Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Corvin Lupu   
MarĹŁi, 12 Iunie 2012 11:07
Prof. Univ. Dr. Corvin Lupu - Art-Emis
Apartenen?a Basarabiei la Uniunea Sovietic?,
din perspectiva unor erori politico-diplomatice ale României

Istoriografia româneasc? nu a clarificat problematica pierderii Basarabiei ?i din perspectiva unor erori politico-diplomatice ale României. În unele lucr?ri române?ti dedicate problematicii apartenen?ei Basarabiei la România sau la Uniunea Sovietic?, s-au formulat ?i unele acuza?ii palide la adresa guvernan?ilor români, vinov??ia pentru tot ceea ce s-a petrecut fiind aruncat?, în cea mai mare parte, în seama agresiunii Uniunii Sovietice. Acest fapt este incontestabil pe fond, dar necesit?, dup? p?rerea noastr?, o privire mai atent? asupra ansamblului ac?iunilor ?i atitudinii guvernului regal al României fa?? de Rusia Sovietic?, în perioada imediat urm?toare apari?iei puterii bol?evice. În anul 2002, subsemnatul am fost delegat al Academiei Române la Congresul Mondial de Istorie Economic? de la Buenos Aires. Cu acel prilej m-am referit ?i la unele din aceste aspecte, dar privindu-le în cadrul mai larg al influen?ei apartenen?ei Basarabiei asupra rela?iilor dintre Uniunea Sovietic? ?i România.[1]

F?r? s? dorim s? d?m verdicte, punându-ne mereu semne de întrebare, dând voie îndoielii s? ne fr?mânte, apreciem ca necesar? o revedere a problematicii ?i prin includerea în cercetare ?i în analiz? a unor m?suri ?i atitudini politico-diplomatice române?ti, care, privite din anumite perspective, pot fi apreciate ?i ca erori. În orice caz, discu?ia speciali?tilor pe aceste probleme nu poate fi decât benefic?. De aceea, rememor?m o serie de evenimente în fa?a c?rora guvernul României a ac?ionat lipsit de prevedere, poate ?i f?r? tactul necesar ?i animat doar de resentimente, fie ele ?i obiective.

Tratatul secret al României cu Antanta, din vara anului 1916 ?i, ulterior, Conferin?a de pace de dup? primul r?zboi mondial, au condus la rezolvarea majorit??ii problemelor teritoriale ale României, ?ar? care ?i-a v?zut confirmate cele mai multe dintre aspira?iile na?ionale, f?r? a intra, în acel moment istoric, sub controlul altor state, ceea ce a fost o performan?? unic?. Cu toate acestea, chiar ?i în condi?iile în care noul stat sovietic, ap?rut în noiembrie 1917, nu era recunoscut de puterile cu cel mai mare rol în deciziile conferin?ei p?cii, nici unirea Basarabiei cu România nu a fost recunoscut? de S.U.A. ?i aceast? nerecunoa?tere a produs efecte în timp. Alte state au urmat ?i ele exemplul S.U.A. Astfel, Rusia Sovietic? ?i, apoi, U.R.S.S. a fost încurajat? s? nu recunoasc? nici o clip? actul unirii Basarabiei cu România. În anul 1940, opinia public? ?i clasa politic? american? nu s-au opus desprinderii Basarabiei, ?inutului Her?a ?i a nordului Bucovinei de România ?i alipirii lor la U.R.S.S. În anul 1947, S.U.A. au recunoscut apartenen?a Basarabiei la U.R.S.S. În anul 1975, S.U.A. au semnat al?turi de celelalte state participante la Conferin?a O.S.C.E., Actul final care consfin?ea frontierele existente în Europa, iar în anul 1992, S.U.A. au recunoscut Republica Moldova ca stat suveran ?i independent. Toate acestea au f?cut ca între România ?i Basarabia distan?area s? devin? mereu mai mare.

