header
ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Ăştia sînt infractorii care ar trebui arestaţi în regim de urgenţă
Ce ţară mişto au pe mînă huliganii Puterii, iar noi ţinem capul în nisip! Ce-o să mai mergem pe jos, mîncînd pîine goală! Încuiaţi bine uşile, daţi drumul la cîini, nu se ştie cum şi cînd, ăştia ne vor

Parteneri

revista agero
Revista Clipa - Dinu Sararu
Grand Hotel Sofianu

uzpr

Editura Fortuna
Muzeul de arta - Craiova
Natiunea
Ziaristii online
Uniunea artistilor plastici - Valcea
clipa
SC Diana SRL
Forumul cultural educational
Cruela şi "Leagănul respiraţiei"
Ion Maldarescu   
Duminică, 17 Octombrie 2010 18:33
Citeşte mai mult...

„Dacă am o mie de idei şi doar una se dovedeşte a fi bună, sunt mulţumit.” (Alfred Nobel)

Menţiune: comentariul care urmează se doreşte a modera „avântul revoluţionar” al celor care ridică osanale exagerate şi enunţă elogii de dragul elogiilor, fără o recunoaştere reală a valorilor. Asemănarea dintre Cruella, personajul din filmul de desene animate al lui Walt Disney, „101 dalmaţieni” şi subiectul în cauză este absolut întâmplătoare, aspectul exterior al celor două personaje neavând nici o legătură cu premiul Nobel - 2009.

Când vor fi recunoscuţi şi respectaţi, geniile şi merituoşii, iar impostorii vor fi aşezaţi la locul cuvenit? Autoarea ...

 
Viaţa ca o iluzie şi clipa, ca destin
Dr. Nicolae Balaşa   
Duminică, 17 Octombrie 2010 13:28
Citeşte mai mult...

„Un secol de semn şi semnificaţie este îndeajuns. Suficient nouă şi suficient sieşi. Timp de peste o sută de ani, am tot căutat şi aici, în simbol, adevărul. Nu l-am găsit! Sau nu am găsit tot ce ne-am poftit noi! Cum s ar zice, nu am câştigat mare lucru! Dar de pierdut? În primul rând, povestea! Iar măreţia omului stă tocmai în puterea de a povesti şi a se lăsa povestit.” - scriam, în urmă cu câţiva ani, pe coperta exterioară a romanului „Mătăniile Alexandrei”,Ed. Newest, Tg. Jiu, 2008, revoltat de spusa lui Friedrich Wilhelm Nietzsche (n. 15 octombrie 1844, Röcken - d. 25 august 1900, Weimar) şi a postmodernismului : „vremea marilor naraţiu...

 
Obscenităţi şi porno-manele cu rang ministerial
Ion Maldarescu   
Duminică, 17 Octombrie 2010 12:58
Citeşte mai mult...

- „Ridică Tanţo picioru’, ca să-ţi văd televizoru’ "

Nu trebuie să considerăm ANORMALUL drept NORMAL, nici să ne mire că un om întreg şi sănătos este considerat anormal, privit cu invidie şi suspiciune, dacă nu cu agresivitate, într-o comunitate de infirmi. Întreb: mai există oare STARE DE NORMALITATE în România mileniului trei? Categoric NU!... Contrar aparenţelor, acest text nu se doreşte a fi un atac la persoană. Este un protest împotriva sfidării legilor şi a Constituţiei de către instituţii ale statului, obligate să promoveze valorile spirituale şi culturale ale românilor în lume.

I.C.R. are datoria să prezinte şi să susţină valorile ...

 
Cronica scepticului
Cristian Roman   
Miercuri, 13 Octombrie 2010 21:56
Citeşte mai mult...

