?, despre campania pentru recuperarea Basarabiei ?i Bucovinei. Dar ca s? r?spund la întrebarea din titlu, va trebui s? iau în calcul mai multe tipuri de cauze.

Cauzele opera?ionale

Chiar ?i din forma por?iunii dintre Prut ?i Nistru, mai lat? la sud ?i mai îngust? la nord, se putea deduce c? nu am fi avut cum s? Cavaleria român? pe Frontul de Estatingem Nistrul concomitent. Mai era ?i natura terenului ?i gradul de rezisten?? opus de adversar. De exemplu, divizia a 35-a român? este înfrânt? în fa?a masivului Corne?ti, fapt care a dus la necesitatea schimb?rii planului tactic ?i opera?ional prin obligativitatea schimb?rii direc?iei de înaintare a unit??ilor vecine c?tre noul pericol. Astfel, Armata a 4-a român? a oprit ofensiva ca s? nu r?mân? cu stânga descoperit? ?i a manevrat stânga sa spre nord într-o mi?care de înv?luire coordonat? cu Armata a 11-a german? care manevra spre sud (corpul 54 german, div 72 inf german?, 1 blindat? ?i 35 inf române). Mai erau desele contraatacuri sovietice înso?ite de tancuri, dup? cum spuneam Armata a 9-a era poate cea mai puternic? din întreaga Armat? Ro?ie. Astfel s-a ajuns ca Armata a 3-a român? s? ocupe Bucovina de Nord mult mai repede decât Armata a 4-a român? ?i a 11-a german? centrul ?i sudul Basarabiei. Astfel, Armata a 3-a a atins Nistrul la vest de Hotin la 7 iulie eliberând ora?ul în ziua urm?toare, pe când centrul Basarabiei a fost eliberat total abia la 24 iulie, iar sudul la 26 iulie. Ce-ar fi trebuit s? fac? militarii Armatei a 3-a? S? stea ?i s? se uite peste Nistru la sovieticii de pe linia fortificat? „Stalin"? ?i ce ar fi f?cut sovieticii? Ar fi l?sat efective de acoperire în spatele fortifica?iilor ?i ar fi deplasat trupe în Basarabia, contra Armatelor a 3-a ?i a 11-a. Atunci urm?toarea misiune a fost for?area Nistrului în dreptul ora?ului Moghilev, for?are realizat? în 17 iulie 1941 ora 3.45, pân? seara se edific? dou? capete de pod la est de Nistru care sunt dezvoltate prin lupte grele, ajungând ca în seara de 20 iulie s? aib? 8 km frontal ?i 7 km adâncime (cel realizat de corpul de cavalerie), respectiv 15 km frontal ?i 8-10 km adâncime (cel al vân?torilor de munte). Din aceste capete de pod, fiind situa?ia prielnic?, la 21 iulie 1941 Armata a 3-a român? a trecut la ofensiva general? spre Voznesensk pe Bug. În acela?i moment, corpul 54 german for?a Nistrul la Dub?sari. F?r? îndoial? c? ac?iunea de la Moghilev ?i ofensiva ulterioar? au fost de un real folos celorlalte dou? armate care luptau în Basarabia, Cetatea Alb? fiind ocupat? abia 5 zile mai târziu, la 26 iulie.

A?adar, s? ne oprim pe Nistru când noi deja îl trecusem cu zece zile în urm?? Iar ofensiva declan?at? de Armata a 3-a care a facilitat cur??irea Basarabiei de sovietici, n-ar fi trebuit pornit?, ca s? nu c?lc?m prea mult pe teritoriul sovietic? Nu uita?i c? sovieticii s-au retras din sudul Basarabiei spre Odesa ?i datorit? pericolului de a fi înv?lui?i de la nord de trupele româno-germane ce declan?aser? ofensiva spre Bug. La fel s-a întâmplat ?i în cadrul ofensivei pe Tisa în aprilie 1919.[ ] În cursul contraofensivei declan?ate la 16 aprilie 1919 am ajuns din Apuseni la linia Tisei, iar Antanta insista s? nu trecem Tisa deoarece încerca s?-l aduc? pe zadarnic pe Bela Kuhn la ra?iune prin mijloace diplomatice, lucru nereu?it cum se va vedea mai târziu. Dar noi trecuser?m deja Tisa, Grupul de Nord, pentru a face leg?tura cu cehoslovacii. Abia mai târziu, în iunie, când bol?evicii unguri i-au atacat pe cehoslovaci ?i ace?tia s-au retras, descoperindu-ne dreapta, ne-am retras dincolo de râu cu toate efectivele.

