Revista Art-emis
Ultimatumul Molotov ?i destinul Basarabiei -1940 (2) PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu   
Duminică, 01 Iulie 2012 09:11
Prof. Univ. Dr. Gheorghe BuzatuÎn încheierea notei Molotov, a observat mai departe Davidescu, se vorbe?te cum c? popula?ia Basarabiei ar fi, în cea mai mare parte ucrainean?. „În fapt, dintr-un total de 3 milioane, 2,3 milioane sunt români, 300 000 - ucraineni, 60 000 - ru?i, 80 000 - nem?i. Apoi, bulgari, francezi ?.a. Majoritatea popula?iei Basarabiei - ace?tia sunt românii". Relativ la Bucovina, ea a fost furat? românilor în 1776, de Habsburgi. Actul de nedreptate a fost reperat de popula?ia Bucovinei în 1918. În Bucovina sunt 300 000 ucraineni ?i 700 000 de români, nemaisocotind popula?ia de alt? na?ionalitate, care nu este ruseasc?. „Bucovina niciodat? n-a apar?inut Rusiei" - a declarat, r?spicat, titularul Lega?iei României din Moscova. Timp de 20 de ani România, permanent, a dorit s? aib? rela?ii de bun? vecin?tate cu URSS. Bucure?tii au fost ?i r?mân convin?i „c? o Românie solid?, unic? în grani?ele sale etnice ?i istorice, reprezint? un cheza?? de lsecuritate pentru to?i vecinii s?i. Poporul român a a?teptat mai mult de 20 de ani un act prietenesc din partea marelui s?u vecin". Davidescu a încheiat - extragem din Jurnal - „spunând c? poporul român va suporta greu gestul exprimat în declara?ia guvernului sovietic".

Au urmat replicile lui Molotov, care se preg?tise special în acest scop:

Mai întâi, el a declarat c? datele cuprinse în nota sa pot fi, toate, demonstrate; el n-a fost de acord cu "argumentele aduse de ministrul român, ele nu corespund faptelor". Argumentele diploma?iei sovietice - a asigurat Molotov - pot fi sus?inute. A?a de pild?, „Sfatul ??rii, despre care a amintit ministrul român, n-a avut nici o autoritate politic? ?i problema Basarabiei a fost rezolvat? de o minoritate, în condi?ii de teroare din partea puterii române?ti. De aceea, decizia acestui „sfat" n-are nici o autoritate nici pentru poporul basarabean, nici pentru U.R.S.S.". Observa?ii: teza despre „lipsa de autoritate" a Sfatului ??rii în 1918 revenea în bagajul de cuno?tin?e al lui Molotov din materialele folosite imediat, dup? votarea unirii Basarabiei cu România ?i care, din câte ?tim ?n acest moment, fuseser? inventate de Cristian Rakovski ?i compania. Pe de alt? parte, nu este posibil s? nu aten?ion?m c?, pentru a-?i sus?ine preten?iile, liderul diploma?iei sovietice ?i, în acela?i timp, ?eful guvernului de la Moscova, unul ?i acela?i, deci V.M. Molotov, n-a ezitat s? inventeze un nou popor pe harta Eulropei - „poporul basarabean" (?!).

Statisticile la care f?cuse apel Davidescu - a continuat Molotov - erau neadev?rate. Davidescu se referise la ru?i, români ?.a., de?i, nota ultimativ? f?cea trimitere numai la popula?lia majoritar? din Basarabia; iar ace?tia erau ucrainenii. În alt? ordine de idei, a observat Molotov, ministrul român a ignorat c? ocupara Basarabiei „trebuia sanc?ionat? printr-un act interna?ional, care a fost Tratatul de la Paris (oct. 1920), semnat de Anglia, Fran?a, Italia, Japonia ?i România. Conform stipula?iilor Tratatului, acest intra în vigoare numai dup? ratificarea sa de c?tre toate puterile semnatare. Acest document nu are relevan?? interna?ional?, întrucât el n-a fost ratificat de toate puterile. Ministrul român a fost îndrept??it s? nu se refere la aceasta", a încheiat, stisf?cut Molotov.

Insisten?ele lui V.M. Molotov asupra con?inutului, semnifica?iei/valorii a?a-zisului Tratat al Basarabiei, încheiat la Paris la 28 octombrie 1920 între Marea Britanie, Fran?a, Italia ?i Japonia, pe de o parte ?i România pe de alt? parte, conduc la o singur? concluzie: problema respectiv? face parte din arsenalul diploma?iei sovietice ?i ruse în privin?a combaterii recunoa?terii interna?ionale a votului Sfatului ??rii din 27 martie/9 aprilie 1918. Nu în zadar, el s-a aflat între obiectivele ?tiin?ifice ale unor prestigio?i istorici, începând cu Alexandru Boldur, ?i se impune - pentru sus?inerea drepturilorm noastre - s? fie în continuare investigat ?i aprofundat. Relativ la Bucovina, a precizat Molotov, el nu împ?rt??ea de fel argumentele istorice ?i faptice ale ministrului român. Acum, „Uniunea Sovietic? nu pune problema întregii Bucovine, ci numai a p?r?ii de nord, unde predomin? ucrainenii. De aceea, natural, exist? leg?tur? între problema Basarabiei ?i aceea a Bucovinei. Cedând Uniunii Sovietice Bucovina, trebuie reparat? paguba (dauna - u?cerb) care s-a adus U.R.S.S. ?i popula?iei Basarabiei ocupat? de România".

