Revista Art-emis
Republica de la Ploie?ti PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Ioan Scurtu, Membru A.O.?.R.   
MarĹŁi, 24 Iulie 2012 20:48
Prof. Univ. Dr. Ioan ScurtuPrimii ani de domnie ai lui Carol I s-au caracterizat printr-o mare agita?ie politic? ?i o continu? instabilitate guvernamental?. Între 11 mai 1866 ?i 7 august 1871 au avut loc nu mai pu?in de nou? schimb?ri de guverne, unele dintre acestea neputându-se men?ine nici m?car ?ase luni. În fruntea agitatorilor se aflau liberalii radicali care, dup? ce contribuiser? la înl?turarea lui Alexandru Ioan Cuza, nu se împ?cau cu gândul de a avea un domnitor pe via??, care ar putea abuza de situa?ia sa, drept care îl acuzau pe Carol I de tendin?e autocratice. Izbucnirea r?zboiului franco-prusc, la 7/19 iulie 1870, a generat un val de simpatie pentru Fran?a, fapt ce a amplificat curentul ostil lui Carol, care nu ezita s?-?i manifeste încrederea în victoria ??rii sale de origine. Liberalii radicali au pus la cale o ac?iune de înl?turare a domnitorului, organizând mai multe centre din care s? porneasc? mi?carea: Bucure?ti, Ploie?ti, Craiova, Pite?ti, Buz?u, precum ?i din tab?ra militar? de la Furceni. Principalii conspiratori erau C. A. Rosetti, Ion C. Br?tianu, Eugeniu Carada- colaborator apropiat al lui Ion C. Br?tianu, prim redactor al ziarului „Românul" condus de C. A. Rosetti, Constantin Ciocârlan - fost prefect al Poli?iei Capitalei, maiorul C. Pilat (ginerele lui C. A. Rosetti), Alexandru Candiano-Popescu ?i dr. D. Sergiu. Ac?iunea a fost planificat? pentru noaptea de 7/8 august 1870, dar ofi?erii de la Furceni au propus amânarea acesteia pentru a se vedea rezultatul r?zboiului dintre Fran?a ?i Prusia.

Unul dintre conspiratori, Candiano Popescu de la Ploie?ti, nu a acceptat aceast? amânare. El avea s? explice c? a procedat astfel din dou? motive:
Primul, de ordin intern, fiind hot?rât s? dea „o lec?ie de protestare energic?" contra înclin?rilor domnitorului str?in ?i a regimului inaugurat de dânsul prin care voia „s? pun? persoana sa mai presus de fiin?a statului român";
Al doilea se datora situa?iei interna?ionale. El era convins c? Fran?a va fi biruitoare ?i se temea c? la încheierea tratatului de pace aceasta s? „g?seasc? pe tronul României un Hohenzollern".
În noaptea de 7/8 august, Candiano Popescu ?i grupul s?u de conspiratori au ocupat prefectura ?i telegraful din Ploie?ti. Înc? din zori, clopotele bisericilor au început s? bat?, iar popula?ia s-a adunat în centrul ora?ului. Aici, în fa?a mul?imii, Candiano Popescu a citit o telegram?, pe care ar fi primit-o de la Ion C. Br?tianu, prin care se comunica: „V? fac cunoscut c? principele Carol I a fost detronat ast? noapte, a fost numit? o Regen?? în frunte cu generalul Nicolae Golescu ?i s-a constituit un nou guvern, având la ministerul de R?zboi pe Ion C. Br?tianu." Totodat?, Candiano Popescu a anun?at c? el a fost numit prefectul jude?ului Prahova.
Participan?ii au aplaudat ?i au început s? strige: „Ura! Am sc?pat de neam?". Apoi, mul?imea - estimat? la „trei mii de oameni " - în frunte cu „noul prefect" ?i cu un preot îmbr?cat în od?jdii, a pornit spre cazarma doroban?ilor, unde sergentul de la depozitul de muni?ie a primit ordin „s? împart? arme la popor". Candiano Popescu i-a prezenat maiorului Polizu, comandantul unit??ii, o telegram? „semnat?" de Ion C. Br?tianu - ministrul de R?zboi ?i Manolache Costache Epureanu - ministrul de Interne, cu urm?torul con?inut: „V? fac cunoscut c? prin?ul Carol s-a detronat ast? noapte de c?tre popor. În numele guvernului provizoriu v? ordon a lua comanda garnizoanei ?i pe dat? a supune armata la jur?mânt pentru noul guvern. Totodat? v? ve?i pune la ordinul prefectului Alexandru Candiano Popescu, ve?i men?ine ordinea, iar de urmare ve?i raporta pe dat?". Maiorul Polizu nu a dat crezare telegramei ?i a declarat c? va ap?ra cazarma. F?r? s? intre în discu?ii contradictorii cu respectivul maior, Candiano Popescu s-a deplasat la închisoarea ora?ului unde a eliberat „un num?r de aresta?i".