Cauze politice

Revin la conjunctura politic? ?i geopolitic? interna?ional? din anul 1941. Fran?a, una dintre marile puteri ale perioadei interbelice î?i încetase existen?a. Anglia, o alt? mare putere, lupta izolat? încercând cu disperare s?-?i apere insula atât împotriva avia?iei, cât ?i pe mare, pentru a nu fi total blocat?. În Africa de Nord, Afrikakorps-ul lui Rommel venit în ajutorul italienilor era victorios, ocupase Tobruk-ul ?i p?rea doar o chestiune de timp pân? ce va defila la Cairo. Belgia, Olanda, jum?tate din Fran?a, Danemarca, Norvegia, Austria, Cehoslovacia, Iugoslavia, Grecia cu insula Creta, toate ocupate de germani, iar celelalte state neutre sau aliate cu Germania. Germania devenise puterea dominant? de pe continent, ?i nimeni nu p?rea c? îi putea sta în cale. ?i nici nu era cine.
Situa?ia Angliei era deplorabil?, o invazie ar fi fost catastrofal? pentru ei. Teama lui Hitler pentru debarc?ri i-a scutit de o soart? trist? ?i omenirea la fel, dar cu pre?ul sacrific?rii Europei de Est ?i altor ??ri ulterior. Japonia era aliata Germaniei, f?când parte din Ax?. Era logic odat? cu declan?area r?zboiului dintre Germania ?i U.R.S.S., Japonia s? atace în Orientul Îndep?rtat, în Siberia. Avuseser? ciocniri în Mongolia înc? din 1939, cea mai cunoscut? fiind cea de la Halhin Gol din august 1939. Chiar Stalin men?inea trupe importante în Siberia de teama unui atac japonez care nu s-a mai produs, parte din trupele respective fiind transferate spre vest dup? ce a fost clar? inten?ia japonezilor ?i dup? Pearl Harbour, unele intrând direct de pe trenuri în lupt? în cadrul b?t?liei Moscovei. Dar în vara lui 1941 Hitler înc? putea miza pe ajutorul nipon, fie ?i numai pentru a ?ine trupe sovietice cât mai departe de frontul european.

Opinia public? în S.U.A. era clar împotriva interven?iei în r?zboi, ea dorind s?-i lase pe europeni s? se bat? între ei cât vor dori. Experien?a din primul r?zboi mondial, cu cinci sute de mii de solda?i americani mor?i, r?ni?i ?i disp?ru?i pe câmpiile Fran?ei fiind înc? traumatizant?. Tocmai din aceast? cauz? Franklin Delano Roosevelt nu i-a putut sprijini deschis pe englezi în 1940 de teama campaniei electorale ce urma. ?i mai târziu americanii au trebuit s? r?mân? în principiu neutri, pân? la 7 decembrie 1941, data atacului japonez de la Pearl Harbour. ?i chiar dup? aceea, era dificil s?-i convingi pe americani s? mearg? ?i împotriva germanilor, nu numai împotriva japonezilor, chiar dac? de conjunctur? erau alia?i cu britanicii contra japonezilor, ?i ace?tia fiind ataca?i de niponi. Hitler a rezolvat problema declarând el însu?i r?zboi S.U.A., o decizie greu de în?eles, când ar fi putut s? o mai întind? o vreme. Dar asta se întâmpla în decembrie, nu în iunie, ?i nici în iulie, când am trecut Nistrul. Culmea este c? englezii nu ne-au declarat r?zboi nici în iunie când am trecut Prutul, nici în iulie când am trecut Nistrul, nici în octombrie când asediam Odesa, ci tocmai în 6 decembrie, când treceam Bugul. Prin asta Churchill recuno?tea indirect drepturile noastre asupra Basarabiei ?i Bucovinei, necesit??ile militare de a ne edifica o zon? tampon de protec?ie, dar trecerea Bugului era prea mult ?i trebuia s?-?i fac? datoria de aliat de conjunctur? al ru?ilor, poate au existat ?i presiuni pentru asta.

