header
ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

„Plutaşii”, măsluitori ai Istoriei Românilor
Despre cineva care „sare calul", exteriorizându-se public în afara limitelor normalităţii, se spune că este „dus cu pluta". Drept este, plutele nu mai sunt la modă, însă „ducerea cu pluta" a rămas la fel de

Parteneri

revista agero
Revista Clipa - Dinu Sararu
Grand Hotel Sofianu

uzpr

Editura Fortuna
Muzeul de arta - Craiova
Natiunea
Ziaristii online
Uniunea artistilor plastici - Valcea
clipa
SC Diana SRL
Forumul cultural educational
Constantin Pantazi - „Cu Mareșalul, până la moarte !” (5)
Adrian Pandea   
Duminică, 29 Octombrie 2017 15:49
Citeşte mai mult...

Partea cea mai interesantă şi mai captivantă a memoriilor generalului Constantin Pantazi o constituie cea dedicată perioadei în care a fost deţinut În U.R.S.S., alături de Mareşal, Mihai Antonescu, generalul Constantin Z. Vasiliu şi colonelul Mircea Elefterescu. După ştiinţă noastră este singura relatare detaliată şi închegată asupra detenţiei în U.R.S.S. a ceea ce am putea numi grupul Antonescu. Referiri fugare asupra acestui răstimp mai găsim doar la Eugen Cristescu, „dar acesta a fost predat autorităţilor sovietice mult mai târziu şi nu s-a întâlnit cu grupul Antonescu. De asemenea, Ion Pantazi, care fără îndoială că a avut acces la memori...

 
Hibridul ca război
Corneliu Vlad   
Duminică, 29 Octombrie 2017 15:40
Citeşte mai mult...

Cine zice că prin „politically correct sărăceşte şi suferă expresivitatea comunicării se înşală. Un exemplu: vorba hibrid. Se recurge, în limbajul militar, dar şi în cel politico-diplomatic, tot mai des la ea. Ce era hibridarea, o operaţiune, acolo, mai întâi în pomicultură, agricultură, de unde avea să se răspândească fulgerător în tot ce ţine azi de război şi pace. În vorbirea politică, hibrid, că adjectiv, e mana cerească. Cum vrei să scapi de explicarea unei situaţii neplăcută, stânjenitoare, care te bagă la colţ, cum vrei să defineşti cât mai îmbârligat o operaţiune bine gândită şi pregătită, dar şi bine acoperită, mergi pe epitetul hibr...

 
Omagiu Armatei Române!
General mr. (r) Conf. Univ. Dr. Ilie Gorjan   
Miercuri, 25 Octombrie 2017 20:43
Citeşte mai mult...

S-au scris și spus multe despre armata română. Cuvinte pornite din suflet, de cele mai multe ori, dar și de complezență, în unele cazuri, cuvinte rostite cu prilejul unor evenimente ce țin de evoluția și devenirea oștirii, cum este și această zi de aniversare a armatei. Pe bună dreptate, armata merită recunoștința și respectul nostru, al tuturor, pentru faptele de glorie și eroism dovedite de-a lungul veacurilor în încleștarea nemiloasă cu năvălitorii și cuceritorii de orice nație, care au râvnit la bogățiile și frumusețea plaiurilor noastre.

La 14 decembrie 1916, când din trupul țării mai rămăsese doar Moldova, Nicolae Iorga a rostit în ple...

 
Săptămâna Patriarhilor. De ce vine Patriarhul Kiril la București
Lector univ. dr. Florian Bichir   
Miercuri, 25 Octombrie 2017 20:34
Citeşte mai mult...

Anul 2017 a fost declarat încă de anul trecut de către Patriarhia Română drept „anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului". Au avut loc întâlniri, dezbateri, congrese. Mă iertați că trebuie să introduc o chestiune personală, dar aceasta va explica multe. Pe 8 iunie 2017 am primit o invitație oficială să particip la Congresul Internațional de Teologie intitulat „Viața Bisericilor Ortodoxe în timpul comunismului - Persecuție, rezistență și mărturisire", eveniment care se va desfășura în perioada 24-28 octombrie. Voi participa cu o lucrare despre viața părintelui Arsenie Boca. Uitasem de acest eve...

