header
ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

„Bilete de papagal”
Ion Maldarescu Editorial
„Bilete de papagal”
Nu ştiu câţi români au venit special din străinătate pentru a participa la protestul programat şi anunţat de Emanuel Cioacă, preşedintele Federaţiei Românilor de Pretutindeni, organizaţie înfiinţată cu patru

Parteneri

revista agero
Revista Clipa - Dinu Sararu
Grand Hotel Sofianu

uzpr

Editura Fortuna
Muzeul de arta - Craiova
Natiunea
Ziaristii online
Uniunea artistilor plastici - Valcea
clipa
SC Diana SRL
Forumul cultural educational
Ovidiu Gologan - „Acolo, în obiectiv, nu mai era Mareşalul, ci o fiinţă eterică, desprinsă din această lume”
Prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu (+)   
Miercuri, 30 Mai 2018 20:37
Citeşte mai mult...

„Să ne ne toarcem din durere puterea, din exemplul strămoşilor unirea şi din credinţa în Dumnezeu şi Justiţie drumul viitorului". (Ion Antonescu 10 mai 1941)[1]

Dimensiunile faptelor şi fenomenelor survenite în România în prima jumătate a veacului al XX-lea nu pot fi surprinse dacă, dintre actorii scenei istorice, îl ignorăm pe Ion Antonescu. Mareşalul - strălucit militar şi om de stat, exemplu de curaj şi abnegaţie, militant neobosit, împotriva tuturor şi peste toate, al cauzei Unirii depline a Românilor, pentru Drepturile şi Dreptatea lor - a probat, în faţa Românilor, devotaţi de la naşterea lor ca popor, profundele-i convingeri creştin-o...

 
„Pe muchie de cuţit. Relaţiile Româno-Sovietice, 1965-1989” (3)
Prof. dr. Vasile Buga, Centrul de Studii Ruse şi Sovietice „Acad. Florin Constantiniu”   
Miercuri, 30 Mai 2018 20:13
Citeşte mai mult...

Ceauşescu îi cerea lui Brejnev, în 1976, să desfiinţeze gardul de sârmă ghimpată de la frontiera româno-sovietică de pe Prut (3)

După vizita la Chişinău, Nicolae Ceauşescu a avut, la 3 august, o întâlnire cu Leonid Brejnev la Ialta, în cursul căreia a fost evocată şi vizita întreprinsă de liderul român în R.S.S.M. Este semnificativ faptul că, referindu-se la relaţiile bilaterale, Nicolae Ceauşescu a ţinut să sublinieze încă de la început că „în momentul de faţă, între cele două ţări nu există probleme care să poată crea vreun motiv de fricţiune sau de neînţelegere". Era, evident, vorba despre o tactică a liderului român, care nu dorea să amp...

 
Aprilie 1946 - Preluarea „Lotului Antonescu”
Redactia ART-EMIS   
Miercuri, 30 Mai 2018 19:51
Citeşte mai mult...

Biografia celui ce a fost Conducătorul Statului român între anii 1940-1944, Mareșalul Ion Antonescu, este încă departe de a fi complet cunoscută. O importantă pată albă o constituie, prin puținătatea surselor de informare, perioada celor douăzeci de luni în care mareșalul a fost în prizonieratul sovietic.

Primul document oficial referitor la ancheta la care a fost supus Mareşalul Antonescu la Moscova a fost publicat de către prof. univ. dr. Ioan Scurtu în numărul 8/1997 al revistei „Magazin istoric". Mai sunt însă multe necunoscute în ceea ce s-a întâmplat între Marea Trădare Naţională a Regelui Mihai şi a camarilei sale de la 23 august 1944...

 
Regimul totalitar al Protocoalelor (5)
Prof. dr. Gheorghe Constantin Nistoroiu   
Miercuri, 30 Mai 2018 19:33
Citeşte mai mult...