Deci, Germania era puterea dominant? pe continent. Noi aveam o problem? de rezolvat cu ru?ii, cu cine era logic ?i normal s? ne aliem? Cu germanii nu aveam nimic, nu ei ne ocupaser? nordul Transilvaniei, ei au arbitrat ?i aprobat asta, ca ?i o moned? de schimb ?i de ?antaj între noi ?i unguri. Prin aceasta î?i asigura loialitatea atât a ungurilor, care se temeau s? piard? acest teritoriu, cât ?i a românilor, care îl doreau înapoi.

Armata Român?i pe Frontul de EstS? presupunem c? ne opream pe Nistru ?i ziceam c? noi pân? aici am avut treab?. Dar ungurii mergeau mai departe, chiar dac? aveau efective mai reduse în campanie. La terminarea r?zboiului cu o victorie german?, lucru foarte probabil în 1941 tocmai în lumina considerentelor geopolitice expuse mai sus, cui crede?i c? le-ar fi r?mas nordul Ardealului, ungurilor care au mers pân? la cap?t sau românilor care s-au oprit la Nistru? Orice analiz? f?cut? dup? 1941 sau 1942 intr? în categoria celor postfactum expuse mai sus, la începutul articolului.

Mergem mai departe. S-au tot f?cut compara?ii total deplasate cu Finlanda, c? ei s-au oprit pe vechea grani?? pierdut? în timpul r?zboiului de iarn? ?i au fost trata?i diferit. Cea mai marte inep?ie pe care am auzit-o vreodat?, iar cei care o sus?in se vede c? habar nu au de istoria r?zboiului mondial. În primul rând, finlandezii nu aveau trupe germane pe teritoriul lor, ei nu luptau pe front al?turi de germani ?i nici încadra?i cu ei. Puteau s? mearg? pân? unde doreau, nimeni nu le-ar fi putut impune. Dac? doreau s? se opreasc? o puteau face oricând, germanii nu aveau cum s?-i preseze sau s?-i amenin?e cu ceva. Doar nu crede?i c? ar fi trecut prin Suedia, ?i-ar fi mutat for?e din Norvegia sau ?i-ar fi desprins trupe de pe front ca s? le trimit? sute de kilometri ca s?-l conving? pe Mannerheim s? avanseze o sut? de kilometri. Chiar s? presupunem prin absurdul absurdului c? ar fi f?cut asta, finlandezii ar mai fi luptat? În fine, exerci?iul este de-a dreptul ridicol. Deci, Hitler nu avea nicio pârghie împotriva lui Mannerheim. Mai departe, cei care sus?in c? Stalin nu i-a ocupat pe finlandezi fiindc? ace?tia nu au trecut mai departe de grani?a pierdut? în 1940 din nou dau dovad? de cras? necunoa?tere a realit??ii, ca s? m? exprim fin. Stalin, care spunea c? tratatele nu valoreaz? nici m?car cât hârtia pe care au fost scrise, s? dea dovad? de un sim? al onoarei ?i recuno?tin?ei? Hai s? fim serio?i!

