Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. dr. Corneliu Ciucanu   
MarĹŁi, 26 Iunie 2012 22:21
Corneliu Zelea Codreanu - Scrieri, Documente, Însemn?ri„Scrieri, Documente, Însemn?ri - Corneliu Zelea Codreanu - Editie îngrijită de Corneliu Ciucanu, Colec?ia OPERA OMNIA.
Cuprins: Argument, C?rticica ?efului de cuib, Circul?ri ?i manifeste, Procesul lui Corneliu Zelea Codreanu, Însemn?ri de la Jilava, Ilustra?ii.

Argument

Istoria Dreptei na?ional-cre?tine reprezint? un capitol extrem de important al evolu?iei României în secolul XX, un episod aparte al vie?ii politice, sociale ?i culturale dintre cele dou? r?zboaie mondiale ?i, nu în ultimul rând, un subiect de mare interes pentru istorici, sociologi ?i politologi, interesa?i în decriptarea obiectiv? a acestui amplu fenomen social-politic ?i spiritual. Investiga?iile impun îns? anumite norme de cercetare dar ?i curaj în abordarea tematicii deosebit de complexe. Pentru a deslu?i atitudinile ?i reac?iile personajelor, pentru a în?elege ?i evoca ipotezele ?i cauzele desf??ur?rilor este necesar? o în?elegere ab initio a perioadei vizate, este absolut necesar ca istoricul s? p?trund? spiritul ?i mentalitatea epocii, f?r? a aprecia ?i clasifica evenimentele ?i actorii prin prisma judec??ilor de valoare recent, ?i de multe ori p?gubos, formulate. Istoricul trebuie s? renun?e la ?abloane, s? dep??easc? interdic?iile vremelnice ale corectitudinii politice impus? de un regim sau altul, s? resping? suveran tabu-urile ?i prejudec??ile, s? r?mân? ap?r?tor consecvent al adev?rului istoric. Dintr-o astfel de perspectiv? trebuie privit? ini?iativa noastr? de a reedita, într-un singur volum, texte ce apar?in istoriei Mi?c?rii Legionare ?i întemeietorului acesteia, pornind de la ideea c? orice proces istoric trebuie ini?ial analizat, interpretat, cunoscut ?i mai apoi evaluat, etichetat, condamnat.

În acest context cred c? se impune a aminti cuvintele pline de în?eles duhovnicesc ale marelui nostru teolog Dumitru St?niloae. P?rintele considera c? nu po?i cunoa?te decât în m?sura în care po?i iubi ?i, totodat?, nu po?i iubi decât atâta cât po?i cunoa?te... Problema care inerent re?ine aten?ia noastr? deriv? din modul simplist, abrupt ?i mali?ios în care se trateaz? ?i eticheteaz? manifest?rile ?i evolu?ia Dreptei interbelice. Din faptul c? oricine poate s? emit? verdicte asupra unui subiect pe care nu-l cunoa?te ?i nici nu vrea s?-l cunosc?. În consecin??, plecând de tâlcuirea P?rintelui St?niloae, se nasc inevitabil întreb?ri adresate tuturor comisarilor de opinie - din trecutul comunist nu foarte îndep?rtat sau din prezentul postdecembrist - ?i anume: Cum este posibil a urâ implacabil, visceral f?r? a cunoa?te adev?rul? Cum se pot calomnia/denigra/condamna oameni ?i fapte f?r? ai ?ti, f?r? a le explica ?i în?elege? În decembrie 2005 s-a lansat celebrul Apel, intitulat Libertate pentru istorie, semnat de reputa?ii istorici francezi Alain Decaux, Pierre Milza, Marc Ferro, Réné - program propune o serie de principii definitorii ale istoriei ca disciplin? ?i a profesiunii de istoric: „Istoria nu-i o religie. Istoricul nu accept? nici o dogm?, nu respect? nici un lucru interzis, nu cunoa?te tabu-uri. El poate s? deranjeze. Istoria nu este tot una cu morala. Istoricul nu are rolul de a exalta sau de a condamna. El explic?: Istoria nu este sclava actualit??ii. Istoricul nu aplic? trecutului schemele ideologice contemporane ?i nu introduce în evenimentele de odinioar? sensibilit??ile prezentului. Istoria nu-i tot una cu memoria. Istoricul, într-un demers ?tiin?ific, colec?ioneaz? amintirile oamenilor, le compar? între ele, le confrunt? cu documentele, cu obiectele cu urmele existente ?i stabile?te faptele. Istoria ?ine cont de memorie dar nu se rezum? la ea. Istoria nu este un domeniu juridic. Într-un stat liber, definirea adev?rului istoric nu apar?ine nici Parlamentului, nici autorit??ii judiciare. Politica statului, chiar animat de cele mai bune inten?ii, nu este politica istoriei"[1].

