Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
  
Duminică, 11 Martie 2018 16:32

Arhiepiscopia Ramnicului Romania Centenar 1Sub egida Academiei Oamenilor de ?tiin?? din România (A.O.?.R.) ?i înaltul patronaj al Î.P.S. Varsanufie, Arhiepiscop al Râmnicului, miercuri, 7 martie 2018, începând cu orele 10.00, în sala „Episcop Iosif Gafton" a Arhiepiscopiei Râmnicului s-au derulat lucr?rile simpozionului „Contextul intern ?i interna?ional al înf?ptuirii idealului na?ional din anul 1918". Comunic?rile prezentate în cadrul acestei manifest?ri se înscriu în atmosfera marelui eveniment na?ional, Centenarul Marii Uniri:
- Prof. univ. dr. Ioan Scurtu, membru A.O.?.R. - „1918, anul întregirii României în contextul eliber?rii na?ionale a popoarelor europene";
- Prof. univ. dr. Gheorghe Sbârn?, Univ. „Valahia", Târgovi?te - „România în anii premerg?tori Marii Uniri";
- Prof. univ. dr. Corneliu Mihai Lungu, Membru A.O.?.R. - „Contextul intern al revenirii Basarabiei în hotarele ??rii";
- Dr. Ionela Dinescu - „Unirea basarabiei cu România reflectat? în documentele de arhiv? din Vâlcea";
- Dr. Ionu? Cojocaru - „Contribu?ia lui Ion. I.C. Br?tianu la Unirea Basarabiei cu România".

Moderarea evenimentului i-a revenit eruditului P.C. Pr. Dr. ?tefan Zar? - Consilier Cultural ?i Comunica?ii media al Arhiepiscopiei Râmnicului ?i Director al Editurii „Praxis". Se poate afirma - f?r? putin?? de t?gad? - c? domnia sa a consumat superlativele atât ale conferen?iarilor, cât ?i ale auditoriului. La succesul de net?g?duit al simpozionului au contribuit, în calitate de organizatori Prof. dr. Gheorghe Dumitra?cu - Secretar general al Forumului Cultural al Râmnicului, Prof. Gh. Pantelimon, dar ?i elevii Seminarului „Sf. Nicolae", condu?i de Arhid. Codru? Dumitru Scurtu, excelent stimulator ?i regenerator al culturii tradi?ionale ortodoxe române?ti, care, la momentul potrivit împreun? cu comunic?rile prezentate a reu?it s? reaminterasc? celor prezen?i sentimente Iubirii de Neam ?i dorin?a de Reunire a tuturor provinciilor române?ti între grani?ele fire?ti ale ??rii. Red?m în cele ce urmeaz?, cuvântul Î.P.S. Varsanufie, Arhiepiscop al Râmnicului, adresat participan?ilor la simpozion. (Ion M?ld?rescu).

Reunirea Basarabiei cu România un ideal pe care nu trebuie s?-l p?r?sim

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2018 drept Anul Omagial al unit??ii de credin?? ?i de neam ?i Anul comemorativ al f?uritorilor Marii Uniri din 1918 pe tot cuprinsul Patriarhiei Române, având în vedere c? anul acesta se împlinesc 100 de ani de la înf?ptuirea acestui ideal spre care a n?zuit poporul român de veacuri. S?rb?torim în acest an, 2018, împlinirea Centenarului de la înf?ptuirea Unirii Basarabiei, Bucovinei ?i Transilvaniei cu Regatul României, în anul 1918, dup? încheierea Primului R?zboi Mondial. Intrarea României în aceast? conflagra?ie mondial? (4/17 august 1916) a urm?rit, de fapt, întregirea neamului românesc ?i f?urirea statului na?ional unitar. Astfel, acesta este cel mai potrivit moment pentru a recunoa?te unitatea neamului românesc în cursul istoriei ca ?i consecin?? a identit??ii spirituale cre?tine a poporului nostru. Acest moment din istoria neamului românesc reprezint? un moment binecuvântat pentru noi to?i de a-i aduce mul?umire lui Dumnezeu pentru darul pe care ni l-a f?cut ?i anume acela de a ne d?rui libertatea ?i unitatea na?ional?.

