Revista Art-emis
Triunghiul mor?ii : politic?, justi?ie, servicii secrete PDF Imprimare Email
Petru Romo?an   
Duminică, 16 Septembrie 2018 15:38

Valer Marian-Noi-marturii-Este Romānia ast?zi un stat e?uat, un rogue state, un État voyou ? Nu. Dup? criteriile acceptate īn toat? lumea, Romānia nu este un stat e?uat, e un stat UE, integrat īn institu?iile im¬periului european, cu o economie de pia?? func?ional?. Dar, dup? ce vom parcurge aceast? a doua culegere de texte a lui Valer Marian, vom avea un r?spuns mai aproape de realitatea din teren, de adev?r.

Cele dou? mari idealuri de dup? 1989, care, de fapt, ne-au fost induse din exterior de cei interesa?i, integrarea īn N.A.T.O. ?i īn U.E., ī?i arat? īn ultimii ani adev?ratul con?inut. Dup? o vizit? la Washington declarat? istoric?, noul ?i neobi?nuitul pre?edinte american Donald Trump i-a prezentat nota de plat? neobi?nuitului pre?edinte romān actual, Klaus Iohannis, sas luteran ultraminoritar īntr-o ?ar? ultramajoritar ortodox?. Acesta a acceptat-o imediat, de?i nu avea vreun mandat īn acest sens. Dar nu mult dup? īntoarcerea acas?, « nota de plat? » a fost avalizat? de īntreaga clas? politic?, confirmāndu-se astfel īnc? o dat? statutul nostru recent de protectorat american. A?a cum au fost dup? cel de-al doilea r?zboi mondial Germania, Italia, Japonia, ??ri care pierduser? r?zboiul, dar ?i Filipine sau Coreea de Sud ?i cāte altele mai pu?in la vedere or mai fi. Dup? c?derea comunismului, īncepānd de prin 1998, sub pre?edin?ia Constantinescu, Romānia a trecut de sub protec?ia U.R.S.S., a Rusiei, de fapt, sub protec?ie american?, īn acelea?i condi?ii subalterne.

Cāt prive?te cel de-al doilea mare ideal, acela al integr?rii politice ?i economice īn UE, lucrurile par s? stea, īncepānd de prin 2010, chiar mai r?u. Dac? S.U.A. au trecut prin diverse mari crize, economice īn primul rānd, dar ?i politice ?i militare - īntre timp a ap?rut colosul chinez la orizont -, UE, controlat? economic ?i politic de Germania ?i de cā?iva fideli asocia?i (Fran?a, Olanda, Luxemburg, Austria, Finlanda), e perceput? tot mai mult ca o nou? Uniune Sovietic?, ca un nou imperiu opresiv pentru na?iuni, mai ales cele din Est ?i din Sud. Romānia nu face parte din Schengen, e sub Mecanismul de Cooperare ?i Verificare (M.C.V.) ?i cu patru spre cinci milioane de romāni (cei mai tineri, cei mai preg?ti?i, cei mai harnici) pleca?i peste grani??. Atāta doar poate c? M.C.V.-ul pervers ?i umilitor, absen?a noastr? din Schengen ?i existen?a monedei proprii pot fi instrumente foarte utile, salvatoare pentru momentul dezintegr?rii acestui « paradis civiliza?iona l» care īncepe s? semene de cā?iva ani buni cu un co?mar. Marea Britanie īl p?r?se?te chiar īn ace?ti ani.

Īn cartea lui Valer Marian este scos la lumina zilei «triunghiul mor?ii» care st?pāne?te ast?zi Romānia : Politic?-Justi?ie-Servicii secrete. Ca s? explici de ce oamenii care populeaz? acest triunghi sunt atāt de corup?i, atāt de incompeten?i, atāt de lipsi?i de patriotism, ar trebui s? poveste?ti toat? istoria Romāniei, mai veche, fanariot?, de exemplu, dar ?i mai nou?, cei 45 de ani de comunism. S? ne rezum?m la cāteva momente. Mai īntāi, majoritatea istoricilor ?i comentatorilor serio?i recunosc c? dictatura lui Nicolae Ceau?escu nu a fost r?sturnat? de romāni, cu toat? participarea lor entuziast?. Apoi, implozia aproape instantanee a Partidului Comunist conduc?tor a deschis un larg bulevard Securit??ii, care a preluat toat? puterea. ?i ea, Securitatea, a inventat rapid o nou? clas? politic? „democratic" din fo?tii ei informatori, colaboratori, agen?i sau ofi?eri acoperi?i.