Apelul istoricilor francezi reprezint? mai mult decât o serie de norme ?i principii aplicabile Istoriei ?i Istoricilor... În fapt, Apelul se constituie într-un îndreptar deontologic care transcede veacul, dep??e?te barierele ideologice ?i temporale ale unui regim sau ale unei perioade, ignor? trendul general ?i „adev?rul înving?torilor" în interesul Adev?rului istoric. Demersul istoricilor francezi argumenteaz? posibilitatea ca interpretarea ?i evaluarea fenomenelor istorice s? depind? exclusiv de crezurile ?i abilit??ile metodologice ale cercet?torului, f?r? fi influen?ate de interven?ia arbitrar? a politicului. Rolul istoricului ca formator de opinie ?i exponent al societ??ii civile este determinant. Astfel, istoricului, ca unui veritabil b?trân al cet??ii, dup? expresia faimoas? a inegalabilului Nicolae Iorga, îi revine misiunea de a cerceta si releva episoade mai pu?in cunoscute sau voit denaturate în perioada anterioar?, prin publicarea unor studii ?i lucr?ri temeinic argumentate, care s? corecteze exigent populismul, ignoran?a ?i amatorismul, dar mai ales falsul istoric ?i reaua credin??.

În septembrie 2011, dl. Profesor Gh. Buzatu a republicat, în edi?ie anastatic?, „Pentru legionari", principala lucrare semnat? de Corneliu Zelea Codreanu, întemeietorul ?i liderul necontestat al Mi?c?rii Legionare, lucrare cu dublu caracter, memorialistic ?i doctrinar deopotriv?. Istoricul Gh Buzatu a utilizat ca model prima edi?ie (Sibiu, Editura „Totul pentru ?ar?@, Tipografia Vestemean, 1936) ?i chiar exemplarul oferit cu dedica?ie de Codreanu poetului Aron Cotru?. Ap?rut la Editura Tipo Moldova, volumul face parte din colec?ia „OPERA OMNIA", fapt ce indic? ?i devoaleaz?, f?r? urm? de echivoc, ini?iativa unui amplu proiect de reevaluare a scrierilor lui Corneliu Z. Codreanu, edite sau inedite, dup? cum, de altfel, însu?I autorul confirm? în „Avertisment" însu?i autorul confirm? în „Avertisment"[2]. De altfel, în 2001, tot Gh. Buzatu a îngrijit edi?ia a X-a a volumului „Pentru legionari", ap?rut la editura bucure?tean? Majadahonda, coordonat? de regretatul istoric Radu Dan Vlad. Prin urmare volumul de fa??, intitulat Scrieri, documente, însemn?ri, continu? ?i completeaz? proiectul ini?iat de istoricul Gh. Buzatu.

Anul acesta, gra?ie efortului ?i investiga?iilor depuse de binecunoscutul ziarist Victor Roncea în Arhiva C. N. S. A. S, au fost re-descoperite dosarele cuprinzând documente referitoare la Corneliu Zelea Codreanu ?i al?i colegi implica?i în mi?c?rilor studen?e?ti din perioada 1922-1923, mai târziu lideri ai Mi?c?rii Legionare. ?inute îndelung la secret, dosarele cu pricina au fost vazute, pân? în 1989, doar de lucr?tori ai Securit??ii care, dup? toate probabilit??ile, ?ineau sub strict? supraveghere „problema legionar?" ?i aveau permanent „în lucru" documente considerate compromi??toare ale fo?tilor de?inu?i politici cu trecut na?ionalist-cre?tin. Publicarea Documentelor din Arhiva C. Z. Codreanu se integreaz? planului editorial-general demarat de Editura Tipo Moldova în urm? cu patru ani. În colaborare ?i sub îndrumarea ?tiin?ific? a istoricului Gh Buzatu s-a ini?iat un amplu proiect de reeditare a operelor marilor istorici ?i gânditori români din trecutul nu foarte îndep?rtat sau din contemporaneitate (A. D. Xenopol; Nicolae Iorga, Constantin R?dulescu-Motru, Vasile Pârvan, N. Titulescu, A. C. Cuza, P. P. Panaitescu, Dimitrie Ciurea, Dan Brindei, Ilie Seftiuc, Ioan Scurtu, Constantin Bu?e, G. G. Potra ?.a.).