 
S-a stins din viaţă diplomatul român, Aurel Preda, autorul proiectului Declaraţiei de Independenţă a celui de-al doilea stat românesc
Redactia ART-EMIS   
Miercuri, 25 Octombrie 2017 20:15
Citeşte mai mult...

27 august 1991 - Declaraţia de Independenţă[1] s-ar fi putut numi Declaraţia de reîntregire a celor două state româneşti

Cei din vârful puterii de la Chișinău poate măcar acum, după 26 de ani de la proclamarea Independenței, și-or aminti cine a scris „Certificatul de naștere al Statului" pe care nu obosesc să-l fure cu iscusință, și vor trimite diplomații lor din București pentru a prezenta un ultim omagiu familiei Omului şi Marelui Român din partea Republicii Moldova... (Vasile Şoimaru)

Vă prezentăm o adaptare după dialogul dintre Omul şi Marele Român, Ambasadorul Aurel Preda şi conf. univ. dr. Vasile Şoimaru publicat la 26 august 2011 în ...

 
Constantin Pantazi - „Cu Mareșalul, până la moarte !” (4)
Adrian Pandea   
Miercuri, 25 Octombrie 2017 20:03
Citeşte mai mult...

Septembrie 1944. Din Vatra Luminoasă la Galițin, lângă Moscova. Ion Antonescu: „Uite, Ică, acolo ne execută".

Preluat de către sovietici, la 31 august 1944, din casa conspirativă a partidului comunist din Vatra Luminoasă, mareșalul Ion Antonescu urmat, apoi, până în primăvara anului 1946, calea prizonieratului în Uniunea Sovietică. Deplasarea grupului de foști demnitari români (Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Constantin Pantazi, Constantin Piki Vasiliu și Mircea Elefterescu) spre Moscova și detenția în captivitatea sovietică a fost consemnată astfel în Memorii de către generalul Constantin Pantazi: „Mareșalul împreună cu Mihai Antonescu se u...

 
Atitudinea autorităţilor şi a populaţiei civile ungare faţă de Armata Română de ocupaţie în perioada august-noiembrie 1919 (3)
Col. (r) Dr. Constantin Moşincat   
Miercuri, 25 Octombrie 2017 19:49
Citeşte mai mult...

Redăm fragmente sau integral din conţinutul celor 27 de documente din colecţia Muzeului Militar Naţional[81]. În fiecare din ele se regăseşte din plin strălucita comportare a armatei române de ocupaţie. Săptămânalul budapestan de limbă engleză „The World" recunoştea în februarie 1920: „Armata româna a evacuat Budapesta; purtarea ei în Ungaria a fost generoasă şi corectă". La 11 noiembrie 1919, generalul Măldărescu în ultima proclamaţie către populaţie amintea: „Părăsind capitala Ungariei, România ţine să afirme că după ce a fost atacată pe Tisa, atac care a motivat acţiunea sa, ea nu a fost condusă decât de legitima apărare, ca şi de necesită...

 
Starea națiunii sub capete pătrate
Grid Modorcea, Dr. în arte   
Miercuri, 25 Octombrie 2017 19:41
Citeşte mai mult...

Ani de zile am avut o rubrică numită „Starea națiunii", în care urmăream tot ce mișcă pe scena politică și sancționam, fie prin limbaj demascator, de atitudine, în stil eminescian, fie în limbaj pamfletar, caragialesc. Și unul din prietenii ziariști de la ziarul la care publicam constant acest serial, mi-a spus să adun aceste articole-pamflet într-o carte. Și am început să fac munca asta, dar noi priorități m-au împins spre alte direcții și cartea a rămas neterminată. Dar am s-o termin. Și am să adaug și ce scriu acum. Un calup foarte important din ea, fiindcă se potrivea, numit „Gașca, dușman al Spiritului critic", l-am inclus în volumul rec...