Ce īncepe atāt de prost nu poate continua decāt catastrofal. Lucru care se vede foarte limpede īn cele dou? c?r?i ale lui Valer Marian. La cap?tul a 28 de ani apar „binomul", „statul paralel" ?i alte nenorociri ajunse azi la maturitate. Dar toate aceste nenorociri atāt de actuale s-au n?scut din spuma otr?vit? a falsei revolu?ii din 1989-1992. „Marile idealuri" de dup? 1989, integrarea european? ?i integrarea euroatlantic?, au fost negociate de o clas? politic? aflat? sub māna Securit??ii, īn interesul principal al acesteia ?i, bineīn?eles, al puterilor occidentale. Securi?tii ?i politicienii lor sco?i la īnaintare, slujindu-se de aparatul de justi?ie ?i de celelalte structuri de for??, s-au pus la ad?post de popula?ia pe care au terorizat-o zeci de ani. ?i-au deschis drumul spre marile ?coli vestice pentru copiii lor, la spitalele din Viena (vezi cazul pre?edintelui Traian B?sescu), din toat? Europa Occidental? ?i din S.U.A., ?i accesul la b?nci ?i marele business capitalist occidental.

Cine este Valer Marian (n?scut īn 1960 la D?bāca, presupusa re?edin?? a voievodului Gelu), autorul acestei c?r?i „negre" pe care o ?ine?i īn mān? ? S?-l l?s?m s? se prezinte singur : „Am intrat īn politic? ?i īn Parlament cu cinci ani īn urm?, dup? ?ase ani de procuratur?, un an de administra?ie public? ?i ?aptesprezece ani de pres?. Ca procuror, am avut ocazia s?-i cunosc īn-deaproape pe reprezentan?ii nomenclaturii comuniste locale sau centrale īn anchetele pe care le-am ini?iat la Satu Mare dup? Revolu?ie sau la care am participat īn calitate de membru al Comisiei guvernamentale de anchet? a evenimentelor din decembrie 1989 de la Sibiu, al c?rei cap de afi? a fost fiul dictatorului Nicolae Ceau?escu, Nicu. Am putut observa atunci nemijlocit nivelul intelectual precar, lipsa de verticalitate, incompeten?a, imoralitatea ?i obedien?a mai tuturor activi?tilor comuni?ti" (din „Cuvinte īn sprijinul viitorului", Romānia penal? v?zut? de un senator fost procuror, Editura Compania, Bucure?ti, 2013, p. 9).

?i s?-i d?m cuvāntul ?i jurnalistului Cornel Nistorescu, directorul site-ului cotidianul.ro, cel care a publicat de-a lungul anilor aproape toate „declara?iile politice ?i de pres?, interpel?rile ?i scrisorile deschise" ale curajosului fost politician, azi doar autor : „Prima sa dezv?luire publicat? īn revist? [Expres – n.n.] era despre dosarele Revolu?iei. De la īnceput, Valer Marian ?i-a dat seama c? lucrurile nu bat. Sau nu pu?c?, vorba poli?istului. Serialul s?u de impact s-a numit « Un procuror acuz? ». A continuat apoi numere la rānd, contribu?ia sa la cunoa?terea unei imagini din interiorul unui sistem de abuzuri fiind una de referin??. L-am cunoscut abia peste un an. Īn locul expresiei de lup r?u care se potrivea unui procuror, am cunoscut fa?a ursului de treab?. Cordial, prietenos, mai mult t?cut ?i cu o privire de om care surāde ?i b?nuie?te īn acela?i timp, cu aerul s?u de om de treab?, Valer Marian n-a speriat pe nimeni. Din aceast? cauz? nu l-au aruncat pe geam. ?i nici nu s-a potrivit cu sistemul. Aproape to?i au crezut c? scap? foarte u?or de el.