Raporturile dintre România ?i Rusia Sovietic? s-au compromis de la începutul existen?ei statului comunist rus. A fost un start ratat, care a marcat pentru mult? vreme, pân? ast?zi, comunicarea politic? între cele dou? ??ri. Clasa politic? româneasc?, format? exclusiv din reprezentan?i ai proprietarilor, profund anticomunist?, nu accepta colaborarea cu bol?evicii ?i nu credea în posibilitatea men?inerii lor la putere la Moscova. Lipsei voin?ei românilor de cooperare cu bol?evicii, i se ad?ugau abuzurile ru?ilor ?i necesit??ile lor din perioada primului r?zboi mondial în care luptau pe teritoriul dintre Carpa?i ?i Prut cu inamicul comun. Aproape un milion de ru?i au p?truns în Moldova în lunile dezastrului din 1917. Comportarea armatei ruse a fost una brutal?, tipic? armatelor imperiilor autocrate din Asia. În Delta Dun?rii, locul strategic visat o întreag? istorie de Rusia, de Polonia, de Ungaria, de Austria, de Fran?a ?i de alte ??ri, autorit??ile române au fost desfiin?ate, jandarmii aresta?i, iar popula?ia româneasc? alungat?. Doar lipovenii ?i al?i minoritari au mai avut voie s? r?mân? pe loc. În Ia?i, ofi?erii ru?i cump?rau case, sau le închiriau pe mai mul?i ani, semn c? aveau de gând s? r?mân? în România ?i dup? r?zboi. Ru?ii trebuiau bine hr?ni?i ?i îngriji?i. La cele mai mici nemul?umiri, militarii ru?i amenin?au cu p?r?sirea frontului ?i cu retragerea la est de Prut.[2] Aceast? situa?ie a agravat criza alimentar? din România ?i a consolidat sentimentele antiruse?ti, care au ajuns s? dep??easc? ra?iunea necesit??ii între?inerii unor raporturi foarte bune cu aceast? putere ?i s? minimalizeze con?tiin?a opiniei publice ?i politice c? România avea în Rusia mari interese. Pentru aceste mari interese era nevoie s? se fac? mari sacrificii, de care nu era dispus? nici clasa politic? româneasc? ?i nici elita societ??ii. Acest lucru va fi pl?tit scump. Ajutorul rusesc, mult a?teptat, a adus cu sine nu numai ?ansa salv?rii militare a ??rii, ci ?i un munte de nemul?umiri fa?? de ru?i ?i încord?ri politico-diplomatice. Contribu?ia Rusiei la men?inerea existen?ei statului român a fost recunoscut? doar par?ial de români ?i aceasta cu „jum?tate de gur?".

În noiembrie ?i decembrie 1917, în toat? Moldova, a început un proces de descompunere a for?elor armate ruse?ti. Generalul Scerbacev, comandantul armatei ruse din Moldova a cerut ajutor guvernului României. În prima faz?, Ionel I.C. Br?tianu a refuzat s? se implice, încercând s? nu se amestece în luptele interne ale Rusiei. Situa?ia a degenerat. Unit??ile militare ruse?ti, r?mase f?r? aprovizionare, au început s? jefuiasc? localit??ile Moldovei, s? comit? violuri, tâlh?rii ?i omoruri. Elemente bol?evice conduse de interna?ionalistul comunist francez Simion Grigorovici Rochal, cunoscut pentru masacrele comise în cetatea Kronstadt de lâng? Petrograd, au pl?nuit o lovitur? de stat împotriva regimului regal român. De aceea, în finalul primului r?zboi mondial, de la începutul r?zboiului civil din Rusia, armata român? a primit ordine în sensul ac?ion?rii, în întreaga Moldov?, împotriva G?rzilor Ro?ii, al?turi de G?rzile Albe. Cu toat? obiectivitatea unora dintre m?surile politice ?i militare române?ti, este greu de în?eles lipsa unor m?suri sporite de prevedere politico-diplomatic? ale guvernan?ilor no?tri, pentru eventualitatea c? bol?evicii se vor men?ine la putere în Rusia. România avea interesul ca Rusia s? recunoasc? alipirea Basarabiei ?i a Bucovinei la România ?i, de asemenea, interesul de a recupera tezaurul na?ional, transportat la Moscova, la sfâr?itul anului 1916 ?i în prima jum?tate a anului 1917. În ciuda acestor interese foarte mari, istorice, clasa politic? româneasc? a ac?ionat orbe?te, mi-a? permite s? spun cu fanatism, împotriva guvernului bol?evic rus, excluzând orice perspectiv? de colaborare. De altfel, în istoria României, au existat ?i alte momente în care diploma?ia român? a dat dovad? de amatorism ?i a ac?ionat în conformitate cu sentimente, simpatii, antipatii, interese de grup, ale liderilor, sau sub influen?a unor for?e politice ?i financiare din str?in?tate, care au influen?at, uneori decisiv, diversele regimuri politice din România contemporan?. La aceast? pozi?ie anti-sovietic?, România a fost mult încurajat?, în toat? perioada interbelic?, de Fran?a ?i de Marea Britanie.

