Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Petre Turlea, Membru A.O.?.R.   
Miercuri, 20 Iunie 2012 11:48
Prof. Univ. Dr. Petre ?urlea, art-emis
Caracterul r?zboiului purtat de o ?ar?, împotriva altei ??ri sau comunit??i statale depinde de ?elurile pe care aceasta le urm?re?te. Care au fost ?elurile urm?rite de România în lupta împotriva U.R.S.S.? Ele apar cu claritate în Ordinul dat de Ion Antonescu:

„OSTA?I,
V-am f?g?duit din prima zi a noii Domnii ?i a luptei mele na?ionale s? v? duc la biruin??; s? ?terg pata de dezonoare din cartea Neamului ?i umbra de umilire de pe fruntea ?i epole?ii vo?tri.
Azi, a sosit ceasul celei mai sfinte lupte, lupta drepturilor str?mo?e?ti ?i a bisericii, lupta pentru vetrele ?i altarele române?ti de totdeauna.

OSTA?I,
V? ordon: trece?i Prutul!
Sdrobi?i vr?jma?ii din r?s?rit ?i miaz?noapte. Desrobi?i din jugul ro?u al bol?evismului pe fra?ii no?tri cotropi?i. Reîmplini?i în trupul ??rii glia str?bun? a Basarabilor ?i codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele ?i plaiurile voastre.

OSTA?I,
Pleca?i azi pe drumul biruin?elor lui ?tefan cel Mare ca s? cuprinde?i cu jertfa voastr? ceea ce au supus str?mo?ii no?tri cu lupta lor.
Înainte. Fi?i mândri c? veacurile ne-au l?sat aci straj? drept??ii ?i zid de cetate cre?tin?. Fi?i vrednici de trecutul românesc.

OSTA?I,
Ve?i lupta cot la cot, suflet de suflet, lâng? cea mai puternic? ?i glorioas? armat? a lumii. Îndr?zni?i s? v? m?sura?i vitejia ?i s? v? dovedi?i mândria, camarazilor nostri. [...]

OSTA?I,
Înainte ! S? lupta?i pentru gloria Neamului. S? muri?i pentru vatra p?rin?ilor ?i a copiilor vo?tri. S? cinsti?i prin vitejia voastr? amintirea lui Mihai Vod? ?i a lui ?tefan cel Mare, a martirilor ?i eroilor c?zu?i în p?mântul ve?niciei noastre cu gândul ?int? la Dumnezeu.
S? lupta?i pentru desrobirea fra?ilor no?tri, a Basarabiei ?i Bucovinei, pentru cinstirea bisericilor, a vie?ii ?i a c?minurilor batjocorite de p?gâni cotropitori.
S? lupta?i pentru a ne r?zbuna umilirea ?i nedreptatea. V-o cere Neamul, Regele ?i Generalul Vostru.Ordin c?tre Armat?, 22-iunie1941

OSTA?I,
Izbânda va fi a noastr?. La lupt?.
Cu Dumnezeu înainte!
Comandant de c?petenie al Armatei:
General Ion Antonescu
22 iunie 1941"

Toate aceste ?eluri erau drepte, iar r?zboiul românilor a fost drept. De men?ionat c? intrarea României în r?zboi a fost determinat? de una dintre consecin?ele Pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939: ocuparea de c?tre URSS a Basarabiei ?i nordului Bucovinei, în urma ultimatumului din iunie 1940. ?n dreptul interna?ional, ultimatumul fiind un act de for??, urm?rile lui sunt socotite de neacceptat. Înving?toare în r?zboi, URSS a impus teza caracterului nedrept, de agresiune, al r?zboiului purtat de România în R?s?rit ?i a patronat condamnarea la moarte a lui Ion Antonescu, ini?iatorul r?zboiului.

În toat? perioada comunist? s-a men?inut asupra Mare?alului eticheta de „criminal de r?zboi", de?i a fost un adev?rat erou al Neamului Românesc.
Dup? 1989, interpretarea caracterului r?zboiului purtat de România împotriva URSS a fost o tem? major? a istoriografiei române?ti, dar ?i a dezbaterilor politice ; partizanatul ?i-a spus din nou cuvântul. La 30 mai 1991, am propus Camerei deputa?ilor p?strarea unui moment de reculegere în memoria celui care ini?iase ?i condusese r?zboiul, Ion Antonescu. To?i deputa?ii s-au ridicat în picioare, inclusiv pre?edintele Cameri, fostul ministru comunist al Tineretului, Dan Mar?ian. Gestul parlamentarilor însemna, evident, c? ei consider? drept r?zboiul dus împotriva U.R.S.S.. Au existat ?i proteste venite din partea Comunit??ii evreie?ti ?i din partea Senatului S.U.A..