 
Koveşi, cu demisia pe masă, Iohannis, în vizorul lunetiştilor
Maria Diana Popescu   
Duminică, 22 Octombrie 2017 18:43
Citeşte mai mult...

Mai e pesedist pînă la unghii Guvernul Hagi Tudose, în noua formulă,? Păi, nu prea. N-are cum, din moment ce Tudose e omul sistemului, lustragiul generalilor din S.R.I., un student întîrziat, altoit cu epoleţi, premier al lui Iohannis, nu al României, iar Dragnea se curtează cu Iohannis, cu al cărui sprijin, cîteva grupări de şmecheraşi mafioţi au smuls o bucată din terenul marcat de Dragnea. Dacă la început Tudose lătra că va fi mai grozav decît Grindeanu, acum încasează lovitură după lovitură, în urma erorilor uriaşe. De lătratul cîinelui nu pică gardul şi nu se rupe lanţul. Românii sînt tot desculţi, iar ăştia din cele două palate de la Bu...

 
„Nu ne furaţi limba noastră cea română!”
Redactia ART-EMIS   
Duminică, 22 Octombrie 2017 18:26
Citeşte mai mult...

Scrisoare deschisă către cetăţenii României şi consângenii noştri din întreaga lume

Dragi fraţi ţi surori!
Facem acest apel la adeziunea dumneavoastră într-un moment de mare cumpănă pentru comunitatea noastră din Ucraina, deoarece ne este pusă sub semnul neantului însăşi existenţa în leagănul limbii materne. După cum deja aţi luat aminte, la 5 septembrie curent Rada Supremă a Ucrainei a adoptat o nouă lege a învăţământului, promulgată de preşedinte la 25 septembrie. Ea prevede, printre altele, excluziunea învăţământului în limbile minorităţilor naţionale, prin coerciţie şi în limba noastră natală, română. Potrivit acestei legi, începând cu an...

 
Semne de bunavoinţă în dialogul româno-ucrainean
Corneliu Vlad   
Duminică, 22 Octombrie 2017 18:11
Citeşte mai mult...

Un experiment mai puţin întâlnit în acţiunea politico-diplomatică a României (atâta cât mai este ea), a trecut prea puţin remarcat, cu toate că s-a dovedit prompt a fi de folos. Într-un moment de blocare (întru totul justificată) de către Bucureşti a relaţiilor oficiale la cel mai înalt nivel cu Ucraina, contactele la paliere mai joase, dar cât se poate de importante, au produs reconectarea şi - este de sperat - reintrarea treptată în normal a relaţiilor dintre cele două ţări care au frontieră comună pe sute de kilometri. Impasul a fost depăşit prin gestul (temerar, se poate spune) prezenţei la Cernăuţi, de Ziua oraşului, a unei delegaţii rom...

 
Atitudinea autorităţilor şi a populaţiei civile ungare faţă de Armata Română de ocupaţie în perioada august-noiembrie 1919 (2)
Col. (r) Dr. Constantin Moşincat   
Duminică, 22 Octombrie 2017 17:49
Citeşte mai mult...

Pe 6 august 1919, Alexandru Vaida Voievod, exprima, în sinteză, spiritul comportării civilizate a armatei române de ocupaţie: „Ungurii sunt inamicii noştri de ieri, sunt învinşii de astăzi şi vrem ca ei să fie prietenii noştri de mâine"[41]. Cu o zi mai înainte printr-o „Proclamaţie" generalul Gheorghe Mărdărescu asigura populaţia că „armata română garantează liniştea, avutul şi viaţa cetăţenilor"[42]. Purtarea soldaţilor a fost călăuzită şi supravegheată de ofiţeri, aceştia le-au vorbit soldaţilor despre „cinste, care este caracteristica militarului. Şi s-a arătat felul cum să se poarte aici (în Ungaria) unde suntem chemaţi ca pacificatori"[...

