Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Redactia ART-EMIS   
Miercuri, 25 Octombrie 2017 20:15

Aurel Preda-doliu27 august 1991 - Declara?ia de Independen??[1] s-ar fi putut numi Declara?ia de reîntregire a celor dou? state române?ti

Cei din vârful puterii de la Chi?in?u poate m?car acum, dup? 26 de ani de la proclamarea Independen?ei, ?i-or aminti cine a scris „Certificatul de na?tere al Statului" pe care nu obosesc s?-l fure cu iscusin??, ?i vor trimite diploma?ii lor din Bucure?ti pentru a prezenta un ultim omagiu familiei Omului ?i Marelui Român din partea Republicii Moldova... (Vasile ?oimaru)

V? prezent?m o adaptare dup? dialogul dintre Omul ?i Marele Român, Ambasadorul Aurel Preda ?i conf. univ. dr. Vasile ?oimaru publicat la 26 august 2011 în revista „Timpul" de la Chi?in?u (Redac?ia ART-EMIS)..

„Am pentru Basarabia acelea?i sentimente ca ?i pentru oricare alt? parte a t?rii mele. Poate ceva în plus, datorit? soartei triste pe care a avut-o aceast? parte a ??rii care - vorba lui Arbore, deputat în Parlamentul României Mari - a trebuit s? înfrunte ca o adev?rat? santinel? a ??rii, urgiile venite din imensitatea stepelor estice. Cu sufletul am fost dintotdeauna la Chi?in?u. Ofi?er de tancuri, tat?l meu, pe atunci maiorul Ion Preda, aflat în garnizoana Chi?in?u, a trimis-o pe mama, so?ia lui, s? nasc? la Bucure?ti, în acea var?, apocaliptic? pentru România, a anului 1940. M-am reîntors la Chi?in?u ca diplomat, în anii '80, apoi la Conferin?a din 1991 cu tema „Pactul Molotov-Ribbentrop ?i consecin?ele lui asupra Basarabiei" si, desigur, cu ocazia preg?tirii în bune condi?ii a proclam?rii Republicii Moldova... De fiecare dat?, venind în Basarabia, m-am sim?it ca acas?...

De fapt, am venit la Chi?in?u pe 25 august 1991, la cererea prietenului meu, Vasile Nedelciuc, cu care colaborasem a?a de bine în timpul Conferin?ei din 26-28 iunie 1991 privind Pactul Molotov-Ribbentrop, reuniune care a marcat 51 ani de la raptul comis asupra României de cele dou? imperii, ro?u ?i nazist. Cu acea ocazie, i-am cunoscut pe pre?edintele M. Snegur, pe deputa?ii Vasile Nedelciuc, Valeriu Matei, Alexandru Mo?anu, mul?i al?ii, cu care am colaborat la redactarea documentului intitulat „Declara?ia de la Chi?in?u cu privire la Pactul Molotov-Ribbentrop ?i consecin?ele lui asupra Basarabiei" (de fapt, asupra României). A?a cum se vede ?i din titlu, „Declara?ia" este primul document postbelic, adoptat în cadrul unei Conferin?e interna?ionale prin care se condamn?, f?r? echivoc, Pactul cu diavolul ?i se cere lichidarea consecin?elor lui asupra Basarabiei. Probabil, am f?cut impresie bun?, dac? am fost invitat, câteva s?pt?mâni mai târziu, s? ajut la redactarea celui de-al doilea act, firesc a? spune, Declara?ia de independen?? a Republicii Moldova.

Formal, juridic, cred în independen?a real? a Republicii Moldova, categoric DA. În realitate, glumind,Preda Aurel militar desigur, am s? v? r?spund ca olteanul (de?i nu sunt): „Ai bilet de tren? Nu prea am...". În cadrul analizei evenimentelor din 1940, categoric DA, pentru c? aceast? în?elegere, încheiat? la 23 august 1939, în biroul lui Stalin din Kremlin, a fost nul? ab initio, fiind contrar? principiilor ?i normelor Dreptului interna?ional, inclusiv a Defini?iei agresiunii... Anexa secret? la Pact o demonstreaz? cu prisosin?? ?i nu e nevoie de comentarii. Totul e clar! De altfel, documentul a fost declarat nul – e adev?rat dup? patru decenii de la aplicarea lui în fapt - ?i de unul din semnatari, guvernul U.R.S.S., dar consecin?ele lui s-au p?strat numai asupra unei singure victime - România!... Cât despre reîntregire, nu e nevoie de argumente din documente str?ine ?i blamabile, ci trebuie c?utat în sufletul nostru, al celor din stânga ?i din dreapta acelui râu blestemat... Prutul.

Dac? acum 20 de ani la Chi?in?u s-ar fi votat nu Declara?ia de independen??, ci un document al reîntregirii neamului, arfi fost probabil, ini?ial, o reac?ie de expectativ?, pentru c? nu trebuie uitat c? U.R.S.S. înc? d?inuia... Dup? aceea... no problem!

