Redactia ART-EMIS
|
Miercuri, 24 Ianuarie 2018 22:32 |
 Vă supunmem atenţiei un text interesant, pe care vă rugăm să-l trataţi ca pe o ipoteză, nu ca certitudine. Solicitând părerea unui cunoscut om de ştiinţă (care din motive întemeiate doreşte să-şi păstreze anonimatul), acesta a afirmat: „[...] nu s-a demonstrat că ar exista universuri paralele (un multivers). Multe anomalii au rezultat datorită forţării de cei care controlează mass-media a teoriilor lui Einstein care sunt pur si simplu fantezii (nu sunt realiste): găuri negre, găuri de viermi, big bang (aici a intervenit religia - Lemaitre a fost preot: creatio ex nihilis!). Lumea este condusă, de mari corporaţii şi familii superbogate... sunt... |
|
Prof. univ. dr. hab. Nicolae Enciu, Chişinău
|
Miercuri, 24 Ianuarie 2018 22:06 |
 3. Literatura.
Referindu-se la condițiile în care evoluase literatura basarabeană până la 1918, Ștefan Ciobanu afirma că, spre deosebire de Ardeal, care lăsase o urmă adâncă în istoria literaturii românești, și de Bucovina, care deși nu avea o contribuție în aceeași măsură, satisfăcuse cel puțin cerințele sufletești ale românilor de acolo, „Basarabia, în lunga noapte de înstrăinare (1812-1918.- n.n.) a rămas stearpă pe ogorul literar". Istoricul literar basarabean găsea nu o literatură, ci doar câțiva scriitori izolați și depista singura notă specific basarabeană în influența literaturii rusești"[80]. Așa cum pe bună dreptate afirma prof. I.... |
|
Prof. univ. dr. hab. Anatol Petrencu, Chişinău
|
Miercuri, 24 Ianuarie 2018 21:55 |
 Pe data de 24 ianuarie 2018 se împlinesc 100 de ani de la proclamarea Independenţei de Stat a Republicii Democratice Moldoveneşti (Basarabiei) faţă de Rusia. Având la bază Procesele verbale ale Legislativului basarabean[1], sarcina acestei scurte comunicări este expunerea condiţiilor istorice, în care Sfatul Ţării (Parlamentul Basarabiei de atunci) a declarat Independenţa de Stat a Basarabiei. Astfel, în şedinţa în plen a Sfatului Ţării din 16 ianuarie 1918 (Procesul verbal nr. 33), deputatul Anatolii Crigan, student, a declarat că deputaţii trebuie să fie mai uniţi ca altădată, asta pentru că „Ucraina şi-a declarat Independenţa"[2]. Peste do... |
|
Ec. dr. Ilie Şerbănescu
|
Miercuri, 24 Ianuarie 2018 21:40 |
 Comisarii de tip sovietic ai Comisiei Executive de la Bruxelles și-au dat arama pe față. Din nou! De parcă ar mai fi fost nevoie, căci cum sunt de fapt era deja binecunoscut. De mult, atributul de tip sovietic li se potrivește de minune, întrucât nu se mai ascund sub masca democrației, lucrând cu pistolul pe masă! Au hotărât acum să activeze prevederea care retrage dreptul de vot al Poloniei în U.E., sub motivația - etern flașnetata motivație - că legile justiției pe care le promovează guvernarea actuală din Polonia ar afecta independența justiției. La București, președintele Iohannis a folosit prilejul de a evoca posibilitatea îndreptării și... |
|
Acad. Alexandru Surdu
|
Duminică, 21 Ianuarie 2018 21:11 |
 În Manuscrisul 2.255 de la Biblioteca Academiei Române se găsește o scrisoare semnată „F.A. Brockhaus" și adresată „Domnului bibliotecar M. Eminescu la Iași". Scrisoarea a fost expediată din Leipzig, la 12 iulie 1875. A fost publicată în revista „Manuscriptum", nr. 1, 1983, de către Mariana Petrescu-Popa. Semnătura are altă grafie decât textul (scris foarte clar, în gotic). A fost scrisă cu altă peniță și altă cerneală. Semnatarul are două intervenții pe fila 331 recto (subliniază un „dumneavoastră" și introduce un „însă"). El se referă la o scrisoare a lui Eminescu din 27 februarie 1875 și la unele „articole" pe care acesta le-a trimis semna... |
|
Prof. univ. dr. hab. Nicolae Enciu, Chişinău
|
Duminică, 21 Ianuarie 2018 20:54 |
 2. Știința.