 
Conspirationisme
Petru Romoşan   
Duminică, 22 Octombrie 2017 17:33
Citeşte mai mult...

Decesul generalului-colonel Iulian Vlad, ultimul şef al mult temutei Securităţi, continuă să facă valuri şi să producă reacţii neaşteptat de violente. De ce nu a fost atacat generalul atât de radical pe când încă trăia ? De frică ? Cunoscuse prea multe dosare şi cariere ? Se dă liber la anumite dosare abia după ce ele devin inoperante prin dispariţia celui vizat ? Ultimele atacuri la adresa generalului defunct le-am găsit în „Observator cultural", aparent finanţat de celebrul avocat Gheorghe Muşat, el însuşi fost ofiţer de Securitate (ofiţer de-a dreptul, nu vreun amărât de colaborator, cum fusese acuzat : „Am fost ofiţer de contraspionaj tim...

 
„Nicolae Iorga, așa cum l-au cunoscut” (3)
Pr. Dr. Al.Stănciulescu Bârda   
Duminică, 22 Octombrie 2017 17:09
Citeşte mai mult...

Acad. Nicolae iorga - Tabel cronologic

1914. Ține conferinţe la Ploieşti, Brăila, Huşi, Câmpina, Vălenii de Munte, Bucureşti. La Academie ţine următoarele comunicări: Fundaţiile domnilor români din Epir, Un act românesc privitor la începătorul culturii bulgare Dr. Veron - fiul lui Milenco Stoicovici în Oltenia, Veneţia în Marea Neagră, Pilda bunilor domni din trecut faţă de şcoală, Scrisori inedite ale lui Tudor Vladimirescu din anii 1814-1815, Neamul Agarici, răzeşi fălticeni şi vasluieni, Imperialismul austriac şi cel rus în dezvoltarea paralelă şi Privilegiile şangăilor de la Tîrgu-Ocna. Desfăşoară şi o activitate în publicistica vremii, ...

 
Experimentul Palilula
Grid Modorcea, Dr. în arte   
Duminică, 22 Octombrie 2017 16:10
Citeşte mai mult...

Dacă amesteci bine puţin Gargantua şi puţin Pantagruel, puţin din cumnata lui şi puţin din Godot, puţin din Faust şi puţin din Lulu, de fapt puţin mai mult din Lulu, iese Palilula. Aşa a procedat Silviu Purcărete, pornind la drum cu filmul „Undeva la Palilula" (2012), pe care nu trebuie să-l vezi ca să spui că este un sumumum al experienţei regizorului de teatru, dar poate şi al spectatorului de film. Îl ştiu pe Purcărete din facultate, de când am fost colegi la I.A.T.C. şi vedeam împreună filme, multe filme, mai ales mute, care ne plăceau enorm. Purcărete are şi o înfăţişare de personaj ieşit dintr-un film mut, parcă ar fi mustăciosul Ben Tu...

 
Călătoria, ca o formă de catharsis
Silvia Jinga, S.U.A.   
Duminică, 22 Octombrie 2017 15:53
Citeşte mai mult...

Neobosit turist și scriitor, în același timp, Corneliu Florea se caută pe sine, străbătând meridianele, scrutând semnificații dincolo de aparențe, mărturisind că fericirea de-a călători „m-a obligat să-mi bat și capul, nu numai picioarele ..."[1]. În volumul „Călător prin felurite lumi", Bistrița, Ed. Aletheia, 2016, ca și în alte cărți ale sale, este limpede că spațiul de elecție al autorului este cel european, pe care îl colindă în lung și-n lat când compania britanică Globus îi oferă o ocazie corespunzătoare aspirațiilor sale. Și astfel, suntem purtați prin Țările de Jos, Germania, Italia, Elveția, Portugalia, Spania. În România se apleacă...