Editate de Victor Roncea pentru Civic Media, în colaborare cu Gh Buzatu, primele cinci volume au ap?rut la Editura Tipo Moldova, în colec?ia OPERA OMNIA cu sprijinul domnului director Aurel ?tefanache, recunoscut în mediile culturale ?i publicistice drept un inspirat ?i neobosit editor. Totodat?, este necesar a preciza c? volumele valorificate (dup? cum ?i cele progeramate) abund? în rapoarte ?i note informative semnate de agen?ii Siguran?ei (?i nu numai), de interogatorii, rechizitorii ?i depozi?ii ale martorilor în contextul proceselor studen?e?ti din anii '20. Cercetarea acestor dosare indic? aten?ia ?i scrupulozitatea organelor informative române?ti asupra principalilor conduc?tori ai studen?ilor, coopta?i în Liga Ap?r?rii Na?ional-Cre?tine, condus? de profesorul A. C. Cuza ?i viitori lideri ai Mi?c?rii Legionare. De altfel, pentru o mai bun? în?elegere a genezei, manifest?rilor ?i ascensiunii Dreptei interbelice se impune cunoa?terea climatului general care a permis - ba chiar a reclamat - apari?ia, dezvoltarea ?i radicaliz?rea mi?c?rii tineretului universitar. În acest sens primele volume de documente din arhiva Corneliu Zelea Codreanu, dar ?i reedit?rile principalelor texte ale liderului legionar - inclusiv actualul volum de Scrieri, documente, însemn?ri - constituie un important intrument de lucru, deosebit de util cercet?rii. C?r?ile semnate de Corneliu Zelea Codreanu s-au bucurat de mai multe edi?ii, atât în timpul vie?ii liderului legionar ?i în scurta perioad? în care Mi?carea s-a aflat la putere, cât ?i dup? al doilea r?zboi mondial. În acest cadru, cu permisiunea cititorului, consemn?m evolu?ia editorial? a principalelor lucr?ri ale lui Codreanu: Jurnalul carceral al C?pitanului, intitulat Însemn?ri de la Jilava, apare prima dat? în 1942, la Rostock, în contextul în care legionarii se „bucurau de ospitalitatea celui de-al treilea Reich". În perioada urm?toare Însemn?rile au cunoscut nu mai pu?in de dou?sprezece edi?ii. În limba român?: Linz, 1951, München, 1968 ?i 1982, Timi?oara, 1994, Bucure?ti, 1995; în italian? - Palermo, 1942, Padova, 1970 ?i 1982; în limba spaniol? - Barcelona, 1952 ?i Buenos Aires, 1974; german?, München, 1984 ?i francez? (Puiseaux, 1986). C?rticica ?efului de cuib (1933, 1936, 1940, 1952, 1971); Circul?ri ?i manifeste (1951, 1981) ?i, desigur, Pentru Legionari, vol. I, care a întrunit cinsprezece edi?ii în limba român? (Sibiu, 1936; Bucure?ti, 1937, 1940; Salzburg, 1951; München, 1968; Miami Beach, 1983, 1990; Timi?oara, 1993; Bucure?ti 1995, 1997, 1999, 2001, 2004, 2007, 2009; ed. germane - 1939, 1970, 1972; ed. franceze – 1938, 1971; ed. spaniol? - 1972; ed. italian? - 1972 etc.).

De asemenea, despre via?a, activitatea ?i personalitatea lui C. Z. Codreanu au ap?rut, în mediul cultural occidental ?i în exilul românesc, o serie de volume semnate de: Paul Guirad, Codreanu et La Garde de Fer, Paris, 1940; ed. a II-a, München, Colec?ia "Dacia", 1966; ed. a III-a Bucure?ti, Editura Majadahonda, 1998; Lorenzo Barachi Tua, La Guardia di Ferro, Firenze, 1938 ?i Garda de Fier, Bucure?ti, Tip. „Bucovina", 1940 (ambele edi?ii (italian? ?i român?) au beneficiat de prefa?a lui M. Manoilescu); Klaus Charlé, Die Eiserne Garde, Berlin-Wien, 1939; A. Panini-Finotti, La Guardia di Ferro, Firenze, 1938; E. Saleo, Mussolini e Codreanu, Palermo, 1942; Jérome et Jean Tharaud, L'envoyé de l'Archange, Paris, 1939; A. Panini-Finotti, Da Codreanu a Antonescu. Romania di ieri e di oggi, Verona, 1941; T. Escolar, J. Nieto, Vida y doctrina de C.Z. Codreanu, Madrid, 1941; Gerdi Zikeli, Corneliu Z. Codreanu, Rumänien 1938 und 1988, München, Editura Ion M?rii, 1989 (col. „Europa"); Semicentenarul Mi?c?rii Legionare. M?rturii despre C?pitan. Patruzeci de ani de la moarte (1938-1978), Madrid, Editura Dacia, 1978, 181 p; Centrul de Studii Documentare al Mi?c?rii Legionare, Semicentenarul Mi?c?rii Legionare. Legiunea în imagini. Albumele Traian Borobaru, Madrid, Editura Mi?c?rii Legionare, 1977, 351 p. (redactor tehnic - N. Ro?ca).