În continuare, Molotov a eviden?iat c? guvernul U.R.S.S. a ac?ionat numai dup? ce în?elesese c? „România nu vrea s? ia nici o ini?iativ? pentru rezolvarea problemei basarabene". A exemplificat prin faptul c? „noul trimis al U.R.S.S. în România, Lavrentiev, se afla la Bucure?ti într-o stranie situa?ie: el nu poate s?-I remit? Regelui scrisorile de acreditare, întrucât ministrul de externe refuz? s? discute cu el problemele politice, orientându-l spre primul ministru, care îns? poate s?-l primeasc? numai dup? vizita la Rege". URSS a încercat de multe ori s? rezolve problema Basarabiei, dar f?r? nici un rezultat. URSS dorea o rezolvare pe cale pa?nic?. Tovar??ul Molotov, citim mai departe în Jurnal, se a?teapt? c? la 27 iunie 1940 guvernul român va r?spunde corespunz?tor. Molotov a transferat toat? responsabilitata pentru reglementarea pa?nic? a situa?iei României, în clipa când a precizat: Rezolvarea pa?nic? a problemei este posibil?, dac? a?a ceva vrea ?i guvernul român.

Davidescu nu s-a l?sat intimidat ?i, întrerupându-l pe Molotov, a men?ionat c? evitase orice referire la Tratatul de la Paris din 1920 nu pentru c? el nu ar avea valoare, ci numai pentru c? România nu are nevoie de un asemenea argument pentru a justifica unirea Basarabiei cu patria-mam?.Dreptul istoric al României asupra Basarabiei este mult mai puternic decât toate semn?turile Marilor Puteri pe actele interna?ionale. Apoi, Davidescu s-a interesat f?r? menajamente dac? trebuia s? considere declara?ia sovietic? ca ultimativ?? Termenul indicat în declara?ie era prea scurt, dac? se aveau în vedere leg?turile tehnice Moscova Bucure?ti. Documentul nu putea fi primit la Bucure?ti mai devreme de diminea?a zilei de 27 iunie. Guvernul de la Bucure?ti nu avea posibilitatea fizic? de a studia documentul sovietic „important pentru istoria României".

Molotov a r?spuns c? în?elegea de ce ministrul român nu apela la Tratatul de la Paris. Voind s? impresioneze prin subtilitate, Molotov a persistat, ad?ugând c? a dorit numai s? constate c? reprezentantul României nu f?cuse apel la documentul din 28 octombrie 1920 (!). În continuare, Molotov a exprimat „convingerea c? reunirea cu U.R.S.S. va fi primit? cu entuziasm de popula?ia Basarabiei. Declar? c? nu se îndoie?te de faptul c? în urm?toarele zile, popula?ia basarabean? va putea s?-?i exprime sentimentele, iar aceasta va fi cel mai bun r?spuns la argumentele pe care a încercat s? le aduc? diplomatul român".

În sfâr?it, se exprim? Molotov, „termenul transmis guvernului român este pe deplin suficient. Aceast? problem? este cunoscut? României deja de 22 de ani. U.R.S.S. a a?teptat suficient de mult. Dac? nu vor fi tergivers?ri ?i dac? r?spunsul va fi pozuitiv, atunci problema va fi rezolvat? pe cale pa?nic?. Guvernul sovietic nu mai poate acorda nici un termen. Toate termenele au trecut"! Asemenea precizare se dovedea cardinal? nu numai pentru sublinierea caracterului ultimativ al notei U.R.S.S., ci ?i pentru admiterea principiului c? nota fusese avansat? spre a fi admis?, iar în nici un fel discutat?. 7

Fa?? de turnura conversa?iei, Davidescu a repetat c? nu se referise la Tratatul de la Paris întrucât România „are argumente mult mai puternice decât acest tratat". De aici a rezultat acest îndemn categoric (amenin??tor, dac? avem în vedere condi?iile în care vorbea diplomatul român) ca: „...S? l?s?m ca juste?ea acestei hot?râri (de unire a Basarabiei cu ?ara-manm?) s-o judece Mihail ManoilescuIstoria...".

Davidescu a refuzat s? ia harta propus? de Molotov, declarând ca el nu avea cum s-o transmit? la Bucure?ti. Procedând astfel, Davidescu nu manifesta nici lips? de curtoazie fa?? de gazde ?i, pe de alt? parte, nici nu comitea o eroare. Întrucât, dac? ar fi primit harta, exista temerea ca U.R.S.S. - în modul original cunoscut de-a primi, respecta ?i intrpreta documentele interna?ionale – s? fi pretins mai apoi c? gestul semnificase o acceptare a cererilor teritoriale formulate, iar aceasta înainte chiar ca guvernul de la Bucure?ti s?-?i fi dat avizul! În consecin??, Davidescu a solicitat numai s? I se comunice cu exactitate punctele de grani?? pe teritoriul revendicat al bucovinei, în cazul Basarabiei delimitarea urmând însu?i cursul Prutului.