 
Eminescu la Carei
Col. (r) Dr. Constantin Moşincat   
Miercuri, 18 Octombrie 2017 13:33
Citeşte mai mult...

Am prins de veste că „Astra", Despărţământul Carei face o măreaţă operă culturală, de simţire românească. Ca om al cetăţii, încă marcat de spiritul locului, am „descălecat" împreună cu un echipaj de români de viţă nobilă, descendenţi ai celor de la Salca (Oradea) de acum 7.000 de ani (descoperire arheologică 2017): preşedintele Cultul Eroilor „Regina Maria" - Filiala Bihor (col. (r) ing. Dan Nicolae Poinar), moroşanul Ioan Ţiplea (ofiţer de geniu, plecat de pe plaiurile lui Pintea Viteazul), şi bihoreanul Ghiţă Carţiş (ce se trage din rădăcina dacilor liberi, de lângă cetatea Tăşad), toţi cu credinţa zamolxiană că nici Eminescu nu v-a muri ni...

 
„Binefacerile” manualelor alternative
Redactia ART-EMIS   
Miercuri, 18 Octombrie 2017 12:56
Citeşte mai mult...

Înscăunaţii de după '89 în fotoliul Ministerului (ne)Educaţiei şi al (ne)Învăţământului s-au străduit şi, ce-i drept, au reuşit performanţa demolării, nu doar a haretismului interbelic, dar şi a sistemului de învăţământ de dinainte de catastrofa decembristă. În cele ce urmează, vă prezentăm două opinii despre „revoluţia culturală" a învăţământului românesc actual care, „privind înapoi cu mânie" a ajuns o umbră firavă a ceea ce a fost cândva. Despre găselniţa manualelor alternative acad. Solomon Marcus nu avea o părere favorabilă: „Obezitatea manualelor e o boală veche. La manual se adaugă tot felul de culegeri, antologii etc., proliferarea co...

 
Pe urmele basarabenilor emigrați în Brazilia în anii ’20 ai secolului al XX-lea (2)
Prof. univ. dr. hab. Nicolae Enciu, Chişinău   
Miercuri, 18 Octombrie 2017 12:43
Citeşte mai mult...

O revenire peste ani la subiectul emigrării basarabenilor în Brazilia

Acum câteva luni, am primit pe rețelele de socializare o neașteptată cerere de prietenie de la un brazilian, Marcos Antonio Vazniac, din localitatea Lucélia, statul São Paulo. I-am acceptat-o fără ezitare dintr-o simplă curiozitate, neavând intenția de a comunica într-un mod mai special, cu atât mai mult că nu vorbesc portugheza. Mare însă mi-a fost uimirea să constat că Marcos îmi scrie într-o limbă română acceptabilă și că nu este un simplu cetățean brazilian, ci un descendent direct al unor basarabeni emigrați în anii '20 în Brazilia, care au izbutit nu numai să prindă ...

 
Gabriel Liiceanu - „Noica nu trebuia să aştepte de la mine să fac performanţă culturală de tip filosofic”
Ion Spânu   
Miercuri, 18 Octombrie 2017 12:25
Citeşte mai mult...

Se pare că emisiunea Andreei Esca în care l-a avut invitat pe Gabriel Liiceanu n-a avut audienţă, din moment ce nimeni, de aproape un an, nu a remarcat dezvăluirile senzaţionale pe care le-a făcut Gabriel Liiceanu despre el însuşi! Încercăm aici să îndreptăm nedreptatea aceasta, subliniind că Andreea Esca a reuşit ceea ce nimeni pînă la ea nu reuşise: să-l facă pe Gabriel Liiceanu să recunoască faptul că nu este filosof! De altfel, cînd a venit vorba despre „filosoful" Gabriel Liiceanu, au fost mulţi cei care s-au întrebat: ce sistem filosofic a creat? Cine i-a citit cărţile a observat că singurele legături ale lui cu filosofia sînt cîteva tr...

 
<< Început < Anterior 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Următor > Sfârşit >>

Pagina 5 din 180