În 8 noiembrie 1917, în fa?a Congresului Sovietelor, Lenin s-a adresat popoarelor ?i guvernelor ??rilor vecine, propunându-le pacea ?i încheierea cu ele a unor tratate redactate cu toat? claritatea, renun?ându-se la diploma?ia confiden?ial?. El a mai spus c? inten?ioneaz? s? fac? publice toate tratatele secrete semnate de c?tre ?ari cu diverse ??ri. România nu a reac?ionat în nici un fel la oferta Rusiei Sovietice, care-i privea pe to?i vecinii ei. La 20 noiembrie 1917, guvernul sovietic i-a informat pe alia?ii s?i c? inten?ioneaz? s? încheie pacea cu Germania, cu explicarea motivelor. Nici de aceast? dat?, România, ca ?i ceilal?i alia?i ai Rusiei în r?zboi, nu au r?spuns acestei coresponden?e.[3] Singura care a r?spuns imediat propunerii sovietice a fost Finlanda. Ca urmare, la sfâr?itul lunii noiembrie 1917, Iosif Visarionovici Stalin, numit comisar al na?ionalit??ilor din Rusia, s-a deplasat la BASARABIA Helsinki. Finlanda fusese mare ducat rus, din anul 1809. Stalin a lansat un apel pentru încheierea unei alian?e cinstite între cele dou? ??ri ?i popoare ?i i-a anun?at pe finlandezi c?, în schimbul tratatului, Rusia le red? independen?a. Dup? tergivers?ri, datorate faptului c? partidele burgheze finlandeze se temeau de contagiunea bol?evismului, tratatul s-a semnat în octombrie 1920. Libertatea na?ional? a Finlandei a fost p?strat? pân? ast?zi, în ciuda conflictelor care au mai existat între cele dou? ??ri, mai ales în iarna dintre anii 1939 ?i 1940. La 31 decembrie 1917, Lenin a trimis personal un ultimatum guvernului român cerându-i s? înceteze opera?iunile militare împotriva bol?evicilor, ar?tând c? a?teapt? r?spuns în 24 de ore, în caz contrar urmând s? aib? loc „o nou? ruptur?..." Guvernul român nu a r?spuns nici de data aceasta. Ofensa era direct? ?i greu de iertat de c?tre o putere ca Rusia. Dac? puterile occidentale î?i puteau permite o asemenea pozi?ie ofensatoare, pentru România, ?ar? mic? pân? în 1918, aflat? în 1917 într-o situa?ie dramatic?, ?ar? vecin? a Rusiei, gestul a produs efecte negative pe termen lung. Din ordinul lui Lenin, ministrul român în Rusia, Constantin Diamandy, a fost arestat împreun? cu to?i membrii lega?iei. Ei au fost închi?i în fort?rea?a Petropavlovsk. Întregul corp diplomatic acreditat în capitala Rusiei a cerut ?i a ob?inut o întrevedere cu Lenin. Protestele vehemente ale corpului diplomatic acreditat în Rusia, au f?cut ca diploma?ii români s? fie elibera?i în câteva ore. Nici un alt stat din lume nu a fost, în acele prime momente de existen?? a statului sovietic, în rela?ii atât de tensionate cu Rusia, cum a fost România.

Not?: Textul a fost prezentat la Sesiunea de Comunic?ri ?i Dezbateri ?tiin?ifice „BASARABIA 200" - Râmnicu Vâlcea, 11-13 mai 2012
________________________________________
[1] Corvin Lupu, The Belonging of Basarabia to Romania and the Inter-War Romanian-Soviet Relationships reflected in Diplomatic American Documents, în volumul Le XIII-e Congres International d'Histoire Economique, Buenos Aires, Argentine, 22-26 juillet 2002, La Preconference de l'Universite „Lucian Blaga" de Sibiu, Roumanie, 4-5 avril 2002, p. 175-190.
[2] Constantin Kiri?escu, Istoria r?zboiului pentru întregirea României 1916-1919, Vol. II, Editura ?tiin?ific? ?i Enciclopedic?, Bucure?ti, 1989, p. 7-14. Este de men?ionat c? în timpul primului r?zboi mondial, România a împrumutat Rusiei 100.000 de vagoane de provizii, care n-au mai fost nici restituite, nici achitate.
[3] Vezi Andre Fontaine, Istoria R?zboiului Rece, Vol. I, Editura Militar?, Bucure?ti, 1992, pp. 34-38. footer