Revista Art-emis
28 iunie 1940 - Eroi necunoscu?i PDF Imprimare Email
Cristian Negrea   
Sâmbătă, 14 Iulie 2012 13:27
Nota Ultimativa a URSS, 1940, Basarabia-BucovinaÎn seara zilei de 26 iunie 1940, la trei zile dup? capitularea Fran?ei în fa?a Germaniei, este primit la Bucure?ti ultimatumul URSS care ne cerea Basarabia ?i nordul Bucovinei (vezi Documentul mai jos). Ini?ial, Stalin dorise întreaga Bucovin?, dar Germania s-a opus, iar Stalin, pentru a nu-?i irita aliatul, ?i-a redus preten?iile la jum?tate, respectiv la nordul provinciei. S-a pus în Consiliul de Coroan? problema rezisten?ei, dar ?inând cont de faptul c? alia?ii no?tri din În?elegerea Balcanic? ne-au abandonat, mai pu?in Turcia, am cedat. Conform tratatelor de alian??, dac? intram în r?zboi ?i eram ataca?i de un ter?, alia?ii no?tri ar fi trebuit s? intre în r?zboi împotriva acelui ter?. Spre exemplu, dac? intram în r?zboi cu U.R.S.S. era o mare probabilitate s? fim ataca?i din spate de Ungaria ?i Bulgaria, iar Iugoslavia ?i Turcia s? le atace. Polonia ?i Cehoslovacia nu mai existau la ora aceea. În Consiliul de Coroan? au fost 19 voturi pentru cedare ?i ?ase membri ai guvernului care au votat pentru rezisten?? pe Nistru, numele lor merit? amintit aici: Nicolae Iorga, Victor Iamandi, Silviu Dragomir, Traian Pop, ?tefan Ciobanu, Ernest Urd?reanu).

Guvernul sovietic a cerut evacuarea Basarabiei ?i a nordului Bucovinei în termen de patru zile, începând cu ora 12, dat? la care vor intra trupele sovietice care vor urma trupele noastre în retragere. Desigur c? acest termen nu a fost respectat, cum nu a fost respectat nimic din ce au promis ru?ii. Armata Ro?ie la ora 12 p?trundea în Cern?u?i, ?i for?ase Nistrul cu mai bine de o or? de termenul fixat. Au avut loc scene cumplite în Chi?in?u, unde agen?ii N.K.V.D. ?i popula?ia rusofon?, mul?i evrei, s-au dedat la crime împotriva reprezentan?ilor autorit??ilor române, s-au scris sute de pagini despre asta. Dar eu a? vrea s? aduc în discu?ie un document al Marelui Stat Major sec?ia 2 tocmai despre aceast? retragere: Retragerea trupelor române, dep??ite de forma?iuni motorizate sovietice ?i continuu h?r?uite de popula?ia comunist?, r?zvr?tit? ?i instigat? de agitatori sovietici, s-a executat în foarte grele condi?iuni, o parte din materialul de r?zboi fiind p?r?sit în teritoriile ocupate. În plus, retragerea a fost îngreunat? ?i de etapele lungi pe care trupele erau for?ate s? le execute, precum ?i din cauza inten?iei exprese a guvernului român de a nu provoca incidente cu trupele sovietice.

Trupele sovietice, luând drept sl?biciune (ceea ce pentru trupele române nu era decât un act de înalt? disciplin? con?tient?) au c?lcat stipula?iunile Conven?iei ?i sub forma controlului rechizi?iilor locale, opreau coloanele române, înconjurându-le în prealabil cu for?e mecanizate, invitând apoi bandele comunizate ?i instigate s?-?i ridice ceea ce le-ar fi fost rechizi?ionate de c?tre trupele române. Aceast? ac?iune a for?elor sovietice s-a executat dup? un plan bine stabilit ?i anume: Unit??ile mecanizate sovietice dep??eau coloanele române ?i le opreau în momentul travers?rii localit??ilor. Se barau ie?irile satelor, în special cele de la vest, apoi servindu-se de megafoane, invitau solda?ii basarabeni s? ias? din coloan? ?i s? r?mân? pe loc. Popula?ia comunist?, instigat? în prealabil de agitatorii politici, vocifera îndemnând solda?ii s? p?r?seasc? frontul. Odat? coloana dezorganizat? prin îndep?rtarea elementului basarabean, care de altfel, la unele unit??i forma majoritatea, r?zvr?ti?ii civili erau îndemna?i s?-?i reia materialele ?i animalele presupuse rechizi?ionate din zon?. Aceste bande de comuni?ti, protejate f??i? de for?ele sovietice, s-au dedat la acte reprobabile, jefuind ?i chiar dezarmând pe osta?ii români pu?i în imposibilitatea de a se ap?ra. Cu aceast? ocaziune, s-au produs acte de înalt? ?inut? ?i abnega?ie din partea multor ofi?eri ?i solda?i, care au încercat s? salveze materialele ce li se încredin?aser?, ducându-le singuri în spinare zeci de kilometri, deoarece c?ru?ele ?i caii fuseser? lua?i de r?zvr?ti?i. Da, se putea rezista, dar unde erau cele 1033 de cazemate planificate a se face pe Nistru? Dar cele 498 prev?zute în Bucovina? În Basarabia fuseser? realizate abia 127 (12,3%), iar în Bucovina abia 24 (5%)! Ce a f?cut statul român pân? la data de 28 iunie 1940? Unde erau dot?rile armatei, armamentul modern, toate cele necesare?