Dac? ?efii de la Bucure?ti au ?tiut sau nu despre deplasare mea la Chi?in?u ori dac? am avut sau nu mandat pentru ceea ce s-a petrecut acolo, nu pot spune decât c? un diplomat este un soldat aflat permanent în slujba ??rii sale. A? ad?uga, un osta? disciplinat. În ceea ce prive?te mandatul, nu prea am avut unul... scris. ?i nici nu era nevoie pentru c? interesele supreme ale statului sunt ?i trebuie s? fie în sufletul ?i inima oric?rui diplomat român, ?i nu numai. E un datum. Cât despre faptul c? Moscova era informat? despre ce se întâmpl? la Chi?in?u, r?spunsul meu este pozitiv, cunoscând din proprie experien?a eficacitatea celui mai sofisticat serviciu de spionaj din lume, KGB. Este posibil s? se fi gândit, acolo, la Lubianka, c? independen?a va întârzia unirea Basarabiei cu ?ara. Nu am decât s? contemplu aceast? ipotez? a dv., dar ?tiu cu siguran?a c? „Bucure?tii domnului Iliescu" nu a dorit a?a ceva, echipa sa, bolnav? de sindromul obedien?ei fa?? de imensitatea Estului, a considerat c? e de ajuns c? am fost primul stat care a recunoscut R. Moldova.

Mi-am f?cut datoria de român, având ?i profesia de diplomat. Pentru a evita a?a ceva nu m-am dus nici la recep?ia oferit? în acest sens la 27 august, de pre?edintele M. Snegur.Nu ?i-a amintit nimeni.

Sunt mul?i pretenden?i la coautoratul „Declara?iei" ceea ce înseamn? c? documentul a fost conceput corespunz?tor ?i, iat?, dup? dou? decenii, înfruntând vicisitudinea istoriei, este în continuare atractiv ?i viabil... Privitor la coautoratul Declara?iei de Independen?? subliniez: domnul Nedelciuc m-a convocat la 25 august 1991 la Chi?in?u, dându-mi un telefon acas?. În cadrul discu?iei cu domnul Pre?edinte Snegur, din seara zilei de 25 august 1991, am în?eles importan?a ac?iunii politice ?i a documentului care urma s? fie elaborat ?i supus spre aprobare Parlamentului de la Chi?in?u. Am cerut un r?gaz de dou? zile ?i m-am ?inut de cuvânt. La elaborarea acestui document istoric a contribuit un num?r de cinci-?ase personalit??i politice, între care ?i domnii Nedelciuc ?i Matei. Modus operandi era c?, în mod democratic, participan?ii s? intervin? la discutarea punct cu punct a con?inutului documentului, de la titlu pân? la ultimul paragraf. Cuvântul final mi-a apar?inut întotdeauna mie, în calitate de jurist ?i diplomat cu experien??, dar ?i colegului meu, cu care am venit de la Bucure?ti, domnul Valentin Stan, in acel timp ?ef de cabinet în M.A.E. al domnului Marcel Dinu.

Este bine de re?inut c? am „m?surat" personal, cum se spune, cu „?ublerul", diferitele propuneri de text, care veneau de la participan?ii la acest efort istoric. Am evitat astfel, s? folosesc cuvântul „popor", pe care l-am înlocuit pe tot parcursul Declara?iei cu cuvântul „popula?ie", pentru ca spre deosebire de ideologii Moscovei ?i prozeli?ii ei de la Chi?in?u, cred c? este vorba despre unul ?i acela?i popor, poporul român. În final, am folosit o singur? dat? cuvântul „popor" în contextul Declara?iei Independen?ei, de fapt de Moscova, dar am ad?ugat exigent, în strâns? ?i corect? leg?tur?, cu realitatea, c? acest act – actul independen?ei – are loc „în spa?iul devenirii sale istorice ?i etnice". Nu e prea greu, cu atât mai pu?in pentru Moscova, s? deduc? care este acest SPA?IU, adic? România ?i poporul român de la Nistru pân? la Tisa, cum ne-a l?sat ca Testament, marele nostru poet Mihai Eminescu. Documentul, astfel elaborat, a fost gata la data de 26 august 1991, la ora 18:15, ?i a fost prezentat de mine, personal, dup? dactilografiere, pre?edintelui Parlamentului, domnul prof. univ. dr. Alexandru Mosanu, care l-a aprobat f?r? comentarii(p?strez ?i eu o xerocopie a acestui document -V.?.).
Am propus, ?i domnul Pre?edinte M. Snegur a fost de acord, ca documentul s? fie supus aprob?rii unei Mari Adun?ri Populare. În fa?a cl?dirii guvernului ?i în împrejurimi, str?jui?i de statuia lui ?tefan cel Mare si Sfânt, mai bine de o jum?tate de milion de oameni au salutat cu entuziasm, în ziua de 27 august 1991...