Pentru aceast? edi?ie am selectat, în ordine cronologic? ?i sub aspect tematic, o serie din textele lui Corneliu Zelea Codreanu ?i Procesul – culmea ironiei – „de înalt? tr?dare" intentat liderului Mi?c?rii Legionare. În primul rând este vorba de C?rticica ?efului de cuib - edi?ia 1940, cu un Cuvânt înainte semnat de Horia Sima; apoi volumul Circul?ri ?i manifeste - edi?ia a V-a, 1981; „Procesul" lui Corneliu Zelea Codreanu (mai 1938), caz în care am utilizat volumul ap?rut sub semn?tura istoricilor Kurt W. Treptow si Gh. Buzatu, în 1995[3] ?i Însemn?ri de la Jilava (edi?ie Linz, 1951), jurnalul ce corespunde deten?iei lui C. Z. Codreanu în contextul arest?rii din aprilie-mai 1938.

Personalitate covâr?itoare a curentului na?ional-cre?tin interbelic ?i fondatorul Legiunii Arhanghelul Mihai, Corneliu Zelea Codreanu a fost ?i, din p?cate, r?mâne înc? un personaj def?imat, reprimat, ignorat în ultimii 80 de ani de istorici ?i nu numai. O lung? perioad? de timp, Mi?carea Legionar? ?i întemeietorul ei au fost ?inte predilecte a tuturor detractorilor, au fost victime ale celor mai josnice ?i aberante calomnii, f?r? ca cei acuza?i s? aib? posibilitatea de a se ap?ra. Azi ca ?i ieri o serie de auto-proclama?i „speciali?ti", lansa?i/acredita?i directori ori preziden?i ai unor institute ori „comi?ii ?i comitete" de „studiu ?i investigare" prin oculte ?i vinovate leg?turi cu diverse Servicii ?i Centre de putere, influen?eaz?, cenzureaz?, deturneaz? ?i, în consecin??, schimonosesc Istoriografia ?i Istoria îns??i. A?a cum ieri curentul na?ional-cre?tin era tratat în cheie marxist?, comb?tut vehement cu „mânie proletar?", tot a?a ast?zi, în noul registru „democratic" post-comunist, acela?i fenomen este fals interpretat, stigmatizat în maniera reduc?ionist? a „politicii corecte", omniprezente ?i omnipotente în societatea româneasc? actual?. Dac? dup? instaurarea regimului comunist în România, numele lui Corneliu Codreanu era rostit cu fric?, deoarece putea s? determine automat aplicarea etichetei infamante de „legionar" care atr?gea, totodat?, ani grei de deten?ie politic?, izolarea, epurarea sau chiar moartea, dup? 1990, istoricii, sociologii, anali?tii politici interesa?i, sub aspect ?tiin?ific, de Codreanu ?i Mi?carea Legionar?, sunt cataloga?i invariabil drept retrograzi, pasei?ti, revizioni?ti.

Obseda?i de „pericolul legionar", actualii „comisari" ai „politicii corecte" (Michael Shafir, Liviu Rotman, Radu Ioanid, Andrei Cornea, Alexandru Florian ?. a.) men?in gratuit angoasele remanente ale Stângii interna?ionaliste ?i atee ?i continu? opera?iunea de ocultare, trunchiere, masacrare a adev?rului istoric în buna tradi?ie cominternist? instituit? în anii ´50 ?i dup? de c?tre Iosif Chi?inevschi, Mihail Roller, I. Ludo, Valter Roman, Leonte R?utu, Mozes Rosen, Alexandru ?i Sorin Toma,Osc ar Lemnaru, Ov. S. Crohm?lniceanu, I. Vitner ?. a.. În consecin??, istoricii par timora?i ?i ocolesc discret temele care pot atrage dizgra?ia noilor directori de opinie ?i con?tiin?? istoric? „româneasc?". Excep?iile sunt rare ?i, în consecin??, onoreaz? cu atât mai mult pe cei care s-au aplecat cu acribie ?i calm asupra personalit??ii lui Corneliu Codreanu, pe cât de „controversat?" pe atât de fascinant? ?i asupra originilor, manifest?rilor ?i evolu?iei Mi?c?rii Legionare[4]. Dinamismul social ?i politic demonstrat de legionarism, împletit cu un spirit ofensiv na?ional ?i cu o adânc? pietate cre?tin?, a declan?at un amplu proces de aderare în rândul tineretului, elevi ?i studen?i, în rândul preo?ilor ?i înv???torilor, a tinerilor ofi?eri, dar ?i printre ??rani ?i muncitori. Elitismul cultivat de mediile intelectuale ale Mi?c?rii ?i ne referim cu prec?dere la Grupul de cuiburi Axa sau la Grupul de cuiburi R?zle?ii, a marcat hot?rât integrarea unor tineri intelectuali urm?ri?i de spectrul ?omajului, în virtutea infla?iei de diplome. Pe de alt? parte, tinerii intelectuali care au aderat la Garda de Fier vedeau în Mi?care un mod de propulsare spre func?iile publice blocate prin corup?ie, clientelism ?i nepotism de vechea clas? politic? demo-liberal?[5]. Fenomenul de înregimentare al intelectualit??ii interbelice în Legiune este amplu relatat/analizat în cazul convertiri ?i ader?rii lui Dinu Noica[6]. În primul rând trebuie remarcat rolul lui Nae Ionescu[7], cel care reprezenta o autoritate absolut? ca atitudine politic?, dar ?i rolul lui M. Polihroniade, cel care a reu?it s? creeze adev?rate bre?e în con?tiin?a colegilor s?i de genera?ie[8]. Sub pretextul unor ceaiuri dansante, organizate la Mi?u Polihroniade, tinerii intelectuali se întâlneau adeseori ?i cu ?eful Mi?c?rii[9]. În general, ace?tia se sim?eau inevitabil atra?i de personalitatea lui Codreanu, care exercita o fascina?ie fizic? dar ?i interioar? de excep?ie. Charisma lui Codreanu era o certitudine descris? amplu de c?tre contemporani. Sub aspectul evalu?rii ?i sublinierii charismei incontestabile de?inute de Codreanu, a respectului ?i supunerii aproape necondi?ionate a legionarilor fa?? de liderul lor, consider?m c? modelul des?vâr?it al literaturii hagiografice l-a realizat Ion Banea[10], originar din Sibiu, doctor în Drept ?i în Medicin? ?i unul dintre primii aderen?i ai Legiunii, cu lucrarea C?pitanul, din care cit?m: „C?pitanul! Este o piatr? de hotar; o grani??. Sabie întins? între dou? lumi. Una veche, pe care o înfrunt? cu b?rb??ie, distrugând-o; alta nou?, pe care o creaz?, (c?reia) îi d? via??. O cheam? la lumin?. Figura lui în cuprinsul mi?c?rii na?ionale, de la r?zboi încoace, apare ca o linie de foc, în jurul c?reia se rotesc toate evenimentele mari. El a fost conduc?torul ?i animatorul..."[11]