Dup? dezv?luirile despre procurorii din anii comunismului, Valer Marian a īncercat jurnalistica ?i politica. A intrat īn P.S.D., unde a devenit repede un soi de oaie neagr?, de adversar al grupurilor de interese din zona de nord-vest a Romāniei. Valer Marian a rezistat īn politic? doar atāt cāt s? īn?eleag? ceilal?i c? el nu face parte din mizeria practicat? pe scar? larg?. ?i atunci, ?i acum ! Adic? tārguial?, īnvārteal?, afacere. Valer Marian a fost dat afar? din P.S.D. ca fiind un inadaptabil, un nebun, un om cu care nu te po?i īn?elege. ?i pentru c? i-a īncurcat pe to?i, au īncercat s?-i fabrice ?i ni?te bube īn cap. N-au īn?eles c? pe m?sur? ce-l acuz? pe nedrept, īl īnt?rāt? ?i mai tare ?i, astfel, ī?i īnt?resc singuri un adversar de moarte. Cāt a stat īn Senatul Romāniei, Valer Marian, īn cei opt ani de mandat, a formulat atātea declara?ii ?i interpel?ri critice cāte n-a adunat institu?ia īn dou? mandate de la to?i ale?ii neamului. Pe cele mai multe i le-am publicat īn Cotidianul ?i au fost reluate īntr-o carte. „Romānia penal?..." [vezi referin?a mai sus - n.n.] reune?te mai multe investiga?ii politice ?i jurnalistice decāt a fost īn stare D.N.A. s? īntocmeasc? īn aceea?i perioad?, cu to?i procurorii, ofi?erii acoperi?i ?i oamenii de filaj din nordul Romāniei. M?rturiile lui Valer Marian au valoare de dosare temeinice, pe care, de obicei, procurorii nu sunt īn stare s? le fac?. Sau cānd le pot face, se tem s? le dea drumul" („Un lupt?tor cum nu am mai v?zut", cotidianul.ro, 19 martie 2017).

Īntr-adev?r, Valer Marian, fost procuror, fost ziarist, fost senator, dar scriitor pentru istoria lung?, e un lupt?tor ?i o con?tiin?? autentic?, urmānd calea marilor eroi civilizatori pe care i-a dat f?r? īntrerupere Ardealul romānesc. Cei din ?coala Ardelean? (Petru Maior, Samuil Micu, Gheorghe ?incai, Ion Budai Deleanu), marii pa?opti?ti (Avram Iancu, Simion B?rnu?iu, Timotei Cipariu, Eftimie Murgu, Andrei ?aguna ?i ceilal?i), memorandi?tii (Ioan Ra?iu, Gheorghe Pop de B?se?ti, Vasile Lucaciu, Aurel Suciu, Aurel C. Popovici ?i ceilal?i) pān? la marii c?rturari dar ?i oameni de ac?iune politic? dinaintea ?i din preajma lui 1918 (Andrei Mure?anu, Iosif Vulcan, Ioan Slavici, diplomatul Vasile Stoica, Octavian Goga, sculptorul Corneliu Medrea ?i atā?ia al?ii).

Statuia īn bronz īnalt? de peste 4 m a p?rintelui Vasile Lucaciu, cel cu care Valer Marian seam?n?, poate, cel mai mult, o statuie cu o fabuloas? istorie de mut?ri succesive (Bucure?ti 1935-Satu Mare 1936-Lugoj 1940-Alba Iulia 1942-Bucure?ti 1958-Satu Mare 1968), se g?se?te tot la Satu Mare, acolo unde Valer Marian a activat cei mai mul?i ani. Ca s? nu ne mai aducem aminte de vremuri tragice, cele ale lui Gheorghe Doja sau Horia, Clo?ca ?i Cri?an. Credem c? efortul imens al lui Valer Marian, riscurile nem?surate pe care ?i le-a asumat nu vor fi fost f?r? rost, vor avea «un r?sunet» (cum bine spune titlul lui Andrei Mure?anu, devenit imn na?ional, pe muzica lui Anton Pann), chiar dac? acum toate speran?ele pentru ?ara noastr? par a fi paralizate.