„Nu au fost pe Lună! Vom deveni un popor gata să ia de bun orice se spune la televizor”

Cu ceva vreme în urmă, într-o seară, uitându-mă la televizor, pe unul dintre canalele postului public de televiziune, am aflat o emisiune foarte interesantă: o emisiune de ştiri. Deşi timpul meu disponibil este redus la un minim ce tinde veşnic către zero absolut, mi-am lăsat treburile pentru că ce se vedea acolo îmi părea a fi interesant. Şi a venit o clipă... Pe ecran au apărut un domn din Franţa şi o doamnă de la noi, plus, desigur, preafrumoasa moderatoare a emisiunii. Domnul din Franţa este un mare specialist în astrologie, ni se spune. Şi ni se mai s...

 
Undeva
Medic Claudiu Popescu, Doctor în Ştiinţe Medicale   
Miercuri, 13 Octombrie 2010 21:50
Citeşte mai mult...

Istoria unei idei la ea acasă, prin stenograma coerentă a unor gînduri şi citate din ziar

Oraşul are darul de a-ţi fura puţin cîte puţin energia. Sună a ocultism semidoct. Conceptul de oraş rămîne, că nu am ce amendamente să-i aduc, rămîne tot o nefericită cetate fără ziduri, care se apără împotriva pădurii. Puţin cîte puţin rămîne, pentru că dacă am fi băgat de seamă caracterul insidios cu care oraşul ne face ce voi stabili ulterior că ne face, oricum ceva rău, nu am fi construit astfel de oraşe. A fura nu e potrivit, că nu au cum zidurile şi străzile să deţină ceva, mai ales ceva specific mie, omului care le-am proiectat, personificarea nu ...

 
Mînăstirea Nămăieşti
Maria Diana Popescu   
Miercuri, 13 Octombrie 2010 21:31
Citeşte mai mult...

Icoana făcătoare de minuni, pictată de Apostolul Luca şi binecuvîntată chiar de Fecioara Maria

Pe la orele amiezii eram foarte aproape de locul unde Apostolul lui Iisus, Andrei, semănase bobul din care azi se înalţă crucea Mînăstirii Nămăieşti, sfinţind locul. Turla se prefigura dinaintea privirii noastre, straşnice mîini necunoscute o ridicaseră acolo în prima jumătate a secolului VI, într-o zonă cu străvechi urme istorice şi de un pitoresc aparte. Măicuţele Gabriela şi Alexandra ne-au întîmpinat cu aceeaşi creştină bunăvoinţă. Zidurile mînăstirii se înalţă pe o stîncă aleasă de Domnul, ale cărei contururi de daltă sînt încă vizibile. Icoane...

 
Josif Constantin Drăgan
Ion Maldarescu   
Miercuri, 13 Octombrie 2010 21:02
Citeşte mai mult...

Profesorul univ. dr. Josif Constantin Drăgan s-a născut la Lugoj, la 20 iunie 1917. A studiat dreptul la Universitatea din Bucureşti, iar în anul 1941 a obţinut o bursă de studii în Italia, la Universitatea din Roma, unde a cercetat şi a aprofundat domeniul ştiinţelor politice şi al economiei. În acelaşi an a pus bazele unei companii exportatoare de petrol românesc în Italia, iar în 1948, a înfiinţat compania Butan Gas, cu profil de distribuţie a gazului metan. Grupul fondat în 1948 de Iosif Constantin Drăgan a stabilit şi desfăşoară activităţi în Albania, Austria, Bulgaria, Germania, Grecia, Italia, Maroc, Polonia, România şi Serbia. După in...

 
O decizie istorică
Prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu   
Miercuri, 13 Octombrie 2010 20:34
Citeşte mai mult...

Ceea ce era de aşteptat, s-a petrecut!... S-au împlinit 70 de ani de la agresiunea neprovocată şi brutală a U.R.S.S. împotriva României - mai întâi, notele ultimative celebre din 26-27 iunie 1940 destinate guvernului de la Bucureşti, lansate sub ameninţarea recurgerii la forţa armată în cazul respingerii, iar, cu începere din 28 iunie 1940, ocuparea Basarabiei, Nordului Bucovinei şi a Ţinutului Herţa de către unităţile Armatei Roşii. Acţiunea s-a desfăşurat integral în litera şi în spiritul Pactului de neagresiune şi Protocolului său secret, ambele convenite şi subscrise la 23 august 1939 de către V. M. Molotov şi Joachim von Ribbentrop, dele...