Realitatea este c? finlandezilor nu le-a folosit la nimic faptul c? s-au oprit pe vechea grani??. În 1944, când sovieticii revin în ofensiv?, ei nu se opresc pe grani?a stabilit? în armisti?iul din 15 martie 1940, ci merg mai departe pentru a ocupa întreaga Finland?. Intr? în istmul Karelia cu ?inta Helsinki, ?i un singur lucru i-a oprit: b?t?lia de la Tali Ihantala (1-9 iulie 1944), mult dincolo de linia de armisti?iu din 1940. Finlandezii au interceptat un mesaj radio care indica locul concentr?rii for?elor sovietice în vederea unui atac care ar urma s? rup? linia defensiv? ?i au concentrat acolo tot ce aveau în materie de artilerie ?i avia?ie (inclusiv avia?ia german?) ?i le administreaz? sovieticilor o înfrângere dur?. Convins de dificultatea de a cuceri Finlanda ?i presat de nevoile de trupe pentru opera?ia Bagration în ??rile baltice unde rezisten?a era acerb?, dar ?i cu faptul c? alia?ii debarcaser? în Normandia ?i puteau ocupa o bucat? prea mare din Europa înaintea sa, Stalin a decis s? renun?e la acest front divergent fa?? de direc?ia de principal? de atac contra Germaniei ?i s?-?i men?in? for?ele spre vest. Tali Ihantala a fost motivul pentru care Finlanda nu a fost ocupat? de sovietici, nu recuno?tin?a lui Stalin.

Despre recuno?tin?a lui Stalin îl pute?i întreba pe regele Mihai, care a fost silit s? abdice de?i fusese decorat de Stalin cu ordinul Victoria pentru actul de la 23 august, sau pe generalul Avramescu, c?ruia i s-au adus mul?umiri la radio Moscova pentru tratamentul omenos al popula?iei în Crimeea, dar în martie 1945 a fost ridicat ?i ucis de sovietici... sau pe mul?i al?ii.

Puteam s? facem acela?i lucru ca ?i finlandezii? Antonescu asta a încercat, tot în 1944. Era din acela?i aluat cu Mannerheim ?i Pilsudski (ultimul murise în 1935), cu experien?? în primul r?zboi mondial ?i cu experien?? în luptele cu bol?evicii. ?tia c? ace?tia nu se ?ineau de cuvânt ?i nu respectau nimic în afara for?ei brute. ?i Antonescu a încercat un Tali Ihantala, pe nume Ia?i-Foc?ani-N?moloasa, dar asta este o alt? poveste. Pân? la urm?, pe finlandezi nu i-a ajutat cu nimic faptul c? s-au oprit la vechea grani??, sovieticii au dat înapoi doar în fa?a for?ei, la fel cum au f?cut-o ?i în 1918-1919 în Basarabia. Poate dac? ar fi trecut vechea grani??, finlandezii ar fi putut izola total Leningradul, iar cu c?derea acestuia s-ar fi deblocat for?e germane care ar fi concurat la alte opera?iuni ?i rezultatul ar fi fost altul. Poate.

Dar s? revenim. Dac? noi am fi zis, odat? ajun?i la Nistru, c? ne oprim, ce s-ar fi putut întâmpla? Nu trebuie s? mergem mai departe, doar pân? în prim?vara lui 1941, respectiv cu trei luni înainte de momentul atingerii Nistrului. La 25 martie 1941 Iugoslavia este nevoit? s? adere la pactul tripartit cu Axa, dar are loc o lovitur? de stat dou? zile mai târziu în care regentul Paul a fost înlocuit cu regele Petru al II-lea. La 6 aprilie începe invazia Iugoslaviei de c?tre germani, italieni ?i unguri, România ?i Bulgaria refuzând s? participe cu trupe. Dimpotriv?, Antonescu i-a transmis lui Hitler c? în cazul în care ungurii vor intra în teritoriile locuite de români ca ?i Banatul sârbesc, trupele române vor intra dup? ele ?i le vor combate pân? la scoaterea lor afar?. În unsprezece zile Iugoslavia capituleaz? (17 aprilie), fiind împ?r?it? între Germania, Italia, Ungaria ?i Bulgaria, precum ?i statul independent Croa?ia. Putea fi ?i soarta României în cazul în care nu mergeam mai departe? Despre aspira?iile României în 1941 cel mai sec a fost baronul Manfred von Killinger, ambasadorul german la Bucure?ti, într-o discu?ie cu ofi?eri români: „Voi vre?i ca germanii s?-i bat? pe ru?i ?i apoi englezii s?-i bat? pe germani. ?i le-a?i da o mân? de ajutor amândurora". Cât? clarviziune politic?!
--------------------------------------------------
[1] R?zboiul româno-ungar de la 1919 (II) Expectativa pe Tisa) footer