Dac? scrierile unui Ionel Banea, Ernest Bernea[12], Corneliu Georgescu[13] ?.a. dezv?luie un stil exaltat, apologetic, descrierea istoricului Nicholas M. Nagy-Talavera se îndep?rteaz? net de stilul hagiografic al adep?ilor ?i simpatizan?ilor, devenind mult mai credibil?, excluzând din start, datorit? originii sale, orice virtual? acuz? de subiectivism admirativ. Crescut într-un mediu transilv?nean eterogen maghiaro-evreiesc, copil fiind, Nagy-Talavera, relateaz? impresiile profunde l?sate de întâlnirea cu Corneliu Codreanu, într-una din faimoasele sale descinderi la sate din timpul campaniilor electorale: „Dintr-o dat?, un murmur se în?l?? din mijlocul mul?imii. Un b?rbat înalt, brunet ?i chipe?, îmbr?cat într-un costum popular românesc alb a intrat în curte c?lare pe un cal alb. S-a oprit lâng? mine ?i n-am v?zut nimic monstruos sau r?u la el. Dimpotriv?, zâmbetul lui copil?ros ?i sincer îi înv?luia pe s?rmanii oameni, care-l înconjurau, p?rând c? este unul dintre ei ?i, totu?i, în mod misterios, diferit. Aureol? este un cuvânt inadecvat pentru a defini for?a ce emana din acest om. P?rea cu adev?rat c? este una cu p?durea, cu mun?ii, cu furtunile care bântuie piscurile înz?pezite ale Carpa?ilor, cu lacurile ?i râurile. A?a p?rea stând acolo în mijlocul mul?imii. Nu era nevoie s? vorbeasc?: t?cerea lui era elocvent?. P?rea s? fie mai puternic decât noi, decât ordinul prefectului care îi interzisese s? ?in? un discurs. O b?trân? cu p?rul alb ?i-a f?cut cruce ?i ne-a ?optit: Trimisul Arhanghelului Mihai"[14].