După 1918, atât direcțiile cât și, mai ales, conținutul cercetărilor științifice realizate de oamenii de știință din Basarabia, s-au modificat radical. Știința basarabeană a devenit parte integrantă a științei românești, a patrimoniului cultural și civilizațional românesc. În contrast pozitiv cu perioada țaristă, când cele mai talentate cadre științifice naționale activau în diferite centre din cadrul Imperiului țarist (Odesa, Kiev, Sankt Petersburg, Moscova), în anii ce au urmat unirii Basarabiei cu România au fost create primele centre de cercetări științifice de talie europeană. În perioada dintre cele două războaie mondiale, ... |
|
Grid Modorcea, Dr. în arte
|
Duminică, 21 Ianuarie 2018 20:45 |
 Deunăzi, după căderea guvernului Tudose, m-am întâlnit cu un vechi amic, un om revoltat, așa cum îl știu de pe vremea când lucra în staff-ul Festivalului „Enescu" și era revoltat pe matrapazlâcurile lui Ioan Holender. Acum era revoltat pe faptul că s-a dus să cumpere bilet de avion fetei sale, pentru Londra, și biletul costa cu 40 de euro mai mult. Dar zborul e același, a spus, e aceeași distanță, de ce îmi luați mai mult decât anul trecut? Fiindcă a căzut la voi primul-ministru. Și când se schimbă un guvern, se schimbă și valuta. Automat a căzut și leul!, i s-a explicat. Dar suntem în U.E. U.E funcționează în euro. De ce profită de criza noa... |
|
Corneliu Vlad
|
Duminică, 21 Ianuarie 2018 20:35 |
 Faptele de istorie de acum o sută de ani, care au înrâurit și redefinit destinul național și european al României continuă încă și astăzi să-și dezvăluie și limpezească înțelesurile, iar 2018 se arată a fi unul încurajator, căci a început prin contribuții consistente în materie ale istoricilor, diplomaților, juriștilor și politologilor români.
În cartea să „România, marile puteri și problema Basarabiei", istoricul Ion Constantin reconstituie și interpretează momentul istoric de acum un secol îndeosebi prin grilă geopoliticii, încadrându-l în contextul sud-est european, continental și internațional. Autorul stăruie tenace și amănunțit, în tem... |
|
Col. (r) Marin Neacsu
|
Duminică, 21 Ianuarie 2018 20:23 |
 Categoric, indubitabil și inexorabil, despre România, politicienii români, gafele lor, dar mai ales inconștiența, umilința și corupția, lipsa oricărei tendințe spre verticalitate, mersul în patru labe, care îi caracterizează se va vorbi până la Apocalipsă. Noile evenimente politico-satirice nu doar confirmă, ci legiferează absurdul în viața politică. Deși atrăsesem atenția încă de la alegerea Brăzdatului că este o alegere la fel de proastă pentru Dragnea, ca și înaintașul său, ba chiar mai rău, pentru că dacă Grindeanu a fost o marionetă și atâta tot, Tudose a fost o marionetă cu inițiativă, ceea ce este și mai rău, modul în care a fost schim... |
|
Redactia ART-EMIS
|
Duminică, 21 Ianuarie 2018 20:05 |
 În cartea „Mass media și societatea", autorii Paul Dobrescu și Alina Bârgăoanu înfăţişează o situaţie mai puţin cunoscută, dar foarte expresivă, privitoare la balansul unui ziar în transmiterea unei informaţii care se referea la acelaşi eveniment. Este vorba de ziarul francez „Moniteur" din martie 1815, care relata zilnic marşul spre Paris al lui Napoleon, după ce părăsise insula Elba.