„« Never again » nu este o expresie care se potriveştedoar pentru protecţia evreilor de un nou holocaust. Ea s-ar potrivi la fel de bine tuturor situaţiilor în care popoarel sunt agresate, chiar în numele unei democraţii care există mai mult în teorie şi insuficient în practică". (Corvin Lupu)

Mântuitorul nostru Iisus Hristos ne-a învăţat dumnezeieşte pe noi fiii Săi creştini ortodocşi să avem dragoste întru Dumnezeu, întru noi înşine, întru aproapele-semenul nostru care face fapte bineplăcute Atotcreatorului şi apoi să iubim şi vrăjmaşul. Ştiind că acest lucru, cu vrăjmaşul ţine doar de puterea dumnezeiască, pe care o capătă doar Martirii ş...

 
„Nimănui nu-i este permis să huzurească, să petreacă și să se îmbogățească din banii statului!”
Mareşal Ion Antonescu   
Miercuri, 30 Mai 2018 19:04
Citeşte mai mult...

La 21 noiembrie 1941, Ion Antonescu a pus o rezoluție pe o Notă ce-i fusese înaintă, la 15 noiembrie, în legătură cu noua Lege de organizare a Ministerului de Externe. Mareșalul a criticat dur modul de lucru al unor diplomați români care reprezentaseră România în străinătate în perioada interbelică. Documentul se află în fondul Președinția Consiliului de Miniștri de la Arhivele Naționale Istorice Centrale. (Alesandru Duţu).

21noiembrie 1941
Legea de organizare nu se poate face cu ușurința cu care se lucrează la Ministerul de Externe. Ea este în studiu și va apare la timp. Ea va satisface interesele generale ale țării, nu pe acelea ale câtorva...

 
Inocenţa latină
Grid Modorcea, Dr. în arte   
Miercuri, 30 Mai 2018 18:45
Citeşte mai mult...

De ani de zile astept evenimentul pe care l-am trait deunazi la Casa de licitatii Christie's: „Latin American Art". De artistii latino-americani m-am lovit mereu, in galerii, in muzee, pe strada sau in marile magazine si centre culturale, precum Lincoln Center, unde te intalnesti in holul mare cu gigantica pereche umana a lui Fernando Botero, „Adam & Eve". Esti socat de dimensiunile impresionante ale acestor sculpturi, spui ca ele se potrivesc cu monumentalitatea Americii, a zgarie-norilor, a impresionantelor ei cladiri. Si Botero se afla peste tot, in marile intersectii si aglomerari ale orasului. Se joaca si copiii peste ele, asa cum visa B...

 
„Copiii din flori” ai lu’ Bulă
Ion Maldarescu   
Duminică, 27 Mai 2018 16:17
Citeşte mai mult...

Urmaşul lui Păcală, năzdrăvanul Bulă senior - ceauşistu' -, nu a fost doar eroul multor întâmplări cu tâlc, ci şi mare crai. Nu şi-a pus viaţa privată în vitrină. Discret din fire, Bulă-senior se pare că ne-a pricopsit, totuşi, cu copii din flori de care nimeni nu auzise până mult după catastrofa decembristă. Nu se ştie precis câţi urmaşi a lăsat prin preumblările sale, cert este că doi dintre aceştia au ajuns „mari": Bulă-junior a făcut ochi într-un târg ardelenesc, unde s-a dat urmaş al „Deutsche Volksgruppe in Rumänien". A abandonat meditaţiile metal-fizice cu case şi a ajuns, conjunctural, Bürgermeister-ul târgului cu etichetă de capitală...

 
În Anul Centenar, nu se face nimic la nivel central aşa cum se cuvine pentru marcarea Marii Uniri
Prof. univ. dr. Ioan Scurtu, Membru A.O.Ş.R.   
Duminică, 27 Mai 2018 15:49
Citeşte mai mult...

„Iertat să-mi fie, şi sper să nu fiu interpretat politic, dar nu am găsit, ca istoric, nici o iniţiativă cu adevărat semnificativă de politică externă a României de după 1989. Sigur, se spune că am aderat la NATO şi am intrat în Uniunea Europeană, dar aceasta nu era o politică românească, ci una globală". (Ioan Scurtu)

Marea unire de la 1918 nu ocupă un loc semnificativ în manualele şcolare.