În rândurile studen?ilor ?i elevilor de liceu, personalitatea lui Codreanu reu?ea s? atrag? noi ?i noi aderen?i, într-o perioad? în care, apartenen?a la o astfel de mi?care, nu putea s? aduc? decât marginalizarea în societate, ratarea profesional? sau mai r?u deten?ia ?i chiar moartea. Trecut? la index de vechile partide democratice, de autorit??ile satului (Poli?ie, Siguran??, Servicii Secrete) ?i chiar de c?tre rege, adev?ratul Factor Constitu?ional, Mi?carea Legionar? ?i Corneliu Codreanu continuau s? fascineze, s? declan?eze simpatii ?i s? coopteze aderen?i, cerebrali ori fanatici, din toate categoriile sociale. Biografiile tumultoase ale lui Codreanu ?i Mo?a, perseveren?a ?i consecven?a lor, demonstrat? înc? din studen?ie, curajul cvasi-ilogic de a declara r?zboi total mentalit??ii gelatinoase de extrac?ie balcanic? ?i a tranzac?ionismului tipic levantin, ridicat la rang de principiu orientativ în via?a public? româneasc?, vehemen?a de a denun?a abuzurile, corup?ia, afacerismul, nepotismul, clientelismul din administra?ie ?i de a cere asumarea responsabilit??ii tuturor politicienilor ?i func?ionarilor publici, ba chiar pedeapsa cu moartea pentru mânuitorii fraudulo?i ai banilor publici, iat? cauzele ?i factorii determinan?i, care au declan?at reac?iile de simpatie în societatea româneasc? interbelic? ?i au condus la convertirea ?i integrarea masiv? a tineretului[15], în special, în structurile Mi?c?rii Legionare. Var? primar? a lui C. Noica, tân?ra elev? Adina Cassasovici, î?i aminte?te c?: "În anii '30, dac? aveai între 16 ?i 25 de ani ?i posedai o inteligen?? peste medie, nu aveai cum s? nu intri în Mi?carea Legionar?. Era o mod? care plutea în aer ?i care ne atr?gea prin spiritul de frond? pe care-l puteam ar?ta unor politicieni pe care îi dispre?uiam sincer. La asta se ad?uga spiritul de competi?ie dintre noi, genul de întrecere în care to?i au de câ?tigat dac? au în minte o cauz? comun?. Iar Codreanu ne d?duse o cauz? comun?. Mi?carea Legionar? a fost o stare de spirit a unor tineri care voiau s?
sfideze clasa politic? ?i care g?seau fiori de pl?cere în riscul pe care-l aducea cu sine sfidarea"[16].

Mitul Codreanu s-a configurat tot mai pregnant în societatea româneasc? ?i datorit? unui mediu prielnic aflat în a?teptare dup? consumarea "mitului Averescu" ?i e?uarea revolu?iei ??r?ne?ti, slab coordonat? de Maniu-Mihalache. Capitalul de încredere a fost rapid devorat de ineficien?a punerii în practic? a tezei r?spunderilor, de inconsecven?a cabinetelor na?ional-??r?niste, sortite a activa în plin? criz? economic? ?i a fost captat în cele din urm? de Legiune ?i de liderul ei. Nevoia unui personaj incoruptibil, dinamic, f?r? vicii, bun cre?tin – într-o ?ar? majoritar ortodox? -, nevoia de noi orizonturi ?i promisiunea unui mesianism românesc, aceste imperative – oarecum confuze, dar idealist-optimiste – au creat climatul propice ascensiunii Mi?c?rii. Pe acest mediu aflat în febril? a?teptare, s-a pliat aproape perfect Codreanu ?i organiza?ia sa, sub impulsul categoric al spiritului de frond? afi?at de noua genera?ie, în raport cu vechea elit? politic? ?i fa?? de evidenta criz? de sistem, care optura sau bloca ascesiunea tineretului. Legiunea a exploatat aceste a?tept?ri ?i insatisfac?ii ale tineretului, a creionat o nou? con?tiin?? civic?, impregnat? de morala cre?tin?, cu accente mistice ?i ascetice, a oferit noi perspective sociale ?i politice aderen?ilor ?i a etalat, la nivel doctrinar, o nou? misiune istoric-transcendent? a na?iunii[17]...

Din perspectiva genezei, manifest?rilor ?i evolu?iei curentului na?ional-cre?tin interbelic, a impactului înregistrat la nivelul intelectualit??ii interbelice ?i în cele mai variate medii sociale, a transform?rilor ?i consecin?elor determinate de ascensiunea for?elor de dreapta, re?inem precizarea istoricului Gh. Buzatu din Radiografia Dreptei române?ti, unde sublinia originalitatea ?i complexitatea fenomenului legionar, importan?a ?i necesitatea cercet?rii temeinice asupra subiectului în sine: „ Istoria Mi?c?rii Legionare constituie, probabil, nu numai unul dintre capitolele cele mai interesante ale evolu?iei României în veacul XX ci ?i unul din domeniile ?tiin?ifice ce presupune pe viitor investiga?ii de amploare în biblioteci ?i arhive, obiectivitate ?i curaj în abordare, perspectiv? ?i maximul de în?elegere în tratarea temei ?i a variatelor sale aspecte, integrarea lor corect? în capitolele mai mult sau mai pu?in cunoscute ale epocii contemporane pe plan na?ional ?i general"[18]. În acest context trebuie remarcat faptul c? problematica a fost tratat? serios în literatura de specialitate (vezi, de ex., Armin Heinen, N. M. Nagy-Talavera, , M. Rallo, Hans Rogger ?i Eugen Weber, Peter F. Sugar, Bela Vago, Francisco Veiga, S. J. Wolf, Daniel Deaconu, Ilarion ?iu, Corneliu Ciucanu ?. a.)[19]. Totodat?, preciz?m c? publicarea Documentelor din Arhiva C. Z. Codreanu ?i evident a principalelor lucr?ri ale lui C. Z. Codreanu se integreaz? planului editorial-general demarat de Editura Tipo Moldova în urm? cu patru ani, când s-a ini?iat un amplu proiect de reeditare a operelor marilor istorici ?i ganditori români, a scrierilor oamenilor politici din trecutul nu foarte îndep?rtat (A. D. Xenopol; Nicolae Iorga, Constantin R?dulescu-Motru, Vasile Pârvan, N. Titulescu, A. C. Cuza, P. P. Panaitescu, Dimitrie Ciurea, Dan Brindei, Gh. Buzatu, Alexandru Zub, Ilie Seftiuc, Ioan Scurtu, Constantin Bu?e, G. G. Potra ?.a.).