Primul ofi?er român c?zut în al doilea r?zboi mondial

Nu, primul ofi?er român c?zut în al doilea r?zboi mondial a murit nu în 22 iunie 1941, nici în 21 iunie, ci cu aproape un an mai devreme, la 29 iunie 1940, ora 4 diminea?a. Este vorba de c?pitanul Ioan Boro? din regimentul 16 artilerie. Din documentul cu nr 64410 din 11 noiembrie 1940 din arhiva Ministerului Ap?r?rii Na?ionale afl?m urm?toarele:

În diminea?a zilei de 9 iunie 1940 la orele 4, localitatea Her?a a fost ocupat? de armata sovietic? cu elemente mecanizate. La aceast? dat?, bateria 1 (comandat? de Ioan Boro?) era instalat? pe pozi?ie, în sprijinul unui deta?ament de infanterie. Dou? din carele de lupt? ce inraser? în localitate au ap?rut în pozi?ia bateriei ?i au cerut ca bateria s? se predea. C?pitanul Boro? a încercat s? parlamenteze cu ru?ii, îns? ei au tres focuri de arm? ?i pistol omorându-l pe loc, c?zând la datorie între osta?ii ?i tunurile sale. Din cele de mai sus, rezult? c? ofi?erul a încetat din via?? în timpul ?i din cauza serviciului comandat. Trupul c?pitanului Ioan Boro? a fost înmormântat la Dorohoi cu onoruri militare, ulterior a fost reînhumat la Bac?u, o strad? din ora? i-a purtat numele pân? la instaurarea regimului comunist. Împrejur?rile mor?ii c?pitanului Ioan Boro? sunt confirmate de c?tre C. Arig, emigrat apoi în Israel, fost soldat în bateria c?pitanului Ioan Boro?. Acesta descrie cum tancurile au p?truns pân? la Her?a, care nu figura pe harta revendic?rilor teritoriale sovietice. Crezând c? este o gre?eal?, c?pitanul Boro?, înso?it de sublocotenentul de rezerv? Alexandru Dragomir ?i de câ?iva solda?i, a încercat s? le explice ru?ilor c? au trecut limita de demarca?ie ?i c? trebuie s? se întoarc?. Arig spune c? în timpul discu?iilor, pentru a-i intimida pe ru?i ?i a-i convinge, sublocotenentul Dragomir a tras un foc de pistol în aer. Nimeni nu a fost atins, dar ru?ii au deschis focul cu mitralierele de pe tancuri. Au c?zut mor?i c?pitanul Ioan Boro?, sublocotenentul Alexandru Dragomir ?i un soldat evreu pe nume Solomon.

În acea zi, de fapt, au fost uci?i cel pu?in cinci ofi?eri români, în afar? de cei doi mai sus men?iona?i, c?pitanul Georgescu, comandantul Cercului Militar Soroca, împu?cat de evrei, ?i un ofi?er de gr?niceri arestat de ru?i la ?tef?ne?ti, jude?ul Cern?u?i, ?i torturat pân? la moarte pentru a divulga secrete militare. Altul a fost c?pitanul Epure, comandant de escadron în Regimentul 5 ro?iori, dislocat lâng? Soroca, care a cerut ru?ilor s? respecte graficul de deplasare ?i distan?a de minim 4 km între cele dou? armate. Ru?ii l-au împu?cat pur ?i simplu. A murit la Soroca, nu departe de locul unde a fost ucis generalul Stan Poeta? în 1919[1].

C?pitanul Ioan Boro? era c?s?torit de zece luni ?i a?tepta un copil pe care nu l-a mai v?zut niciodat?. Un an mai târziu, dup? eliberarea Basarabiei ?i nordului Bucovinei, guvernatorul Bucovinei a dispus ridicarea la Her?a a unei troi?e în amintirea celor trei români c?zu?i aici. La parastasul care a avut loc la ?coala din localitate, la care a participat so?ia ?i feti?a Ioni?a a celui care a fost c?pitanul Ioan Boro?, guvernatorul Bucovinei a prins la gâtul feti?ei de un an o cruciuli?? de aur pe care scria De la t?ticul t?u.

