Revista Art-emis
Reunirea Basarabiei cu România un ideal pe care nu trebuie să-l părăsim PDF Imprimare Email
† Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului   
Duminică, 11 Martie 2018 16:32

Arhiepiscopia Ramnicului Romania Centenar 1Sub egida Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România (A.O.Ş.R.) şi înaltul patronaj al Î.P.S. Varsanufie, Arhiepiscop al Râmnicului, miercuri, 7 martie 2018, începând cu orele 10.00, în sala „Episcop Iosif Gafton" a Arhiepiscopiei Râmnicului s-au derulat lucrările simpozionului „Contextul intern şi internaţional al înfăptuirii idealului naţional din anul 1918". Comunicările prezentate în cadrul acestei manifestări se înscriu în atmosfera marelui eveniment naţional, Centenarul Marii Uniri:
- Prof. univ. dr. Ioan Scurtu, membru A.O.Ş.R. - „1918, anul întregirii României în contextul eliberării naţionale a popoarelor europene";
- Prof. univ. dr. Gheorghe Sbârnă, Univ. „Valahia", Târgovişte - „România în anii premergători Marii Uniri";
- Prof. univ. dr. Corneliu Mihai Lungu, Membru A.O.Ş.R. - „Contextul intern al revenirii Basarabiei în hotarele ţării";
- Dr. Ionela Dinescu - „Unirea basarabiei cu România reflectată în documentele de arhivă din Vâlcea";
- Dr. Ionuţ Cojocaru - „Contribuţia lui Ion. I.C. Brătianu la Unirea Basarabiei cu România".

Moderarea evenimentului i-a revenit eruditului P.C. Pr. Dr. Ştefan Zară - Consilier Cultural şi Comunicaţii media al Arhiepiscopiei Râmnicului şi Director al Editurii „Praxis". Se poate afirma - fără putinţă de tăgadă - că domnia sa a consumat superlativele atât ale conferenţiarilor, cât şi ale auditoriului. La succesul de netăgăduit al simpozionului au contribuit, în calitate de organizatori Prof. dr. Gheorghe Dumitraşcu - Secretar general al Forumului Cultural al Râmnicului, Prof. Gh. Pantelimon, dar şi elevii Seminarului „Sf. Nicolae", conduşi de Arhid. Codruţ Dumitru Scurtu, excelent stimulator şi regenerator al culturii tradiţionale ortodoxe româneşti, care, la momentul potrivit împreună cu comunicările prezentate a reuşit să reaminterască celor prezenţi sentimente Iubirii de Neam şi dorinţa de Reunire a tuturor provinciilor româneşti între graniţele fireşti ale Ţării. Redăm în cele ce urmează, cuvântul Î.P.S. Varsanufie, Arhiepiscop al Râmnicului, adresat participanţilor la simpozion. (Ion Măldărescu).

Reunirea Basarabiei cu România un ideal pe care nu trebuie să-l părăsim

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2018 drept Anul Omagial al unității de credință și de neam și Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918 pe tot cuprinsul Patriarhiei Române, având în vedere că anul acesta se împlinesc 100 de ani de la înfăptuirea acestui ideal spre care a năzuit poporul român de veacuri. Sărbătorim în acest an, 2018, împlinirea Centenarului de la înfăptuirea Unirii Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu Regatul României, în anul 1918, după încheierea Primului Război Mondial. Intrarea României în această conflagrație mondială (4/17 august 1916) a urmărit, de fapt, întregirea neamului românesc și făurirea statului național unitar. Astfel, acesta este cel mai potrivit moment pentru a recunoaște unitatea neamului românesc în cursul istoriei ca și consecință a identității spirituale creștine a poporului nostru. Acest moment din istoria neamului românesc reprezintă un moment binecuvântat pentru noi toți de a-i aduce mulțumire lui Dumnezeu pentru darul pe care ni l-a făcut și anume acela de a ne dărui libertatea și unitatea națională.

