31 august 1944.

La 31 august 1944, din ordinul Consiliului Militar al Frontului 2 ucrainean, generalii I.Z. Susaikov şi A.H. Tevcenkov s-au deplasat la Bucureşti pentru a afla „unde se află mareşalul Antonescu şi dacă-l descoperă, să-l ia sub paza noastră", aşa cum raporta mareşalul R.I. Malinovski în telegrama trimisă lui I.V. Stalin la 2 septembrie 1944. Deplasându-se la Comandamentul Militar al Capitalei, generalul A.H. Tevcenkov, şeful Direcţiei Politice a Frontului 2 ucrainean, a discutat telefonic, prin intermediul generalului Iosif Teodorescu, comandantul militar al Capitalei, cu generalul Aurel Aldea, ministru de Interne, şi cu gener...

„Vă scriu în sprijinul poziției domnului Louis Freeh și domnului Rudy Giuliani în ceea ce privește Direcția Națională Anticorupție (D.N.A.). Am examinat activitatea sa de mai mulți ani și sunt de acord cu ei că structura instituției a condus la abuzuri. Șeful D.N.A.-ului, actualmente, raportează Președintelui României, care este un funcționar ales cu - în mod firesc - un interes pentru a-și păstra poziția și a fi reales. Un procent ridicat de persoane din România au fost implicate în corupție de un fel sau altul. În mod obişnuit este aproape imposibil - după cum știți -, ca într-o societate să nu fie şi un mic procent al corupţilor, dar reali...

Cine nu a auzit de Satana? Alţii îi spun Satan, dar e Dracu' gol! Când cineva pronunţă acest cuvânt, imediat mintea reacţionează şi îţi creează cel puţin două imagini. Una, relevată de memorie, pe ecranul minţii: tineri dezinvolţi la o adunare a sataniştilor. Acei adepţi ai dracului, convertiţi de țiganul-ungur Anton Sandor La Vey, (mama sa a fost ţigancă din Transilvania) şi care sunt blamaţi pentru negarea lui Dumnezeu. Au ca simbol un animal negru cu coarne, la care se închină şi o dogma, crezul: „Eu sunt Dumnezeul meu"!

A doua imagine satanică, ar fi aceea a Iadului! Acel loc subteran, infernal, unde focul arde perpetuu cu vâlvătăi, sufl...

Cele mai vechi mărturii de convieţuire a omului pe meleagurile României le găsim în judeţul Hunedoara şi datează din paleoliticul superior (35.000 î.Hr.), descoperite în peştera de la Cioclovina şi la Gorj în Peştera Muierilor din zona noastră, unde s-a descoperit în 1954 un craniu de femeie vechi de 26000 de ani (Bombiţă, 1954). Aşezările dacice din Munţii Orăştiei din timpul lui Burebista şi Decebal (Grădiştea Muncelului, Costeşti, Blidari), au avut ca avanpost cetatea de la Polovragi, având rol de antene avansate şi controlau drumurile dinspre sud. Cetatea de la Polovragi a fost plasată pe terenul ce făcea legătura între Buridava dacică (C...

Când cunoșteam America numai din filme, eram uimit de ce vedeam: violență, crime și violuri cât cuprinde în filmele polițiste sau de acțiune; dezastre, cataclisme, dystopii în filmele S.F. Bietul New York, era mereu invadat de ocean și de extratereștrii, toată viața de noapte a orașului era sfâșiată de acțiuni ale mafiei, de declasați, nimfomani, plină de zeci de crime, de întâmplări odioase. O Americă bolnavă, bântuită de spectre, de fantome, de zombie! Până și Casa Albă era loc de dezastru, țintă a mafiei ruse sau a atacurilor teroriste, cu președinți americani sechestrați, umiliți, batjocoriți, somați cu fatalicul ultimatum, cu amenințări ...

În ţara directorului Serviciului Român de Informaţii, Eduard Hellvig, exact aşa arată democraţia. Un vlăjgan huligan dezbrăcat până la brâu doar ca să defileze cu bicepşii şi pectoralii în mulţime, îşi dă chiloţii jos noaptea, în mijlocul bulevardului, îşi întinde atotputernic şi victorios mâinile în văzduh, ca şi cum ar fi cucerit în sfârşit lumea, îşi dă la o parte de pe gură tricoul cu care îşi acoperise tot chipul puţin mai devreme doar ca să săvârşească infracţiuni, cât să ţipe, cât să se audă mai bine, cât să urle şi mai tare şi să-njure cât îl ţin plămânii legea şi autoritatea şi să-l audă chiar tot Bucureştiul, capitala ţării, pentru ...

De două zile, atenţia opiniei publice este agresată de un personaj grotesc, ajums nu se ştie (mai bine zis, se cam ştie, dar nu se recunoaşte...) prin ce farsă sinistră jucată poporului român Şeful Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Deşi ipochimenul ar fi trebuit să se aştepte cam de multişor că i se apropie şi lui vremea socotelilor, de cum a aflat de intenţia ministrului Tudorel Toader de a face o evaluare serioasă a activităţii sale manageriale şi cum ştie că precedenta evaluare, cea de la D.N.A., s-a lăsat cu o revocare răsunătoare, parcă a intrat în fibrilaţie. Dă comunicate de presă mai abitir decât baschetball...