Volumul Scrieri, documente, însemn?ri vizeaz? ?i completeaz? - dar nu epuizeaz? - acest proiect de excep?ie gândit ?i coordonat de Profesorul Gh. Buzatu pentru reevaluarea Trecutului, primenirea Prezentului ?i întru revelarea Adev?rului istoric. De asemenea, credem c? demersul nostru înt?re?te pe deplin observa?ia lansat? de Vintil? Horia cu privire la cercetarea ?i în?elegerea profund? a fenomenului legionar, în sensul c? „nici un istoric serios care se va ocupa cu istoria secolului al XX-lea românesc, nu va putea ocoli sau ignora aceast? extraordinar? aventuar? spiritual? pornit? din str?fundurile ethosului românesc".

---------------------------------------------
[1] "L ?istoire", Paris, no. 306/Janvier 2006.
[2] Vezi Cuvântul înainte semnat de Gh. Buzatu, în Corneliu Zelea Codreanu, Pentru legionari, Ia?i,
Editura Tipo Moldova, 2011, p. 2.
[3] Kurt W Treptow, Gh Buzatu, „Procesul" lui C. Z. Codreanu (Mai 1938), edi?ia a II-a anastatic?, Ia?i, Editura Tipo Moldova, 2010. De asemenea se impune a aminti ?i alte edi?ii ale Procesului: Adev?rul în Procesul C?pitanului, Bucure?ti, 1938 (reeditare Traian Golea, Miami Beach, 1980); Dan- Radu Vlad, ed., Procesele lui Corneliu Zelea Codreanu, I-II, Bucure?ti, Editura Majadahonda, 1999-2000.
[4] Gh. Buzatu, Corneliu Ciucanu, Cristian Sandache, Radiografia Dreptei Române?ti (1927- 1941), Bucure?ti, Editura FF Press, 1996 (a doua edi?ie, Ia?i, Editura Tipo Moldova, 2010); Cristian Sandache, Istorie ?i biografie. Cazul Corneliu Zelea Codreanu, Bucure?ti, Editura Mica Valahie, 2005. R?zvan Codrescu, Spiritul Dreptei,. Între tradi?ie ?i actualitate, Bucure?ti, Editura Anastasia, 1997; idem, În c?utarea Legiunii pierdute, Bucure?ti, Editura Vremea, 2001; Corneliu Ciucanu, Dreapta româneasc? interbelic?. Politic? ?i ideologie, Ia?i, Editura Tipo Moldova, 2009. Între istoricii str?ini care s-au ocupat de problematica Mi?c?rii Legionare ?i de personalitatea lui Corneliu Zelea Codreanu amintim pe Ernst Nolte, Three Faces of Fascism. Action Française. Italian Fascism. National Socialism, New York, New American Library, 1979, XIII+699 p.; Armin Heinen, Legiunea "Arhanghelul Mihail".Mi?care social? ?i organiza?ie politic?. O contribu?ie la problema fascismului interna?ional, Traducere din german? de Cornelia ?i Delia E?ianu, Bucure?ti, Humanitas, 1999. Edi?ia original?, Armin Heinen, Die Legion „Erzengel Michael" in Rumänien. Soziale Bewegung und politische Organisation. Ein Beitrag zum Problem des internationalen Faschismus, München, R. Oldenbourg Verlag, 1986; Nicholas M. Nagy-Talavera, The Green Shirts and the Others. A History of Fascism in Hungary and Romania, Stanford, Hoover Institution Press, 1970, p. 294. Lucrarea a fost tradus? ?i în române?te la Bucure?ti, Editura Hasefer, 1996; Francisco Veiga, Istoria G?rzii de Fier. 1919-1941. Mistica ultrana?ionalismului, Bucure?ti, Editura Humanitas, 1993, (ed. original? La mistica ultranacionalismo. Historia de la Guardia de Hierro. Rumania. 1919-1941, Barcelona, 1989); Claudio Mutti, Penele Arhanghelului. Intelectualii români ?i Garda de Fier (Nae Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica, Vasile Lovinescu), prefa?? Philippe Baillet, traducere Florin Dumitrescu, edi?ie îngrijit? ?i postfa?? de R?zvan Codrescu, Bucure?ti, Editura Anastasia, 1997;