„Moldoveni?tilor" de la Chi?in?u, care dau dovad? de un p?gubos „patriotism local", le-a? r?spunde invocând înv???mintele istoriei, c? aceast? înclina?ie nu duce nic?ieri ?i, mai ales, produce necazuri propriilor sus?in?tori. Istoria a demonstrat acest lucru. Declara?ia de Independen?? din 27 august 1991 nu a fost opera unor str?ini, ci tot a unor români. Nu import? dac? ace?tia au fost de la Chi?in?ul de pe Bâc, sau de la Chi?in?ul de pe Cri?. Ceea ce conteaz? este dac? documentul reflect? interesul ?i instinctul na?ional, dac? orice român citindu-l se reg?se?te ?i e de acord cu el. În ceea ce prive?te Constitu?ia din 1994 ?i, în special, art. 13, care deranjeaz?, ce s? v? spun? Mai e ceva de spus?! ?i dac? mai e ceva de spus, factorii deciden?i, consultându-se cu poporul, trebuie s? hot?rasc?: o men?ine sau o schimb?. De fapt, aceasta este soarta tuturor Constitu?iilor, s? fie modificate, abrogate etc.

În acei ani mm fost contactat de c?tre doi deputa?i de la Chi?in?u cu sugestii privind o posibil? Reunire. Cei doi deputa?i ?i-au f?cut corect datoria. Conducerea din acea vreme a României nu a reac?ionat pozitiv. A fost îns? dispus?, chiar în anul 1991, s? semneze un Tratat cu U.R.S.S. de prietenie ?i colaborare prin care s? se recunoasc? vechile grani?e. Halal români! Noroc c? U.R.S.S. s-a demantelat ?i, în consecin??, Tratatul nu a mai putut fi ratificat. Probabil, domnul Iliescu mai regret? ?i acum aceast? neîmplinire, care îns? nu-i este - recunosc - imputabil? „tov?r??iei sale".

Nu am avut nicio implicare în preg?tirea Tratatului de baz? al României cu Ucraina. Am refuzat, ?inând seama de cursul negocierilor, s? particip la încheierea acestui ru?inos Tratat, prin care România a capitulat necondi?ionat în timp de pace în fa?a Ucrainei. S-au adus prejudicii ?i Republicii Moldova, prin recunoa?terea vechii grani?e dintre U.R.S.S. ?i România (pe por?iunea Ucrainei), pentru c? i-a r?pit acesteia, f?r? a o consulta, calitatea de riveran la Marea Neagr?, ca urmare a înglob?rii unei p?r?i a Basarabiei de Sud în R.S.S. Ucrainean? în 1940 (linia Kalinin) ?i recunoa?terea acestei grani?e de România independent?, prin semnarea la sta?iunea Neptun, în anul 1997, a Tratatului mai sus men?ionat. De cine? De un semibasarabean, fostul pre?edinte Emil Constantinescu.

Despre disputele privind Insula ?erpilor ?i victoria diplomatic? legat? de acest litigiu pot afirma c? în faza discu?iilor pe aceast? tem?, în calitate de director al Direc?iei juridice ?i a Tratatelor din MAE de la Bucure?ti, am contribuit decisiv la elaborarea mandatului delega?iei române în anii 1994-1995. Din p?cate, ca de obicei, în ultimii ani, lovitura a fost primit? de la cine nu te a?teptai, ?i anume, de la fostul ministru de externe Adrian Severin (un evreu originar prin familie de la Chi?in?u), care în cadrul negocierilor cu ucrainenii pentru încheierea tratatului politic de baz? a recunoscut, pe nea?teptate, c? Insula ?erpilor apar?ine Ucrainei, cerând ca aceast? precizare s? fie inclus? în textul Acordului conex. V? imagina?i, cred, uimirea delega?iei ucrainenilor, care, dup? aceea, au chefuit toat? noaptea la Ambasada Ucrainei de la Bucure?ti. ?i aveau dreptate! Era un dar nea?teptat. Astfel ca pe parcursul celor 24 runde de negocieri cu ucrainenii, care au urmat ?i care au premers procesului de la Haga (?i chiar la proces) nu s-a mai pus problema posesiei acestei insule, din moment ce Severin o d?ruise Kievului, ci numai împ?r?irea echitabil? a platoului continental din jurul ei.

În opinia mea, rezultatul procesului de la Haga nu a fost modest, ci este mul?umitor, iar membrii delega?iei române, care mi-au fost „înv???cei", s-au achitat bine de misiunea încredin?at?. Cele de mai sus, sunt prezentate pe larg într-un amplu articol ap?rut în ziarul „România liber?", intitulat „Cum a devenit Insula ?erpilor Zmeinâi Ostrov". Autorul, cel care semneaz? articolul, î?i spune Andrei Nistreanu. Ghici?i cine este?...".

A consemnat: Vasile ?oimaru,
„Timpul", Chi?in?u, 26 august 2011

Dumnezeu, s?-L ierte ?i s?-L odihneasc?!
------------------------------------------
footer