Ceea ce Molotov a ?i f?cut, c?ci, în continuare, el a nominalizat punctele cle mai importante ale grani?ei propuse, iar Davidescu le-a notat. Dup? aceea, Molotov – potrivit Jurnalului - a f?cut o scurt? declara?ie ce atesta c?, ulterior, preten?iile U.R.S.S. puteau s? fie modificate. Apel?m, din nou, la Jurnal : „Tov. Molotov arat? c? grani?a nu poate fi precizat? în acest moment, cu absolut? exactitate (sâc!) urmând s? fie mai apoi delimitat?". Un asemenea argument, cu trimitere la mai apoi, avea s? se concretizeze - dup? cum bine ?tim - în extinderea preten?iilor U.R.S.S. asupra ?inului Her?a ?i a ostroavelor din zona Gurilor Dun?rii !

Davidescu s-a raportat finalmente la dificult??ile de transmitere la Bucure?ti a textului notei lui Molotov, dat fiind c? leg?tura telefonic? Moscova-Bucure?ti era îng?duit? numai între orele 4 ?i 7 seara.

Molotov l-a asigurat îns? c? Lega?iei României i se va asigura rapid leg?tura prin telefon cu Bucure?tii. În momentul desp?r?irii, Molotov a stabilit, necru??tor, termenul fixat Bucure?tilor pentru r?spuns la nota ultimativ? predat?: în cursul zilei care tocmai începuse (27 iunie 1940)!

Nu este cazul, consider, s? insist asupra semnifica?iei documentului examinat. Coroborat cu toate celelalte lsurse cunoscute, Jurnalul lui Molotov ne îng?duie s? p?trundem direct în spatele u?ilor închise ale diploma?iei sovietice, ne permite s? descifr?m tainele unei „crize" inventate de U.R.S.S. ?i operat?, din nefericire pe seama României. Interven?ia brultal? a lui V.N. Molotov a declan?at începutul pr?bu?irii României Mari. În contextul evenimentelor survenite în 1940, întrevederea Molotov Davidescu a marcat momentul declan?ator al unei reac?ii în lan?. R?mâne ca un element pozhitiv faptul c? Gh. Davidescu a ?tiut ?i a reu?it s? sublinieze deplin?tatea drepturilor ?i intereselor române?ti. Ceea ce, în condi?iile descrise ?i fa?? de surpriza realizat? de preten?iile lui Molotov, nu a fost pu?in lucru.

... Pacea - se ?tie - s-a întronat în anul de gra?ie 1947, grani?a de nord-este a României fiind sanc?ionat? cea delimitat? în urma notelor ultimative sovietice din 16-27 iunie 1940, iar dictatul vienez fiind anulat. Retras ?i h?ituit, c?ci în curând avea s? fie arestat ?i s? moar? în gulagul comunist, Mihail Manoilescu, economistul de faim? mondial?, în febra specific? presim?irii propriului sfâr?it, î?i scria memoriile, în care, ca unul dintre fo?tii principali „actori" ?i dramei vieneze, insera urm?toarea judecat? ?i previziune în privin?a destinului celor care îi for?aser? mîna în problema scacrific?rii Transilvaniei: „... Ca într-o melodram? de gust învechit, dar plin? de deznod?minte drepte, to?i cei vinova?i de mutilarea Transilvaniei ?i-au primit o cumplit? pedeaps?. Hitler s-a pr?bu?it sub ruinele Reich-ului s?u; Mussolini a fost împu?cat de un fugar la o margine de drum; Ribbentrop a sfâr?it prin spânzur?toare; Ciano la stâlp sub gloan?ele poruncite de bunicul copiilor lui; Teleki s-a sinucis când nem?ii l-au descoperit c? îi tr?da; Csaki a murit în condi?ii stranii la dou? luni dup? funestul arbitraj, iar Bardossi, ministrul ungur de la Bucure?ti, devenit în urm? prim-ministru, a fost executat în 1946. Transilvania noastr? e vr?jit?".

Mihail Mlanoilescu, nu mai pu?in ca „actorii" men?iona?i de el, avea curând s?-?i afle, el însu?i(?), sfâr?itul în v?lm?agul holocaustului ro?u. S-ar fi putut afla o alt? confirmare mai nimerit? a cuvintelor sale profetice: „Transilvania noastr? e vr?jit?"? Dar nu numai atât: ast?zi, la trecera a 72 de ani de la evenimentele comemorative ?i având în vedere desf??ur?rile istorice intervenite, destinul nefast al tuturor personajelor implicate în deciziile arbitrare care au atentat la fiin?a poporului român ?i la integritatea statului român, atunci ?i mai recent, se poate sus?ine, f?r? teama de a gre?i, c? nu numai Transilvania, ci toate provinciile române?ti sunt vr?jite!

În atare situa?ii, desigur, nu dezv?luirile despre trecut trebuie s? ne îngrijoreze, ci sfid?rile pe care ni le rezerv? viitorul! footer