Revista Art-emis
Ostaşii români căzuţi la Cotul Donului, omagiaţi comemorativ la Mânăstirea Comana PDF Imprimare Email
Gheorghe Pârlea   
Miercuri, 01 Noiembrie 2017 21:52

2017-10-29 Ms. ComanaDuminică, 29 octombrie a.c., s-a desfăşurat la Mânăstirea Comana un simpozion comemorativ, prilejuit de împlinirea a 75 de ani de la Bătălia de la Cotul Donului, tragicul episod subsegvent participării Armatei Române la cel de-al Doilea Război Mondial. Comitetul de iniţiativă i-a avut ca principali componenţi pe generalul de flotilă aeriană (r), veteran de război Radu Theodoru şi arhim. dr. Mihail Muscariu, părintele stareţ al Mănăstirii. Contextualizat temei simpozionului s-a desfăşurat şi o procesiune solemnă la Mausoleul Eroilor Căzuţi în Primul Război Mondial (iniţial, locul momentului solemn trebuia să fie la Troiţa-Monument edificată în 2015 în memoria eroilor de la Cotul Donului, dar condiţiile meteo - vânt puternic - au impus această modificare în program).

Ceremonialul a debutat cu ridicarea pavilionului şi intonarea Imnului de Stat. A urmat un Te-Deum condus de părintele stareţ. S-au depus apoi coroane şi jerbe de flori la Mausoleu. Un moment de maximă emoţie al ceremonialului l-a constituit depunerea în incinta Mausoleului a unei urne conţinând un eşantion de ţărână adus, în august a.c., de la Cotul Donului (fostul cătun Gromki, stanița Kletskaia), de conf. univ. dr. Vasile Şoimaru, ţărână având în alcătuire elementele biologice ale sângelui ostaşilor jertfitori. Totodată a depus la Mausoleu şi prima cruce improvizată de el şi înfiptă la locul jertfei cu cinci ani în urmă, la a doua călătorie, readusă acasă, lăsând acolo una nouă meșterită la Chișinău... Un grup de militari aviatori şi un avion în survol au dat onorul.S-au depus coroane şi jerbe de flori şi a fost prezentat invitaţilor (şi publicului constituit ad-hoc) veteranul de 98 de ani, Ion Paiu, din satul Soci, comuna Mirosloveşti, judeţul Iaşi, care a povestit[1] odiseea sa de luptător la Cotul Donului, grav rănit în încercuirea din care a scăpat ca printr-o minune. O fetiţă deosebit de talentată, în vârstă de şapte ani, participantă la ceremonie ca expresie a preluării ştafetei patriotismului de la generaţia veteranilor, a interpretat melodic versurile poeziei „Nu plânge Maică Românie", creaţie găsită în raniţa unui soldat participant la Războiul Reîntregirii Neamului.

Simpozionul, moderat de energicul şi şarmantul general nonagenar Radu Theodoru, s-a desfăşurat în incinta Bisericii Mănăstirii. Şi-au susţinut disertaţiile prof. univ dr. Jipa Rotaru, istoric şi comandor (r), co-autor al volumului de curând tipărit „Stalingrad şi istoricul unei armate sacrificate: Armata a III-a română[2], generalul de armată (r) Mircea Chelaru, orator de excepţie, fost şef al Marelui Stat Major al Armatei Române, dr. Vasile Şoimaru şi alţi invitaţi.

Românul basarabean Vasile Şoimaru, care a călătorit de patru ori (2009, 2012, 2013 și 2017) pe urmeleMs. Comana, 2017-10-29, colaj foto odiseei Armatei Române în îndepărtata Rusie, a subliniat tragismul Bătăliei care a avut drept consecinţă pierderea a peste 156.000 de ostaşi români (şi încă 100.000 de ostaşi de origine română din partea ocupată a Transilvaniei, mobilizați de către Horthy în armata maghiară din Transilvania ocupată de unguri, morți tot pe malul drept al Donului, în reg. Voronej), ceea ce ar fi însemnat îmbibarea acelor locuri cu un milion de litri de sânge aparţinător codului biologic al Neamului nostru. Profesorul de la Chişinău se arată profund îndurerat şi revoltat de indiferenţa oficialităţilor române privind datoria sacră, impusă de legile morale, de a se îngriji de memoria eroilor de pe Frontul de Răsărit. O inerţie sau poate chiar o „politică" de indiferenţă faţă de acest episod al istoriei noastre, ţinut la index de regimul comunist.

Ilustrul om de cultură Mircea Coloşenco, şi dânsul cu origini basarabene, a săvârşit, în intervenţia sa, şi un gest-surpriză, cu nuanţe ironice asupra contrariilor ce bântuie istoriografia noastră incertă de după Războiul care a făcut obiectul simpozionului: a oferit comandorului Jipa Rotaru, autorul cărţii care glorifică aportul ostaşilor români pe Frontul de Est, o carte din 1955, în care Valter Roman prezintă o variantă răsturnată, anume teza sa de glorificator al aportului armatei sovietice în acelaşi contex al amintitului Război. Au mai avut intervenţii ofiţeri superiori şi redactori ai revistei giurgiuvene „Valahia". La finalul simpozionului, ca şi la începututul său, a luat cuvântul părintele stareţ, arătând că Biserica a fost şi este mereu într-o bună relaţie cu istoria Neamului celor care îi sunt închinători. Mănăstirea Comana, având în custodia sa un Mausoleu al Eroilor, satisface pe deplin această misiune duală. Părintele a înmânat o Diplomă de vrednicie moderatorului ceremonialului solemn, respectiv sponsorul principal al evenimentului, arh. Adrian Grigoriu.

Din discursurile participanţilor la eveniment s-a desprins necesitatea reconsiderării semnificaţiei participării Corpului expediţionar român pe Frontul de Est, alcătuit din Armatele a 3-a şi a 4-a. România a purtat atunci un război sfânt, de recuperare a teritoriilor pierdute - nu unul de cucerire. Prezenţa ostaşilor români în îndepărtata Rusie răspundea unor constrângeri, anume spiritului războiului purtat în alianţe.

_______________________
[1] Mărturiile sale de oştean sunt inserate în cartea „Cotul Donului 1942 - eroism jertfă, trădare", coord. dr. Vasile Şoimaru, Chişinău, Ed. Serebia, 2012 (ediţia I), Chişinău Ed. Balacron, 2013, (ediţia a II-a), lucrare care a constituit imboldul iniţiativei generalului Radu Theodoru de a realiza Troiţa-Monument de la Comana în 2015.
[2] Rotaru Jipa, Cornel Carp, Stalingrad şi istoricul unei armate sacrificate: Armata a III-a română, Chişinău, Ed. Serebia, 2017

footer