De fiecare dată, atunci când este pomenit Ardealul, îmi amintesc, ca om al locului, de peste 76 de ani dat de acest pământ de Domnul binecuvântat, cuvintele diplomatului Nicolae Titulescu, tutelare pentru ideea de integritate statalăa ţării: „România nu poate fi întreagă fără Ardeal [...] Ardealul nu e numai inima României politice; priviţi harta: Ardealul e inima României geografice". Este acea „Ţară a Ardealului", pomenită şi de Nicolae Bălcescu, în „Românii subt Mihai-Voievod Viteazul". O parte din această „inimă a României politice" şi a „României geografice", noi, românii, o pierdeam, dureros, prin Diktatul de la Viena, la 30 august 1940...

Într-o carte de a mea, ce trata și formele de manifestare ale terorismului, consemnam opinia unui specialist militar cunoscut. Citez: „În războiul asimetric, folosirea terorii prevalează. [...] folosirea terorii prin acţiuni împotriva populaţiilor civile pe scena principală a conflictului, luarea de ostatici, răpirile, mutilările, crimele şi alte activităţi criminale pot duce la apariţia terorii în sânul populaţiei fără ca atacantul asimetric să se expună unor riscuri înalte..." - afirmă General (r) Dr. Gh. Văduva în cartea sa „Războiul asimetric", 2007. Făceam trimiteri la acţiunile teroriste din Franţa, începând cu execuţiile din ianuarie 2...

„Intr-un fel îi datorez viaţa maresalului Ion Antonescu şi, ca mine îi datorează lui Antonescu viaţa aproape toţi evreii din vechiul regat !". (Teşu Solomovici)

„În autograful pe care mi l-a oferit pe cartea sa « Mareşalul Ion Antonescu. O biografie », lansată la târgul de carte Gaudeamus 2011, Teşu Solomovici scrie că-mi dăruieşte « această carte de istorie naţională şi suflet ». Poate că aceste cuvinte exprimă cel mai fidel nu numai motivaţia scrierii ei, ci şi a publicării ei, deşi foarte mulţi conaţionali l-au sfătuit să nu se aventureze în această rememorare istorică, plină de răni încă nevindecate, sau niciodată vindecabile. Acad. Răzv...

Cuvântul a fost rostit la mitingul pentru apărarea Limbii Române ce a avut loc la Alba Iulia, în ziua de 19 august 2018 în Piața Tricolorului. Cu o sută de zile înaintea Centenarului Marii Uniri ce a avut loc pe Câmpul lui Horea, aici ne aflăm noi acum pentru a protesta împotriva nelegiuirilor și fărădelegilor săvârșite de clasa politică ce se află la guvernare, pentru a se menține la putere pentru o perioadă vremelnică. Pentru aceasta guvernanții au pregătit un act legislativ cu intenția de a-l transforma într-un act legal, sfidând interesele Neamului Românesc. În loc de a-și canaliza energiile pentru ridicarea Monumentului Unității Național...

La 100 de ani de la Unire, trăim tot mai intens sentimentul că România nu ne mai aparţine. Ca stat, am atins stadiul în care nu mai putem lua hotărâri importante cu privire la soarta poporului român, nici măcar decizii cu impact periferic, fără a cere permisiunea cuiva. Înainte de a adopta o lege, oricare ar fi ea, aşteaptăm cu înfrigurare, uneori tremurând de frică, reacţiile celor pe care i-am acceptat, deşi nu am declarat-o vreodată oficial, ca fiindu-ne stăpâni. Şi, aproape fără nicio excepţie, acţionăm în funcţie de cât de tare strâmbă din nas Bruxelles-ul sau Strasbourg-ul sau cât de urât se uită spre noi vreun secretar al secretarului ...

Învălmășeala din Piața Victoriei, din vinerea neagră, cu „oameni îmbulziți în larmă și sudălmi"[1], n-ar trebui să ne mire. Și nici măcar implicarea străinătății, cum ne-a asigurat un ex-ofițer al Serviciilor Secrete băștinașe, nu-i o noutate. Oricum, nimeni nu mai este într-atât de naiv să creadă că patrupedul lui Klem taman la ora aia, a mitingului, avea program de plimbare la Șosea... Ori intempestiva, chipurile, sosirea în bătătura natală a cretinului cu obscena plăcuță de înmatriculare, coagulantul prostiei fudule din spațiul neaoș. Cei care ne monitorizează și ne manipulează atent de secole, ne-au descoperit marile vulnerabilități: cred...