[5] În r?spunsul s?u la ancheta ini?iat? de "Buna Vestire" intitulat?: De ce cred în biruin?a Mi?c?rii Legionare, Eliade condamn? vehement lipsa de perspectiv? a tinerilor intelectuali în România regimului democratic interbelic ?i sistemul viciat de selec?ie ?i promovare al func?ionarilor de stat. Referindu-se ?i la un alt articol (Diurnele genera?iei tinere), Eliade întreab? retoric: "...câte personalit??i a creat regimul libert??ii lor. Unde sunt? Care sunt? ?i m? întrebam ce au f?cut politicienii no?tri pentru oamenii cu adev?rat? personalitate, care au ie?it la lumin? prin munca, geniul sau talentul lor, ?i au fost osândi?i la o via?? de mediocritate ?i jertf?. Ce au f?cut politicienii no?tri, din toate partidele, pentru un Lucian Blaga sau un Aron Cotru?, un Camil Petrescu, un Perpessicius ?i al?ii? Ce au f?cut politicienii pentru genera?ia tân?r? de c?rturari, arti?ti, tehnicieni, gânditori ? Care este tân?rul cu personalitate pe care l-a descoperit vreun partid politic ?i l-a pus pe locul care-l merit?, i-a dat putin?a s?-?i fructifice inteligen?a sau talentul pentru binele ob?tesc? Eu ?tiu c? au fost descoperi?i o sum? de afaceri?ti precoci, secretari inteligen?i ?i lichele domestice, cu care s-au întinerit cadrele partidelor"(„Buna Vestire", an I, nr. 244 din 17 decembrie 1937).
[6] Sorin Lavric, Noica ?i Mi?carea Legionar?, Bucure?ti, Editura Humanitas, 2007, passim.
[7] Vezi Nae Ionescu, Între ziaristic? ?i filosofie. Texte publicate în ziarul „Cuvântul"(15 august 1926 – 26 martie 1940) Ia?i Editura Timpul, 1996, passim. Despre Nae Ionescu vezi: Mircea Vulc?nescu, Nae Ionescu. A?a cum l-am cunoscut, Bucure?ti, Editura Humanitas, 1992, passim; Dan Ciachir, Gânduri despre Nae Ionescu, Ia?i, Institutul European, 1994, passim.
[8] Constantin Noica, Apelul Axei, în "Buna Vestire" (Serie nou?) din 24 septembrie 1940.
[9] Sorin Lavric, op. cit., p. 65-66.
10 Ion Banea, C?pitanul, Sibiu, Editura „Totul pentru ?ar?", 1937 (ed. a II-a cenzurat?).
11 Ibidem, p. 3 (din „Cuvânt Înainte").
[12] Ernest Bernea, Cartea C?pitanilor, Salzburg, 1951, passim (edi?ia original?, Bucure?ti, 1937).
[13] Corneliu Georgescu, Pe drumul cu arhangheli, Bucure?ti, Editura Majadahonda, 1996, pp. 149-150 (edi?ia original?, Salzburg, 1953)
[14] Nicholas M. Nagy-Talavera, N. Iorga. O biografie, traducere de Mihai Eugen Av?danei, Ia?i, Editura Institutului European, 1999, p. 300-301
[15] Sorin Lavric, op. cit. p. 67.
[16] Ibidem.
[17] Codreanu a definit apoteotic în registru eshatologic scopul fundamental al na?iunii, precizând c?: "?elul final al neamului nu este via?a. Ci Învierea. Învierea neamurilor în numele Mântuitorului Iisus Hristos. Crea?ia, cultura, nu-i decât un mijloc, nu un scop, cum s-a crezut, pentru a ob?ine aceast? înviere [...]. Acest moment final, învierea din mor?i, este ?elul cel mai înalt ?i mai sublim c?tre care se poate în?l?a un neam. Neamul este deci o entitate care î?i prelunge?te via?a dincolo de p?mânt. Neamurile sunt realit??i ?i în lumea cealalt?, nu numai pe lumea aceasta" (Corneliu Zelea Codreanu, Pentru legionari, vol. I, Sibiu, Editura „Totul pentru ?ar?", Tipografia Vestemean, 1936, p. 425).
[18] Gh. Buzatu, C. Ciucanu, C. Sandache, op. cit., p.165.
[19] Vezi Intelectualii ?i Mi?carea Legionar?. Mari con?tiin?e române?ti, Bucure?ti, Editura Funda?iei Buna Vestire, 2000, p. 153. footer