În România, în programa şcolară, nu mai există un obiect şcolar care se numeşte „Istoria românilor". Această materie a fost scoasă din învăţământ de regimul democratic de după 1989, deşi acest obiect exista de la Legea învăţământului din timpul lui Cuza...

 
„Pe muchie de cuţit. Relaţiile Româno-Sovietice, 1965-1989” (2)
Prof. dr. Vasile Buga, Centrul de Studii Ruse şi Sovietice „Acad. Florin Constantiniu”   
Duminică, 27 Mai 2018 14:58
Citeşte mai mult...

Ceauşescu îi cerea lui Brejnev, în 1976, să desfiinţeze gardul de sârmă ghimpată de pe Prut

Criza apărută în raporturile politice româno-sovietice în august 1968, în urma intervenţiei militare în Cehoslovacia a trupelor celor cinci state participante ale Tratatului de la Varşovia şi din vara anului 1969, după vizita la Bucureşti a preşedintelui american Richard Nixon, a pus în plan secundar controversele pe seama modului de reflectare de către cele două părţi a unor momente din istoria celor două ţări cu referire concretă la problematica sensibilă a Basarabiei. [...] În mod cu totul surprinzător însă, la câteva luni de la semnarea, la 7 iuli...

 
Intreprinderile-simbol ale României - ruine în paragină
Redactia ART-EMIS   
Duminică, 27 Mai 2018 14:42
Citeşte mai mult...

Odinioară erau mândria economiei României; azi sunt doar fosile ale comunismului. Fostele combinate industriale sunt dinozaurii moderni ai României, iar meteoritul care i-a răpus este aşa-zisa „privatizare". Generaţii întregi au muncit pentru industrializarea României. Eforturile şi sacrificiile făcute în timpul regimului comunist pentru proiecte care urmau să le aducă beneficii tuturor românilor par să fi fost în zadar. Combinatele industriale, simbolul economiei României înainte de 1989, s-au transformat rapid în ruine şi fier vechi în anii ce au urmat evenimentelor din decembrie 1989.

Platforma Săvineşti era înainte de 1989 cea mai mare d...

 
Generaţia Centenarului Unirii
Prof. univ. dr. ing. Valeriu Dulgheru, România din stânga Prutului   
Duminică, 27 Mai 2018 14:21
Citeşte mai mult...

„Fericiți vom fi noi, cei din Generația Unirii, dacă vom reuși să ne consacrăm toate eforturile pentru Reîntregirea Țării". (Prof.univ. Virgil Mândâcanu)

Prof. univ. Virgil Mândâcanu: Domnule profesor, ce-i cu generația aceasta că nu vrea să participe la vot? Pentru a-și exprima protestul ea pleacă din Basarabia, renunță la mobilizare pentru a-și schimba viitorul. Cum reușea dictatura comunistă să mobilizeze 99,5% a populației să participe la votare - știm. Dar de ce dictatura oligarhica democrat-socialistă nu are același interes - să vină lumea la vot?

Prof. univ. dr. ing. Valeriu Dulgheru: Într-adevăr, participarea tinerilor la vot a de...

 
„Iarba verde de acasă”
Ben Todică, Australia   
Duminică, 27 Mai 2018 13:58
Citeşte mai mult...

Stimaţi cititori,
„Anul Centenarului" este un prilej dea ne reaminti că suntem : „Neam părăsit la răscrucea furtunilor care bat aici din veac în veac şi vor bate totdeauna în aceste locuri de ispititor belşug şi de trecere a oştilor... Apţi pentru cea mai înaltă civilizaţie şi siliţi de a trăi de la o bejenie la alta ... " (Nicolae Iorga).
În spiritul a ceea ce ar trebui să simtă fiecare român, dăm citire chemării a doi trăitori „peste mări şi ţări" la mii de kilometri de locurile natale. Mesaje simple dar nobile, izvorâte din trăirea interioară şi din dorul după meleagurile natale. O dovadă în plus că „Tot ce-i românesc, nu piere !". Unor astf...