 
Candele şi cărări de ape
Prof. Nicolae Dinescu   
Miercuri, 13 Octombrie 2010 19:16
Citeşte mai mult...

Doamna Toamnă a alungat zilele toride ale lui verii, gospodarii nu mai prididesc cu pregătirile pentru întâmpinarea celeilalte „doamne”, viforoasa ce va sosi în curând ca să înveşmânteze pământul cu hlamida albului imaculat. Neastâmpărul celor ce cred în spusele lui Horaţiu, „Carpe diem!” - dar şi a celor ce încă mai cred în valorile neamului - în speţă, Societatea Culturală ART-EMIS şi câţiva entuziaşti oameni de cultură şi jurnalişti - i-a mânat pe meleagurile ungurenilor şi ale rumânilor băbenari, pentru a le fi alături la ceas de sărbătoare. La graniţa dintre anotimpuri, Societatea literară şi folclorică „Dor - Dragoş Vrânceanu”, al cărei...

 
Armura sculptorului Traian Duţă
Maria Diana Popescu   
Miercuri, 13 Octombrie 2010 18:47
Citeşte mai mult...

La Muzeul Municipal din Curtea de Argeş s-a tăiat panglica inaugurală a unei încăperi special amenajate, în care sînt expuse arme de luptă din secolele XIV-XVI, cum ar fi: arcuri, pistoale, flinte, săbii, uniforme militare. Li se adaugă în mod cavaleresc o excelentă lucrare a sculptorului argeşean Traian Duţă, o armură de doi metri înălţime, care poartă pe piept herbul statului feudal românesc. Fundalul care susţine arsenalul muzeisitic, realizat dintr-o serie de tablouri, reprezentînd scene de luptă din Războiul de Independenţă, poartă semnătura pictoriţei Ioana Teodora Duţă, fiica maestrului, studentă la Facultatea de Arte Frumoase din Bucu...

 
Realizarea construcţiilor dacice - Aspecte tehnologice - (2)
Ioan Marcel Miclea   
Miercuri, 13 Octombrie 2010 18:24
Citeşte mai mult...

 Tema modului de construcţie a cetăţilor dacice a fost dezbătută mult timp de către cei mai mari istorici, atât contemporani cât şi din sec XIX și XX. Este adevărat că, publicul larg, îndeosebi la noi, în România, se inflamează repede după câte o idee, apoi aceasta cade în uitare şi în felul acesta nu mai ştim istorie, nu mai ştim cum s-au construit cetăţi, nu ma ştim pur şi simplu, poate chiar nu ne mai interesează, dar viața îşi urmează cursul ; sigur se vor găsi cercetători , istorici , arheologi, care din suflet şi pasiune , vor răscoli cenuşa istoriei, vor căuta documente, urme arheologice, îşi vor imagina (desigur în mintea lor, nu în...

 
Prezentul e scurt
Medic Claudiu Popescu, Doctor în Ştiinţe Medicale   
Duminică, 10 Octombrie 2010 13:01
Citeşte mai mult...

Lui M. Nedelciu

Nişte scări întunecate (adică fără lumină pe coridor, n.n.). O uşă metalică maro, cu vizor la nivelul pieptului. Lîngă, un frigider mic, Fram, ruginit, cu un teanc de scînduri deasupra. Pe uşă, numărul 8 lipit strîmb. Fără sonerie. Totul se întîmplă acum şi aici. Dar prezentul e scurt. (inscripţie pe un interval de lemn dintre două geamuri ale acceleratului 1669, Iaşi-Braşov, 2001).