9 martie - „Monstrul a evadat din locul exilului său"; 10 martie - „Căpcăunul corsican a acostat la Cap Juan"; 11 martie - „Tigrul s-a arătat la Cap. Trupele avansează din toate părţile pentru a opri înaintarea lui. El îşi va termina mizerabila aventură fugind s... |
|
Ion Maldarescu
|
Miercuri, 17 Ianuarie 2018 16:07 |
 Timpul şi-a pus întotdeauna amprenta pe derularea a ceea ce se numeşte banal, dar incorect, „evoluţia umanităţii". În vârstă de 82 de ani, Alain Delon, unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi actori francezi ai generaţiei'50-'70', a mărturisit că este pregătit să părăsească această lume şi că o va face fără regrete, pentru că urăşte epoca în care trăim. Mersul societăţii umane, din ultima jumătate de secol, poate că nu a fost niciodată descrisă mai corect decât a formulat-o recent celebrul actor francez: „Viaţa nu-mi mai oferă mare lucru. Am cunoscut totul, am văzut totul. Urăsc epoca asta. Îmi vine să vomit. Există fiinţe pe care le urăsc... |
|
Prof. univ. dr. Nicolae Iuga
|
Miercuri, 17 Ianuarie 2018 15:56 |
 După cum se știe prea bine, în cursul anului trecut țara vecină (și, la ordin, prietenă) Ucraina a adoptat o Lege a Învățământului care reduce drastic învățământul în limba minorităților naționale, practic în perspectiva câtorva ani îl desființează cu desăvârșire. E adevărat, această purificare etnico-lingvistică practicată de către Ucraina ca politică de stat este îndreptată în primul rând împotriva celor aprox. 15 milioane de ruși (numiți nu se știe de ce și „rusofoni", chipurile nu ar fi chiar așa de ruși, ci numai vorbitori de limba rusă) din Estul Ucrainei, o treime din totalul de 45 de milioane de locuitori ai Ucrainei actuale[1], de ac... |
|
Prof. univ. dr. hab. Nicolae Enciu, Chişinău
|
Miercuri, 17 Ianuarie 2018 15:27 |
 Renașterea spirituală a Basarabiei interbelice
„România Mare nu este numai un apogeu politic și militar, ci și o mare impulsiune dată energiei românești. Această impulsiune se va resimți în curând. Toate puterile de muncă, în toate direcțiile, se vor intensifica. Va fi o încordare uriașă, încordarea unui neam întreg, căruia i s-au dărâmat zăgazurile. Forțele descătușate vor năvăli tumultuoase pe toate tărâmurile de activitate. Pretutindeni vom vedea energia românească extinzându-și manifestarea. În viața economică, precum și în cea financiară, în viața politică sau culturală vom întâlni puterile aceluiași neam, desfășurate în toată amploarea... |
|
Col. (r) Marin Neacsu
|
Miercuri, 17 Ianuarie 2018 15:13 |
 Ziua Culturii
Ziua de 15 Ianuarie ziua de naștere a Luceafărului Universal a fost marcată și la Craiova. Printre alte activități organizate în școli și alte lăcașuri de cultură, Cercul Militar a adăpostit și el, la inițiativa și cu sprijinul Cercului Militar Craiova, a Asociației ROMIL filiala Dolj, a Colegiului Militar „Tudor Vladimirescu", a Colegiului „Carol I", a Asociației Naționale Cultul Eroilor Filiala Dolj și Inspectoratului Școlar Dolj. Înainte de a purcede la relatarea activității, câteva considerente personale privind această îngemănare sau dublă aniversare. Știu că Ziua Nașterii Unicului, a devenit și Ziua Culturii Naționale pri... |
|
Marin Voican-Ghioroiu
|
Miercuri, 17 Ianuarie 2018 15:01 |
 Pentru „Zâna mea cea bună" - Maria Tănase, la cea de a XXI-a Ediția Festivalului Maria Tănase din 2005, Soprana Rodica Anghelescu a cântat în sala Teatrului Marin Sorescu „Maria Tănase spune, iubește cât ești pe lume" - (un omagiu de suflet din partea mea), iar lacrimile vărsate de de copilul care nu a jucat rolul de „paj" mi-au fost șterse de frenetice leaplauze și ovații din partea spectatoriilor care s-au ridicat în picioare. Din tabloul expus pe fundal, marea Doamnă, Privighetoarea cântecului românesc, Maria Tănase mă privea admirativ și-mi spunea: „Rolul pe care ai să-l joci tu... ţi-l păstrează Dumnezeu". (Marin Voican-Ghioroiu).