 
Hartuirea sexuală, marea dramă americană
Grid Modorcea, Dr. în arte   
Duminică, 27 Mai 2018 13:25
Citeşte mai mult...

Deunăzi, la biblioteca mea preferată, Barnes & Noble, la sectorul de reivste, mi-a atras atenția șocant figura unei femei tunsă scurt, baieteste, aflată pe coperta celebrei reviste „Vanitiy Fair". Era noul look al actriței Rose McGowan. Revista a pus-o pe coperta și i-a luat un amplu interviu tocmai pentru a sublinia curajul acestei actrițe de a-l demască pe Harvey Weinstein, temutul producător hollywoodian, acuzându-l de hărțuire sexuală și de viol. Cazul ei l-a expus și într-o carte de memorii. După ea, o serie de alte actrițe, cum ar fi Gwyneth Paltrow, au ieșți la rampă și l-au acuzat pe Weinstein de același lucru odios. A reieșit că era ...

 
„Pe muchie de cuţit. Relaţiile Româno-Sovietice, 1965-1989” (1)
Prof. dr. Vasile Buga, Centrul de Studii Ruse şi Sovietice „Acad. Florin Constantiniu”   
Miercuri, 23 Mai 2018 21:19
Citeşte mai mult...

Ceauşescu îi cerea lui Brejnev, în 1976, să desfiinţeze gardul de sârmă ghimpată de pe Prut

Ideea scrierii acestui volum mi-a fost dictată de constatarea pe care am făcut-o cu ani în urmă, privind absenţa unei lucrări de sine stătătoare, care să ofere o imagine generală, pe cât posibil obiectivă, fără idei preconcepute, asupra evoluţiei sinuoase a relaţiilor româno-sovietice pe parcursul unui sfert de veac (1965-1989). Firul conducător l-au reprezentat relaţiile dintre P.C.R. şi P.C.U.S., definitorii pentru identificarea direcţiei ansamblului raporturilor româno-sovietice, inclusiv în momentele de criză prin care au trecut acestea, în august...

 
Anii, câţi mi-i va slobozi Cel de Sus nu-mi vor ajunge să dăruiesc dragostea şi căldura sufletului meu pentru protejarea valorilor naţionale!
Dr. Vlad Pohilă, Chişinău   
Miercuri, 23 Mai 2018 21:04
Citeşte mai mult...

În martie am sărbătorit un secol de la unirea Basarabiei cu România, iar în decembrie vom marca un secol de la desăvârşirea Marii Uniri din 1918. A r trebui să folosim acest eveniment istoric pentru ca la 1 Decembrie, la Alba Iulia, să dansăm entuziasmați Hora Unirii. Ar fi o vădită exagerare să spun că toată viaţa mi-am consacrat-o ideii naţionale. În realitate, am început să promovez şi să apăr românismul atunci când am înţeles cât de mult sunt prigonite la noi toate aspectele cauzei naţionale: prin rusificare acerbă, prin falsificări penibile, prin restricţii absurde, prin intimidări în stil stalinist, în fine – prin propagarea unei neperm...

 
Ziarul „Sfatul”, organ al Sfatului Național Român al Comitatului Maramureș - 7 decembrie 1918-31 mai 1919 (2)
Prof. univ. dr. Nicolae Iuga   
Miercuri, 23 Mai 2018 20:44
Citeşte mai mult...

5. Unele considerații sociologice

Profesorul universitar de la Budapesta dr. Gheorghe Bilașcu (originar din Petrova - Maramureș) și viitorul întemeietor al învățământului universitar stomatologic românesc de la Cluj face, într-un serial publicat în mai multe numere consecutive ale „Sfatului", un aspru rechizitoriu la adresa fostei stăpâniri maghiare. Serialul său începe din nr. 7 al „Sfatului", se numește „Din suferințele noastre" și este semnat cu inițialele în acest fel: - g. b. -

În rezumat, ideile lui Gheorghe Bilașcu sunt următoarele. El face sumare trimiteri la istoria dintru începuturi, de la colonizarea Daciei de către Traian, spre ...