Un sublocotenent salveaz? o brazd? de p?mânt românesc

Redau mai jos m?rturia locotent-colonelului (r) Nicolae St. Dinu M?celaru, în 1940 sublocotenent în divizia 6 infanterie:
Concentrat în batalionul 6 pionieri al diviziei 6 infanterie, ca sublocotenent de rezerv?, specialist în distrugeri de poduri, c?i ferate ?i ?osele, am fost delegat de comandantul militar din acea zon? s? montez dispozitive de distrugeri în punctele obligate de trecere de la Dorohoi ?i pân? la Cern?u?i, în eventualitatea unui atac cu tancuri din partea trupelor ruse?ti care erau masate dincolo de Nistru. Aceste dispozitive de distrugeri erau amplasate ?i deservite de echipe de pionieri bine instruite, cu consemnul ca atunci când inamicul ar fi ajuns cu tancurile la 500 m aproape de dispozitivul de distrugeri, un explozor bine camuflat s? declan?eze explozia, obligând pe inamic s? stopeze p?trunderea cu tancurile.

În 1940, când trupele ruse?ti au ocupat Basarabia, m? aflam la podul de cale ferat? de la Cern?u?i pe unde se putea p?trunde în Bucovina. Chemat la comandamentul militar din acea zon?, un colonel, comandantul unei brig?zi de infanterie, mi-a f?cut cunoscut sub semn?tur? ordinul Majest??ii sale Regele Carol al II-lea, c? nu aveam voie s? declan??m dispozitivele de distrugere ?i s? evit?m orice confruntare militar? cu armata rus?. A doua zi dup? ocuparea Basarabiei, la ora 3 diminea?a, unit??i de tancuri ale ru?ilor au p?truns prin Cern?u?i spre B?nceni - ora?ul Her?a. Colonelul comandant al brig?zii de infanterie mi-a pus la dispozi?ie o biciclet? s? alerg în cea mai mare vitez? pân? la Her?a. Primele tancuri p?trunse în ora? mitraliau ?i produceau panic? în rândul popula?iei care însp?imântat? fugea în toate p?r?ile. Întrebând câ?iva civili ce se întâmpl? în ora?, mi-au r?spuns îngrozi?i c? ie?ind în calea primelor tancuri ruse?ti, 4 c?pitani de infanterie români cu batist? alb? în vârful baionetei au fost secera?i de mitralierele de pe tancurile ruse?ti, împreun? cu oameni civili nevinova?i. Continuând investiga?iile, to?i civilii pe care i-am întâlnit mi-au confirmat c? ofi?erii ru?i de pe tancuri cercetau o hart? ?i întrebau pe cei ce-i întâlneau cât mai este pân? la Boto?ani, limita prev?zut? pe hart? s? ocupe din trupul ??rii noastre. Îngrozit de cele auzite, ca bun român ?i bun patriot, s-a aprins o mare revolt? în sufletul meu ?i din proprie ini?iativ?, trecând peste ordinul Majest??ii sale Carol al II-lea, am trimis urgent un agent de leg?tur? pân? la cele dou? echipe de pionieri: una la podul de lemn din comuna Probote?ti ?i a doua la un punct obligat de trecere, la încruci?area de drumuri de la intrarea în comuna Probote?ti, cu consemnul ca atunci când tancurile ajung la 500 m de obiectivul de distrugere, s? le arunce în aer. S-au auzit dou? mari explozii, tancurile ruse?ti crezând c? terenul este minat au rupt-o înapoi la fug? spre ora?ul Her?a.

Speculând aceast? situa?ie unit??ile armatei noastre au au montat la marginea exterioar? a comunei Probote?ti, spre Dorohoi, baricade de lemn groase, destul de înalte, completate cu arici de sârm? ghimpat? spre a opri invazia trupelor ruse?ti. Faptul c? s-au construit aceste baricade ?i poate ?i de teama unor câmpuri de mine, trupele de tancuri ruse?ti au renun?at la înaintarea spre Boto?ani, limita de ocupa?ie ce o aveau înscris? pe harta lor ?i în acest mod hotarul existent ?i ast?zi a r?mas la limita exterioar? a comunei Probote?ti, spre comuna Buhai ?i ora?ul Dorohoi. Dup? ce s-au instalat de ambele p?r?i trupe de gr?niceri, comandantul meu de companie, locotenentul de rezerv? Ion S?l?geanu, profesor de matematic? la liceul din Turnu Severin, m-a luat de bra? ?i parc? îi aud ?i acum cuvintele: Vino, domnule sublocotenent M?celaru s?-?i ar?t cum dumneata ai înscris o pagin? de glorie în istoria neamului românesc, când de?i ordinul Majest??ii sale Regele a fost în mod expres s? nu declan??m dispozitivele de distrugere, prin ini?iativa dumitale de bun român ?i bun patriot, de a distruge dou? obiective, puncte obligatorii de trecere, ai stopat înaintarea trupelor de tancuri ruse?ti, salvând o por?iune destul de mare din trupul patriei noastre de la comuna Probote?ti – Dorohoi pân? în Boto?ani, este o ac?iune proprie de mare curaj ?i de bun patriot!
?tiind acum toate aceste lucruri, actul de la 22 iunie 1941 a fost nu numai justificat, ci chiar obligatoriu!

Bibliografie:
*** Veteranii pe drumul onoarei ?i jertfei. Spre cet??ile de la Nistru, Bucure?ti, editura Vasile Cârlova, 1996
--------------------------------------------------------
[1] Moartea unui erou, generalul Stan Poeta?. footer