Chiar dac? tr?im īn vremea īn care artelor ?i literelor frumoase li se impune „mizerabilismul", vremea mediocrit??ii, iar oamenilor politici li se d? voie s? fie doar pigmei, corup?i ?i incompeten?i, Valer Marian ne reaminte?te ?irul gigan?ilor na?iunii romāne, mai ales transilv?neni, pe care i-am enumerat mai īnainte ca oglind? ?i contrapondere la dec?derea de azi.

Valer Marian (n?scut īn 1960 la D?bāca, jude?ul Cluj) a absolvit Facultatea de Drept a Universit??ii Babe?-Bolyai din Cluj-Napoca īn 1984. Procuror la Satu Mare pān? īn 1990, a fost numit vicepre?edinte al Consiliului FSN Satu Mare īn decembrie 1989, iar īntre aprilie ?i august 1990 a f?cut parte din Comisia gu-vernamental? care a anchetat evenimentele din decembrie 1989 de la Sibiu – aceast? experien?? s-a īncheiat cu demisia sa din procu¬ratur? īn semn de protest fa?? de blocarea ?i/sau temporizarea cercet?rilor asupra dosarelor Revolu?iei.

Din toamna lui 1990 ?i pān? īn 2008 a activat īn media s?tm?¬rean? (Gazeta de Nord-Vest,Avertisment din Nord-Vest) ?i a co¬laborat cu articole la publica?ii na?ionale (Expres,Romānia li¬¬ber?, Evenimentul zilei ?i Adev?rul). Unele dintre anchetele sale jurnalistice care expuneau abuzuri ale administra?iei publi¬ce, ale poli?iei ?i justi?iei s?tm?rene s-au soldat cu demisii sau anchete penale. Prefect pentru cāteva luni al jude?ului Satu Mare (iulie 2004-ianuarie 2005), ?i tot pentru cāteva luni director de cabinet al pre?edintelui Consiliului Jude?ean Satu Mare (februa¬rie-iunie 2008), devine membru al PSD īn vara anului 2008 ?i este apoi ales senator īn dou? legislaturi succesive (2008 ?i 2012). Mai īntāi (2008) vicepre?edinte, apoi (2012) membru al Comi¬siei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corup?iei ?i peti?ii, precum ?i membru activ īn alte organisme parlamentare, s-a distins de-a lungul anilor prin zeci de ini?iative legislative, declara¬?ii politice, interpel?ri, īntreb?ri, mo?iuni ?i lu?ri de cuvānt.

Atitudinea sa pugnace, curajul ?i tenacitatea cu care a militat īmpotriva corup?iei, incompeten?ei, nepotismului ?i abuzurilor frecvente din institu?iile statului l-au adus īn conflict ?i cu propria sa forma?iune politic?. Pre?edinte al Organiza?iei jude?ene a PSD din noiembrie 2010 pān? īn martie 2013, a renun?at s? candideze pentru reīnnoirea mandatului, constatānd apoi c? este īmpiedicat s? participe la Congresul PSD din aprilie 2013, iar in iunie, c? este exclus din partid printr-o procedur? expeditiv?, f?r? explica?ii ?i comunic?ri oficiale. A fost apoi de asemenea eliminat din grupul senatorial al PSD ?i din comisiile permanente ale Sena¬tului al c?ror membru era. Īntr-un interviu acordat site-ului coti¬dianul.ro īn 19 iulie 2013 ?i-a exprimat inten?ia de a abandona politica pentru a reveni īn magistratur?. Considerāndu-se victim? a unei campanii de calomniere declan?at? chiar de premier, care i-a pus public la īndoial? integritatea facult??ilor fizice ?i psihice, a depus o plāngere penal? īmpotriva primului-ministru Victor Ponta la 24 iulie 2013.

footer