De asemenea, a expediat o telegram? c?pitanului Georgescu, comandantul gr?nicerilor de la Predeal: „Principele Carol r?sturnat,Ghimpele-1872 guvernul provizoriu instalat, având de cap pe generalul N. Golescu ca regent. Sunt prefectul districtului, numit de guvernul provizoriu. Concentra?i imediat gr?nicerii ?i în 24 de ore, dac? se poate, s? fi?i la Ploie?ti. A?tept de la patriotismul Dumneavoastr? ?i de la energia Dumneavoastr? acest serviciu". Pentru a face cunoscut? ac?iunea pe plan interna?ional, „prefectul" a expediat ziarului românesc „Adev?rul", care ap?rea la Pesta, urm?toarea telegram?: „Principele Carol r?sturnat, guvernul provizoriu înfiin?at sub titlul de Regen??.
În Ploie?ti mare entuziasm".

?eful sta?iei telegrafice din Predeal, Iuliu Filipescu, s-a ar?tat circumspect, a oprit cele dou? telegrame ?i a anun?at guvernul de la Bucure?ti. Îndat? ce a aflat despre „rebeliune", guvernul condus de Manolache Costache Epureanu a trecut la arestarea suspec?ilor, în frunte cu Eugeniu Carada, Ion C. Br?tianu ?i generalul Nicolae Golescu. La Ploie?ti, armata a ridicat în noaprea de 8/9 august „peste 400 de cet??eni de la locuin?ele lor pentru a-i arunca în închisoare". Neputând organiza rezisten?a, Candiano Popescu a p?r?sit ora?ul, dar a fost prins la Buz?u. În Proclama?ia Consiliului de Mini?tri c?tre cet??enii români se aprecia c? o „tentativ? atât de nebun?, cât ?i de criminal? a fost încercat? la Ploie?ti", iar „criminalii vor da seam? justi?iei de faptele lor".

Conspiratorii au fost trimi?i în fa?a Cur?ii de Jura?i din Târgovi?te. Ace?tia s-au ap?rat, invocând faptul c? o ac?iune similar? a avut loc în noaptea de 11/12 februarie 1866, când a fost înl?turat domnitorul Alexandru Ioan Cuza, act în urma c?ruia nimeni nu a fost arestat, iar unii dintre comploti?ti se aflau pe banca ministerial?. Avocatul Nicolae Fleva declara: „Dac? este revolu?iune faptul de la 8 august ?i se cere osândirea lui pentru c? el este opera câtorva indivizi ?i nu este dorit? de na?iunea întreag?, s? stabilim mai întâi acest adev?r contestabil al acuza?iunii ca s? vedem dac? autorii acestei revolu?iuni sunt nevinova?i sau culpabili; s? se consulte mai întâi na?iunea: s? punem revolu?iunea la vot! S? facem plebiscit! Primim bucuro?i osânda, dar s? v? supune?i ?i Dumneavoastr? la majoritatea voturilor". El a amintit c? tot „revolu?iune" s-a numit ?i actul din 11 februarie 1866, acoperit apoi legal prin organizarea plebiscitului privind aducerea domnitorului str?in.

La 17/29 octombrie 1870, to?i cei 41 de acuza?i au fost achita?i, fapt ce l-a revoltat profund pe Carol I. În notele sale zilnice, domnitorul men?iona c? era hot?rât s? abdice ?i va aduce aceast? decizie mai întâi la cuno?tin?a Puterilor Garante. Ac?iunea din august 1870 a fost numit? în derâdere „Republica de la Ploie?ti", fiind obiectul multor umori?ti, ?i mai ales al scriitorului I. L. Caragiale. În realitate, Candiano Popescu nu a proclamat republica la Ploie?ti ?i niciun document semnat de el nu men?ioneaz? cuvântul republic?. Singura gazet? care a caracterizat ac?iunea de la Ploie?ti ca fiind republican? a fost „Trompeta Carpa?ilor". Ea r?mâne o expresie a voin?ei de a se asigura un regim democratic în România, de a bara eventualele tendin?e autocratice a domnitoruluii Carol I. Pentru aducerea aminte a acestui eveniment, din ini?iativa lui Dimitrie Br?tianu a fost ridicat? în Ploie?ti Statuia Libert??ii. footer