Unitatea noastră ca popor are, de bună seamă, ca temelie, identitatea spirituală a noastră, ca popor creștin. Nașterea noastră ca popor a fost dublată de nașterea noastră întru Hristos, deoarece încreștinarea poporului nostru de către Sfinții Apostoli Andrei și Filip s-a făcut odată cu etnogeneza poporului român. Conştiinţa Neamului nostru este păstrată, fără doar şi poate, prin conlucrarea Statului cu Biserica. Biserica niciodată nu a desconsiderat politica, dar nici nu s-a implicat în aceasta. Ajutorul pe careArhiepiscopia Ramnicului Romania Centenar 2 Biserica îl dă cetățenilor rămâne real câtă vreme ea rămâne neangajată politic[1], după expresia teologului Georgios Mantsaridis. Așa cum slujitorii Bisericii au obligația de a nu se implica în viața politică, la fel purtătorii puterii de stat sunt datori să respecte tradiția unei societăți, să promoveze valorile tradiționale ale acesteia[2].

Memorabile, în acest sens, sunt cuvintele rostite de Iuliu Maniu, la Alba Iulia, în discursul său, cu prilejul proclamării României Mari: „Noi, onorată Adunare Naţională, privim înfăptuirea unităţii noastre naţionale un trimf al libertăţii omeneşti. Noi nu voim să devenim din oprimaţi oprimatori, din asupriţi asupritori. Noi voim să întronăm pe aceste plaiuri libertatea tuturor neamurilor şi a tuturor cetăţenilor. Noi propunem decretarea unirei cu Regatul României a întregei Transilvanii, a întregului Banat şi a întregului teritoriu locuit de Români al Ungariei. Pe aceste teritorii locuiesc însă şi alte neamuri, cu alte însuşiri şi alte tradiţii. Noi nu voim să răpim individualitatea etnică, nici fiinţa naţională a acestor neamuri. Noi nu vroim să răpim limba nimănui, ci vrem ca fiecare om să aleagă liber limba şi credinţa în care vrea să trăiască atât în viaţa lui particulară, cât şi în legătură cu viaţa de stat. Noi nu vrem să verse nimenea lacrimile pe cari le-am vărsat noi atâtea veacuri". Respectul față de valorile Neamului nostru este astfel o datorie a oricărui cetățean și, cu atât mai mult, a celor care conduc societatea românească de astăzi. A încerca în oricare fel să schimbăm valorile Neamului românesc înseamnă a încerca să distrugem conștiința acestui Neam, pentru care s-au jertfit înaintașii noștri.

Fără a ne păstra conștiința de neam, fără a lupta pentru unitatea noastră, fără a păstra nealterată credința noastră ortodoxă pe care am primit-o ca dar suprem de la moșii și strămoșii noștri, nici constituția, nici altă carte de legiuri nu mai poate avea vreo valoare. Biserica dintotdeauna a militat pentru unitatea tuturor oamenilor, dar, în același timp, pentru salvarea specificității peronale a fiecăruia, pentru menținerea identității personale a fiecărui neam în parte.

Simpozionul de astăzi, organizat sub egida Academiei Oamenilor de Știință din România și cu sprijinul substanțial al Forumului Cultural al Râmnicului marchează o primă etapă importantă din cadrul Marii Uniri de la 1918, și anume Unirea Basarabiei cu România, ce a avut loc la 27 martie / 9 aprilie 1918 şi a fost în fapt reunificarea vechii provincii româneşti Basarabia, ruptă de Moldova şi alipită de Rusia în 1812. Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu România pentru a forma România Mare.

Din păcate, unirea Basarabiei cu România a fost departe de a fi pentru totdeauna. Rupt prin ultimatumul din iunie 1940, vremelnic readus alături de ţară în 1941-1944, soarta teritoriului dintre Prut şi Nistru rămâne şi astăzi o problemă nerezolvată a țării noastre. Avem o singură certitudine: de secole, dorinţa de unire e exprimată şi dincoace, şi dincolo de Prut, cu tragedii şi sacrificii înşirate în timp, pe care generaţiile de azi şi mâine au datoria să le cunoască, chiar dacă unii din mai marii lumii acesteia se străduiesc să împiedice împlinirea acestui deziderat.

Felicităm și mulțumim conferențiariarilor prezenți la acest simpozion, toți, personalități marcante ale istoriografiei și culturii române, care cu fiecare cuvânt pe care îl seamănă în inimile noastre trezesc tot mai mult dorința de a-i aduce pe frații noștri români din Basarabia acolo unde le e și sufletul: România.

Fotografii şi grafică - I.M.

--------------------------------------------------
[1] Georgios Mantsaridis, Morala creștină, Ed. Bizantină, București, 2006, p. 348.
[2] Ibidem, p. 347.

footer