Îmi deschide tocmai Barbu (nume fictiv, de fapt pictorul e cam spîn, n.n.). Ne aşezăm la masa din bucătărie „că dincolo e plin de tablouri şi de nevastă-mea". Nu, mersi, nu vreau cafea, că mă supără la inimă. Aşa tînăr, zice el, îmi pară rău, cea...

 
Marionete celebre
Maria Diana Popescu   
Duminică, 10 Octombrie 2010 10:46
Citeşte mai mult...

E suficient să zapezi cîteva posturi tv, să răsfoieşti cîteva jurnale şi vei da peste aceeaşi ştire, aceleaşi texte şi imagini, parcă fotocopiate. Sincer, m-am săturat de derapajele şi aţîţările ziariştilor dresaţi, de modul ridicol în care distrag atenţia de la problemele reale ale României. Foarte uşor inflamează spiritele, ca să uităm de matrapazlîcurile guvernului, de loviturile cu ouă crude în porţile partidelor, de TVA, de concedieri, de distrugerile produse de inundaţii, de şomaj, de sărăcie şi să acceptăm îndoparea cu datorii a tătucului vitreg, F.M.I. Special pentru diversiune a fost scos de la naftalină un agitator controversat, car...

 
Zonele locuibile din viitor vor cunoaşte reformulări dramatice
Maria Diana Popescu   
Duminică, 10 Octombrie 2010 10:31
Citeşte mai mult...

Andrei Dorobanţu - redactor Radio România Bucureşti, directorul revistei „Ştiinţă şi tehnică”

Maria Diana Popescu: Cititorii trebuie să vă cunoască. Cine sînteţi?

Andrei Dorobanţu: Sunt fizician. Nu este o declaraţie profesională, este o declaraţie de dragoste. Nu pot spune că aş fi fost pasionat de fizică în timpul şcolii, preferinţele mele mergând în mod aproape egal spre Matematică şi spre Literatură şi Muzică. Cel care mi-a deschis viitorul a fost tatăl meu. Când a venit vremea examenului de admitere la facultate, mi-a spus, văzând nehotărârea mea, un lucru foarte simplu. Dacă aleg filologia, nu pot face matematică; dacă aleg matematica, ...

 
„Dialoguri privilegiate” - vol. III - oază de confort spiritual
Ion Maldarescu   
Duminică, 10 Octombrie 2010 10:17
Citeşte mai mult...

Un gen mai puţin întâlnit în peisajul literaturii contemporane, da, am scris literatură, pentru că, deşi se referă la domeniul jurnalistic, apariţia unor interviuri pretenţios, cu înalt rafinament elaborate, şi prezentate cu o eleganţă mai puţin obişnuită, au ca instrument de operare abordarea literar-artistică şi sociologică a dialogurilor. Prestigioasa editură Conphys, a scos de curând, de sub tipar, sub consacrata semnătură a Mariei Diana Popescu, al treilea volum din seria intitulată sugestiv, DIALOGURI PRIVILEGIATE, o dezbatere de opinii estetico-literare, scriitură ce poate fi definită contact între culturi, preocupări şi oameni. Acest ...

 
Realizarea construcţiilor dacice - Aspecte tehnologice (1)
Ioan Marcel Miclea   
Duminică, 10 Octombrie 2010 08:55
Citeşte mai mult...

Lucrarea este destinată acelor dintre noi care au aplecare către istoria veche şi vor să cunoască, să înţeleagă mai bine modul în care strămoşii noştri au realizat acele magnifice cetăţi din Munţii Orăştiei şi nu numai pe acelea. Lucrarea se bazează pe observaţii şi idei personale, conduse de logică, autorul nefiind şi neavând măcar pretenţia de a fi istoric, ci un amator pasionat de istorie veche. O să încep printr-o întrebare simplă, chiar banală, ce este Istoria? Oare chiar, ce este? O ştiinţă, spun majoritatea, o legătura a prezentului cu trecutul şi cu viitorul, spun alţii, un mijloc de control al maselor, sigur, de către persoane aflate...