Unitatea noastr? ca popor are, de bun? seam?, ca temelie, identitatea spiritual? a noastr?, ca popor cre?tin. Na?terea noastr? ca popor a fost dublat? de na?terea noastr? întru Hristos, deoarece încre?tinarea poporului nostru de c?tre Sfin?ii Apostoli Andrei ?i Filip s-a f?cut odat? cu etnogeneza poporului român. Con?tiin?a Neamului nostru este p?strat?, f?r? doar ?i poate, prin conlucrarea Statului cu Biserica. Biserica niciodat? nu a desconsiderat politica, dar nici nu s-a implicat în aceasta. Ajutorul pe careArhiepiscopia Ramnicului Romania Centenar 2 Biserica îl d? cet??enilor r?mâne real cât? vreme ea r?mâne neangajat? politic[1], dup? expresia teologului Georgios Mantsaridis. A?a cum slujitorii Bisericii au obliga?ia de a nu se implica în via?a politic?, la fel purt?torii puterii de stat sunt datori s? respecte tradi?ia unei societ??i, s? promoveze valorile tradi?ionale ale acesteia[2].

Memorabile, în acest sens, sunt cuvintele rostite de Iuliu Maniu, la Alba Iulia, în discursul s?u, cu prilejul proclam?rii României Mari: „Noi, onorat? Adunare Na?ional?, privim înf?ptuirea unit??ii noastre na?ionale un trimf al libert??ii omene?ti. Noi nu voim s? devenim din oprima?i oprimatori, din asupri?i asupritori. Noi voim s? întron?m pe aceste plaiuri libertatea tuturor neamurilor ?i a tuturor cet??enilor. Noi propunem decretarea unirei cu Regatul României a întregei Transilvanii, a întregului Banat ?i a întregului teritoriu locuit de Români al Ungariei. Pe aceste teritorii locuiesc îns? ?i alte neamuri, cu alte însu?iri ?i alte tradi?ii. Noi nu voim s? r?pim individualitatea etnic?, nici fiin?a na?ional? a acestor neamuri. Noi nu vroim s? r?pim limba nim?nui, ci vrem ca fiecare om s? aleag? liber limba ?i credin?a în care vrea s? tr?iasc? atât în via?a lui particular?, cât ?i în leg?tur? cu via?a de stat. Noi nu vrem s? verse nimenea lacrimile pe cari le-am v?rsat noi atâtea veacuri". Respectul fa?? de valorile Neamului nostru este astfel o datorie a oric?rui cet??ean ?i, cu atât mai mult, a celor care conduc societatea româneasc? de ast?zi. A încerca în oricare fel s? schimb?m valorile Neamului românesc înseamn? a încerca s? distrugem con?tiin?a acestui Neam, pentru care s-au jertfit înainta?ii no?tri.

F?r? a ne p?stra con?tiin?a de neam, f?r? a lupta pentru unitatea noastr?, f?r? a p?stra nealterat? credin?a noastr? ortodox? pe care am primit-o ca dar suprem de la mo?ii ?i str?mo?ii no?tri, nici constitu?ia, nici alt? carte de legiuri nu mai poate avea vreo valoare. Biserica dintotdeauna a militat pentru unitatea tuturor oamenilor, dar, în acela?i timp, pentru salvarea specificit??ii peronale a fiec?ruia, pentru men?inerea identit??ii personale a fiec?rui neam în parte.

Simpozionul de ast?zi, organizat sub egida Academiei Oamenilor de ?tiin?? din România ?i cu sprijinul substan?ial al Forumului Cultural al Râmnicului marcheaz? o prim? etap? important? din cadrul Marii Uniri de la 1918, ?i anume Unirea Basarabiei cu România, ce a avut loc la 27 martie / 9 aprilie 1918 ?i a fost în fapt reunificarea vechii provincii române?ti Basarabia, rupt? de Moldova ?i alipit? de Rusia în 1812. Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu România pentru a forma România Mare.

Din p?cate, unirea Basarabiei cu România a fost departe de a fi pentru totdeauna. Rupt prin ultimatumul din iunie 1940, vremelnic readus al?turi de ?ar? în 1941-1944, soarta teritoriului dintre Prut ?i Nistru r?mâne ?i ast?zi o problem? nerezolvat? a ??rii noastre. Avem o singur? certitudine: de secole, dorin?a de unire e exprimat? ?i dincoace, ?i dincolo de Prut, cu tragedii ?i sacrificii în?irate în timp, pe care genera?iile de azi ?i mâine au datoria s? le cunoasc?, chiar dac? unii din mai marii lumii acesteia se str?duiesc s? împiedice împlinirea acestui deziderat.

Felicit?m ?i mul?umim conferen?iariarilor prezen?i la acest simpozion, to?i, personalit??i marcante ale istoriografiei ?i culturii române, care cu fiecare cuvânt pe care îl seam?n? în inimile noastre trezesc tot mai mult dorin?a de a-i aduce pe fra?ii no?tri români din Basarabia acolo unde le e ?i sufletul: România.

Fotografii ?i grafic? - I.M.

--------------------------------------------------
[1] Georgios Mantsaridis, Morala cre?tin?, Ed. Bizantin?, Bucure?ti, 2006, p. 348.
[2] Ibidem, p. 347.

footer