Alt? pozi?ie a fost adoptat? de c?tre Pre?edintele României, Ion Iliescu. La 5 aprilie 1991 acesta a semnat, la Moscova, un Tratat ântre România ?i URSS, prin care reconsfin?ea grani?a dintre cele dou? ??ri, pe Prut. A?adar, recuno?tea ca juste consecin?ele Pactului Ribbentrop-Molotov ?i, prin urmare, afirma c? r?zboiul purtat de Ion Antonescu pentru dezrobirea Basarabiei ?i a nordului Bucovinei ar fi fost nedrept. Protestele majore din ?ar? au f?cut ca Tratatul s? nu fie ratificat de Parlament. În schimb, prima institu?ie reprezentativ? a Na?iunii, Parlamentul României, va adopta, la 24 iunie 1991, „Declara?ia privind Pactul Ribbentrop-Molotov ?i consecin?ele acestuia pentru ?ara noastr?":

I.Iliescu,P.Roman, E.Constantinescu, A.Severin„În numele poporului român, Parlamentul condamn? acest pact ca fiind, ab initio, nul ?i neavenit. Tot astfel trebuie s? fie considerat? ?i consecin?a direct? a acestei în?elegeri secrete dintre Stalin ?i Hitler: notele ultimative ale Guvernului Sovietic din zilele de 26 ?i 27 iunie, urmate de ocuparea cu for?a, la 28 iunie 1940, a Basarabiei, nordului Bucovinei ?i a ?inutului Her?a, împotriva voin?ei popula?iei din aceste str?vechi teritorii române?ti, ac?iune care a reprezentat o înc?lcare brutal? a suveranit??ii, independen?ei ?i integrit??ii teritoriale a României.
Pactul Molotov-Ribbentrop a fost ?i este repudiat de cancelariile multor state. La 24 decembrie 1989, Congresul deputa?ilor Poporului din URSS a condamnat « semnarea Protocolului adi?ional al Tratatului din 1939, [...] ?i a altor în?elegeri secrete cu Germania » ?i a recunoscut c? acestea sunt, din punct de vedere juridic, lipsite de temei ?i valabilitate, din momentul semn?rii lor, venind « în contradic'ie cu suveranitatea ?i independen?a unor state ter?e » [...].
Parlamentul României [...] solicit? Pre?edintelui ??rii, Guvernului României, tuturor for?elor politice din ?ara Noastr? s? ac?ioneze în spiritul acestei Declara?ii, în vederea îndeplinirii n?zuin?elor legitime ale popula?iei din teritoriile române?ti anexate cu for?a, în urma în?elegerilor secrete, stabilite prin Pactul Molotov-Ribbentrop.
Parlamentul României î?i exprim? convingerea c? deplina afirmare a aspira?iilor legitime ale românilor - astfel cum Istorias, Justi?ia ?i Morala consacr? de drept –trebuie s? reprezinte o misiune nobil? ?i în?l??toare pentru toate for?ele responsabile ale ??rii, indiferent de op?iunea lor politic?."

Declara?ia a fost votat? în unanimitate, dezbaterile înt?rind ideile documentului, inclusiv caracterul just al r?zboiului purtat de România împotriva URSS. Din toate discursurile, cel mai apreciat a fost cel al lui Radu Câmpeanu, pre?edintele PNL . :

„Când Mare?alul Antonescu, sprijinit de cele dou? mari partide din acea vreme, PNL ?i PN?, a ordonat s? fie trecut prutul, în momentul acela, toat? suflarea româneasc? era în spatele lui, întreaga na?iune român? era în spatele Armatei Române. [...] Declara?ia de r?zboi a fost f?cut? nu pentru un sentiment de du?m?nie îndreptat împotriva Uniunii Sovietice, ci exclusiv pentru recuperarea unui teritoriucare era al nostru. Prin ea, sacrificiul p?rin?ilor no?tri, ai fra?ilor no?tri, Poporul român s-a înscris, a ?tiut s? se înscrie în destinul s?u na?ional. [...] Un popor care nu ?tie s?-?i apere drepturile, cu orice risc, este un popor sortit la pieire."Adrian N?stase

Singura voce care s-a ridicat, în acea zi de 24 iunie 1991, împotriva condamn?rii Pactului Ribbentrop-Molotov, a fost a lui Adrian N?stase, pe atunci Ministru de Externe: „Ast?zi este o alt? realitate decât cu cinci decenii în urm?. [...] Putemîn?elege abord?rile emo?ionale ale unor for?e politice de la noi, dar nu le împ?rt??im, de oare ce implica?ia lor imediat? este aceea de a emite preten?ii teritoriale asupra Basarabiei ?i a celorlalte teritorii române?ti."

La 28 noiembrie 1991, parlamentul României a adoptat o alt? declara?ie, privind Drepturile României asupra nordului Bucovinei, ?inutului Her?a, ?inutul Hotin ?i a jude?elor dinsudul basarabiei. Era prilejuit? de anun?ata proclamare a independen?ei Ucrainei, care urma s? cuprind? ?i teritoriile române?ti men?ionate. Parlamentul afirma drepturile României asupra acestora, reconsfin?ind juste?ea r?zboiului din 1941, pentru reunificarea lor.