 
Zodia Haosului
Prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu   
Duminică, 10 Octombrie 2010 08:45
Citeşte mai mult...

De mai multă vreme, în cercetările mele consacrate trecutului m-au preocupat aspectele privind intervenţia Haosului ca factor destabilizator ori demolator decisiv al desfăşurărilor istorice recente. Am consacrat fenomenului mai multe cărţi (vezi, de ex., „România sub Imperiul Haosului, 1939-1945″, 2007; “O istorie a prezentului”, ediţia a II-a, 2010), dar, evident, lucrurile sunt departe de-a fi fost elucidate. Dimpotrivă, mi s-a întărit convingerea că, în aceşti ultimi ani, rostul Haosului s-a extins, devenind pur şi simplu - pe alocuri ori vremelnic - copleşitor, sufocant. Întra-atîta că, vrând-nevrând, azi trebuie să fim de acord cu reputa...

 
Stela Olteanu Manolescu. Putere şi fascinaţie
Maria Diana Popescu   
Duminică, 10 Octombrie 2010 08:10
Citeşte mai mult...

Putere şi fascinaţie

Trăiesc printre noi pictori mari, Stela Olteanu Manolescu este unul dintre ei. Merită să-i cunoaştem rafinata amprentă a creaţiei, cu declarata dragoste pentru artă. Pictoriţa s-a născut în localitatea Răşinari, Sibiu, unde a absolvit şcoala primară. Crescută în mîndria pentru originea sa, educată în spiritul valorilor morale, Stela Olteanu Manolescu a folosit timpul şi talentul în linia disciplinei riguroase, a pasiunii pentru frumos. În paralel cu Liceului Teoretic „Gheorghe Lazăr” din Avrig, a urmat Şcoala de Artă din Sibiu, timp în care a organizat expoziţii de artă populară şi de pictură. Ulterior a fost numită cura...

 
Dialoguri privilegiate. P.S. Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului
Maria Diana Popescu şi Ion Măldărescu   
Luni, 04 Octombrie 2010 01:57
Citeşte mai mult...

Maria Diana Popescu: Prea Sfinţia Voastră, aţi văzut lumina zilei în perioada în care Biserica Ortodoxă Română şi slujitorii ei nu se numărau printre privilegiaţii sistemului. Cum aţi ales şi ce v-a determinat să vă consacraţi propovăduirii Cuvântului Domnului?

P.S. Emilian Lovişteanul: M-am născut în localitatea Berezeni, judeţul Vaslui, într-o familie de părinţi drepmăritori creştini, care mi-au inspirat dragostea de Dumnezeu şi de Biserica Sa. Sunt ultimul născut, din cei cinci copii ai familiei Costache şi Tasia Nică, primele patru fiind fete. Naşul meu de botez a fost preotul paroh din comună, slujitor de vocaţie ce şi-a dorit foarte mu...

 
Rodica Iliescu - Medalion aniversar
Maria Diana Popescu   
Vineri, 01 Octombrie 2010 11:43
Citeşte mai mult...

Cariera pictoriţei Rodica Iliescu a început sub auspicii splendide, iar ceasul treizeci din septembrie al frumoasei vîrste îi exprimă cu sensibilitate harul şi eleganţa creatoare, din care împărtăşeşte iubitorilor de înalt un frumos inconfundabil. Stabilită din 1970 în Franţa, studiază la Academia de Arte Frumoase din Paris, în 1974 fiind licenţiată a instituţiei. Calităţile intelectuale şi talentul o integrează cu rapiditate în boema artistică a cartierului parizian Montmartre, dar şi în sînul elitei de artişti plastici ai Parisului. Stabilirea în Franţa, pe Montmartre, îi deschide pictoriţei un univers fabulos. Ea s-a lăsat purtată într-o l...

 
<< Început < Anterior 161 162 163 164 165 166 167 168 169 170 Următor > Sfârşit >>

Pagina 169 din 170