I-am ... |
|
Grid Modorcea, Dr. în arte
|
Miercuri, 17 Ianuarie 2018 14:46 |
 A fost ziua lui Eminescu. Zi sfântă. Cu gândul la el, la teatrul lui Eminescu, total necunoscut și nejucat, am să emit câteva gânduri despre starea actuală a teatrului românesc, visat de poet ca o mare tribună națională, ca o construcție înălțată „pe baze românești solide-vechi", el însuși dând pildă și construind adevărate „Coloane pentru un Templu teatral", cum mi-am subintitulat piesa „Masca lui Eminescu" (1998). O astfel de piesă-fluviu, ivită din literatura dramatică a lui Eminescu, am visat a fi demnă de Teatrul Național. Dar Teatrul reprezentativ pentru România, pentru cultura ei, care ar trebui să fie Teatrul Național din București (T... |
|
Nicolae Ciobanu
|
Miercuri, 17 Ianuarie 2018 14:34 |
 Da, na Tîrgu-Ketrii, Iarna s-a aşternut albă peste restul de pămînt, macadame, asfalturi şi betoane; peste case, viloaie, bloace, biserici & crîşme (la cam paritate); peste alte aşezăminte care se fac a face bine, dar doar se fac... Iarna s-a aşternut efectiv albă şi ai zice uşure, discretă în 12 spre 13 noaptea din ghinărar, în aist al 18-lea an din veacul 21-lea, mileniul 3-lea din Era (cică, a) noastră... Ne-am culcuşit la cald, feriţi de zloată-n sara de 12, ca pre somnirile noastre nu numai visele ningă, ci şi Neaua Cerească, covor peste gloduri şi gloduitori.
Am pomenit de e.n., că - agnostic fiind io - nu voiu atingere purtare convieţ... |
|
Academia Română
|
Duminică, 14 Ianuarie 2018 21:23 |
 Academia Română a făcut publice, sub formă de completare a programului referitor la sărbătorirea Centenarului Marii Uniri, un număr de zece recomandări pentru opinia publică și pentru clasa politică românească. Sunt de altfel zece reguli de conduită publică necesară în acest moment istoric al existenței noastre, remise presei de Biroul Prezidiului Academiei Române. Le publicăm, integral, mai jos.
1. Pentru Academia Română, anul 2018 stă sub semnul Centenarului. Este obligația morală și profesională a Academiei Române, ca instituție construită în 1866 de promotorii ei vizionari inclusiv în perspectiva unui asemenea moment astral pe care îl re... |
|
Redactia ART-EMIS
|
Duminică, 14 Ianuarie 2018 21:03 |
 Din postura ilegală de partid politic anti-constituţional, impertinenţa U.D.M.R. este inacceptabilă şi condamnabilă. Se impune ca C.C.R. să se autosesizeze pentru clarificarea publică a statutului acestei organizaţii înfiinţată aparent pe baza criteriilor etnice culturale, în fapt partid politic-extremist-iredentist şi eliminarea sa de pe eşichierul politic al României. Postura de traseistă în TIR-urile guvernelor postdecembriste a acestei coloane a cincea a dezmembrării României trebuie stopată ! Legal şi Constituţional ! U.D.M.R. nu reprezintă interesele cetăţenilor români de etnie maghiară, ci interesele iredentiste ale extremiştilor din „... |
|
Col (r) Prof. univ. dr. Alesandru Dutu
|
Duminică, 14 Ianuarie 2018 20:49 |
 21 octombrie 1944: „Am fost arestat, într-o seară, la domiciliu, ca un borfaș de rând... Oare crezul nostru, atunci ca și acum, nu a fost el tot reîntregirea granițelor țării? Atunci, de ce roșim de ceea ce am făcut? Există vreun francez, fie el chiar comunist, care să se lepede de epopeea napoleoniană sau de secolul Regelui Soare? Există vreun rus astăzi care să se rușineze de epoca lui Petru cel Mare?".
Am fost arestat... Nu mi s-a dat nici un motiv al arestării mele Uimit și indignat de ce i se întâmplase la 21 octombrie 1944, când fusese arestat, generalul Radu Korne, unul dintre cei mai distinși și competenți ofițeri ai armatei române, s... |
|
|
|