La 4 aprilie 1993, Guvernul Nicolae V?c?roiu trimetea o not? Guvernului Ucrainei, cerând începerea unor tratative privind trasarea grani?ei dintre cele dou? state; a?adar, nu recuno?tea grani?a la care se ajunsese în urma pactului Ribbentrop-Molotov. Era înc? o acceptare a caracterului drept al r?zboiului purtat de Ion Antonescu. Din p?cate, prin Tratautul semnat în 1997, de c?tre Pre?edintele Emil Constantinescu, cu Ucraina, a fost reconfirmat? grani?a existent?, deci, r?zboiul din 1941, cu URSS, era, din nou, considerat ca agresiune. Prin tratat se înc?lcau drepturile istorice ale românilor ?i, de aceea, au existat mari proteste ale acestora, atât în ?ar?, cât ?i în str?in?tate. Ministrul de Externe, Adrian Severin, i-a acuzat pe protestatari, într-un comunicat, de lips? de patriotism: „Ministerul de Externe atrage aten?ia tuturor cet??enilor României, precum ?i românilor din afara ??rii, c? agita?ia negativ? care se face în jurul Tratatului cu Ucraina nu este expresia for?elor patriotice, ci ac?iunea unor cercuri str?ine de interesele ??rii."

22 iunie 1941-2012Un alt moment în care reprezentan?i ai României ?i-au afirmat credin?a c? nu trebuiesc înl?turate consecin?ele Pactului Ribbentrop-Molotov a fost la 28 aprilie 2000, prin încheierea de c?tre Petre Roman, Ministru de Externe, a Tratatului cu Republica Moldova, recunoscând astfel grani?a de pe Prut.Faplul a provocat o ferm? declara?ie de protest a istoricilor români din România, Basarabia, nordul Bucovinei ?i din Serbia: „Ast?zi, 13 mai 2000, participan?ii la Conferin?a ?tiin?ific? Interna?ional? cu tema « 1600-1918-1920. Istorie ?i actualitate » au adoptat documentul intitulat « Declara?ia pentru unitatea tuturor românilor » [...] A sosit momentul definirii ca prioritate a politicii externe române?ti, integrarea pe toate planurile – economic, cultural, religios - a tuturor românilor, astfel încât s? putem rezolva împreun? problemele majore ale existen?ei noastre ca na?iune unitar?. Consider?m c? acestei priorit??i trebuie s? i se subordoneze integrarea european? ?i euro-atlantic? a României ?i c? Prutul nu trebuie s? devin? frontiera de r?s?rit a Uniunii Europene. Dup? validarea de c?tre actuala putere a tratatului capitulard cu Ucraina, prin care se recunoa?te de jure apartenen?a la Ucraina a unor teritorii române?ti, se încearc? acum validarea unui tratat între România ?i republica Moldova care, în ignorarea adev?prului istoric, consfin?e?te consecin?ele Pactului Ribbentrop-Molotov, din 23 august 1939. acest tratat constituie o nou? ?i grav? prejudiciere a intereselor na?ionale ale României. În consecin??, cerem Pre?edintelui României s? nu semneze, ?i Parlamentului României s? nu ratifice textul de tratat între România ?i republica Moldova, parafat la 28 aprile 2000. Consider?m c? validarea unui asemenea tratat nu poate avea loc f?r? o larg? consultare a societ??ii civile, mergând pân? la organizarea referendumului na?ional."

Glasul istoricilor înt?rea ideea drepturilor române?ti asupra teritoriilor pierdute în urma ultimatumului sovietic din 1940, înt?rea idea caracterului drept al r?zboiului început la 22 iunie 1941.
În 2011, declara?ia actualului Pre?edinte al României, Traian B?sescu, conform c?reia - aflat în condi?iile de atunci - ?i el ar fi dat ordinul de trecere a Prutului, a stârnit o adev?rat? furtun?. Dovad? c? dup? 20 de ani de la a?a-zisa revolu?ie, foarte mul?i dintre oamenii politici au renun?at a mai fi patrio?i.

Dincolo de interesele de moment ale unora sau altora, Istoria demonstreaz? ferm dreptul românilor asupra teritoriilor care le-au fost r?pite de U.R.S.S., în 1940. ca urmare, demonstreaz? ?i faptul c? r?zboiul dus între 1941 ?i 1944, pentru recuperarea teritoriilor r?pite, a fost un r?zboi drept, iar cel care l-a ini?iat, Mare?alul Ion Antonescu, este erou al Neamului Românesc !

Not?: Texul a fost prezentat în cadrul Sesiunii de Comunic?ri ?i Dezbateri ?tiin?ifice, organizat? de Societatea Cultural? ART-EMIS ?i Arhiepiscopia Râmnicului, Râmnicu Vâlcea,11-13 mai 2012.
Grafica - Ion M?ld?rescu
footer