Nu excludem ca mai vechile sau recentele expuneri publice ale domnului general (r) Dumitru Iliescu să vă fie deja cunoscute. Cu certitudine, numeroşi sunt atât cei care îl aprobă şi, desigur, nu puţini sunt şi cei care îl contestă (în special „gărzile aruncătorilor piromani «#» anti-jandarmi"). Că operaţunile menţionatei formaţii para-psiho-piro sunt încurajate de cel care are menirea de „arbitru" al forţelor combatante din colonia-corporaţie România nu mai este niciun secret, dar posibila apartenenţă a „arbitrului" naţional la serviciilor unor structuri străine de Ţară este de o gravitate tragi-comică care oscilează între râsul curcilor din ...

Mareșalul Ion Antonescu: „Te rog să comunici generalilor, ofițerilor și trupei să fie toți strâns uniți în jurul regelui și guvernului său. Să lupte pentru reîntregirea Transilvaniei și a țării noastre. Să nu se producă nicio defecțiune și, așa cum au mers în Est, să meargă și în Vest. Numai uniți veți învinge și veți fi respectați”.

La 28 august 1944, din ordinul regelui Mihai I (care se afla la Dobrița, județul Gorj), generalul Constantin Sănătescu, prim-ministru al guvernului, a cerut colonelului Traian Borcescu din Serviciul Special de Informații să ia legătura cu Emil Bodnăraș și să-l roage să-l ducă în casa conspirativă a partidului co...

Prin cele Zece zile din august 1968 pe care le parcurg încerc să ordonez şi să dau sens informaţiilor de care dispuneam atunci în legătură cu ocuparea Cehoslovaciei de către trupele a cinci ţări din Pactul de la Varşovia (U.R.S.S., Polonia, R.D. Germană, Ungaria şi Bulgaria) din poziţia pe care o ocupam în sistemul diplomatic românesc şi cu datele pe care le-am dobândit ulterior.

20 August 1968 - Normalitate

Preocupările mele din această zi erau consacrate pregătirii delegaţiei române la Adunarea Generală a O.N.U., care în fiecare an începe în prima jumătate a lui septembrie. Mai era programată o Conferinţă a ţărilor neposesoare de armă nuc...

Cred că nu ştiţi, dar mă confesez acum: sunt interesat de istoria doctrinelor politico-juridice, în deosebi al modelelor de societate, al regimurilor politice, tipurilor de dictatură, de diversitatea și specificitatea formelor de guvernare democratică occidentală sau cele ale califatelor islamice. M-am uitat prin cărţi de istoria doctrinelor politice, de la Democraţia Ateniană a lui Pericle, înainte de Hristos, trecând prin Principele lui Machiavelli, Contractul social a lui J.J. Rousseau, Spiritul Legilor lui Montesquieu, fără să repet modelele de societăţi trăite, cunoscute din secolul trecut, sau proiectate de filosofi, ideologi ori sociol...

Se împlinesc 74 de ani de la infamia celui care, la 23 august 1944 şi-a trădat Armata şi Poporul, pe atunci, încă rege. Pe cei cărora calificarea de Trădător de Ţară a fostului suveran le crează disconfort şi protestează violent, îi întreb, rugându-i să-şi răspundă cu sinceritate: cum poate fi numit actul prin care un suveran arestează capul de facto al Armatei Ţării şi, în plin conflict militar, îl predă inamnicului? Atunci, la 23 august 1944, pentru România şi pentru Germania s-a întâmplat un al doilea Stalingrad, mai distrugător chiar decât cel din 1942-1943 de pe Volga. România şi-a pierdut onoarea, iar între 23 august şi 12 septembrie 19...

La 23 august 1944, Uniunea Sovietică era dispusă să încheie un armistițiu cu Mareșalul Antonescu. Cu toate acestea, Antonescu a fost arestat de Regele Mihai, iar sovieticii au intrat pe teritoriul României, fără niciun acord scris. Proclamaţia citită la radio de regele Miai a fost considerată de sovietici drept capitulare necondiţionată (Redacţia).

Conjuraţia politicienilor de la Bucureşti, defetismul unor înalţi comandanţi militari de pe front, trădarea, incapacitatea de comandă şi iniţiativă în luptă a unor conducători militari, frica de răspundere, erorile de ordin strategic ale aliatului german şi nu în ultimul rând inamicul aveau să con...

În noaptea de 20/21 august 1968 procesul politic, cunoscut sub numele de „primăvara de la Praga" a fost întrerupt. Trupe din armatele Uniunii Sovietice, Poloniei, R.D. Germane, Ungariei şi Bulgariei, toate ţări membre ale Tratatului de la Warşovia, au pus capăt unui fenomen politic ce reuşise să impresioneze lumea occidentală civilizată, şi să pună pe gânduri conducerile statelor socialiste aflate în sfera de influenţă a U.R.S.S. După înăbuşirea revoltei din Ungaria (1956) de către U.R.S.S., se părea că soarta statelor din blocul sovietic era pecetluită, nimeni şi nimic nu le mai putea opri din drumul lor „nestăvilit către zorii luminoşi ai c...