 
Încă o filă în calendarul Cucuteni
Prof. univ. dr. ing. Valeriu Dulgheru, România din stânga Prutului   
Miercuri, 23 Mai 2018 20:34
Citeşte mai mult...

A fost întoarsă a 13-a filă la a XIII-a ediție a simpozionului internațional „Cucuteni 5000 Redivivus - științe exacte și mai puțin exacte". Este binecunoscut faptul (în istorie au fost nenumărate cazuri) că din momentul când un popor își pierde limba, cultura, datinile, tradițiile, el dispare. Nu dispare fizic ci se topește într-o masă amorfă, într-un conglomerat (este cazul conglomeratului rus care a înghițit peste 100 de popoare mici!). „Suntem un popor nu poporație..." spune de fiecare dată „maestrul dialogului socratic între știință și spiritualitate", cvasi-ascetul Liviu Alexandru Sofonea (rudă cu Ion Rațiu pe linia mamei), participant ...

 
Nașterea Eternității sau... cum mi-am pierdut pantalonii în Japonia
Ben Todică, Australia   
Miercuri, 23 Mai 2018 20:23
Citeşte mai mult...

Mă simt ca un brici de ras trecut prin cureaua ascuțirii. Să-mi fie oare sufletul briciul, iar cureaua, viața? Dar cine le folosește? Tot ceea ce trăiesc și declanșez în mine să fie oare motivul pentru care sunt aici? Dacă Dumnezeu știe și controlează totul, atunci cine e în spatele Lui? Era prin 1996, când românii abia uitau de fumul „revoluției", când eu realizam ca temerar performanțe de nivelul Nadiei Comăneci pentru Ciudanovița, cățărat pe acoperiș în Melbourne, Australia unde la sugestia colegului meu de institut (inginer de sunet) sunt angajat de Prințul Florii de Lotus din Thaichung, Taiwan, care căuta un operator să-i filmeze un răsă...

 
Plângerea lui Orban, „pas cu pas”
Col. (r) Marin Neacsu   
Miercuri, 23 Mai 2018 20:13
Citeşte mai mult...

P.N.L. va intra în istorie, istoria recentă a României, drept partidul cu cei mai insipizi, neinspirați, lipsiți de personalitate și absurzi, așa cum P.S.D. va întra în istorie cu cei mai corupți, tupeiști puși pe căpătuială președinți de partid. Plecând „ză fadăr end ză madăr of ză niu liberals", trecând prin Alina Gorghiu bătând la uși și cerând copiilor să deschidă - probabil să semneze adeziunea - apoi prin doamna Raluca Țurcan, cea mai insipidă prezență, s-a ajuns la Ludovic Orban, cel mai lingău și mai absurd președinte liberal, acest partid a devenit partidul impotenților, un partid (de i)de ologi, fără cap, fără mâini, fără picioare. ...

 
După cinci ani de la înălţarea la Ceruri, la apelul Neamului Românesc Gheorghe Buzatu răspunde „Prezent!”
Redactia ART-EMIS   
Duminică, 20 Mai 2018 19:35
Citeşte mai mult...

Gheorghe Buzatu - un istoric conectat prin întreaga fibră la realităţile româneşti, prin demnitatea şi curajul cu care şi-a apărat convingerile.
Prof. Vasile Buga, Coordonatorul Centrului de Studii Ruse şi Sovietice „Florin Constantiniu"

Am avut privilegiul să-l cunosc pe marele istoric Gheorghe Buzatu, care ne-a părăsit cu cinci ani în urmă, la începutul anilor 90, în vremea când, aflat în misiune diplomatică la Moscova, l-am însoţit pe dânsul şi alţi istorici şi arhivişti români sosiţi la documentare în arhivele ruseşti în baza Acordului de colaborare semnat în aprilie 1992 de către prof. univ. dr. Ioan Scurtu, directorul general de atunci ...

 
<< Început < Anterior 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Următor > Sfârşit >>

Pagina 8 din 202