Revista Art-emis
Eminescu la Carei PDF Imprimare Email
Col. (r) Dr. Constantin Mo?incat   
Miercuri, 18 Octombrie 2017 13:33

Eminescu-Carei-2017Am prins de veste c? „Astra", Desp?r??mântul Carei face o m?rea?? oper? cultural?, de sim?ire româneasc?. Ca om al cet??ii, înc? marcat de spiritul locului, am „desc?lecat" împreun? cu un echipaj de români de vi?? nobil?, descenden?i ai celor de la Salca (Oradea) de acum 7.000 de ani (descoperire arheologic? 2017): pre?edintele Cultul Eroilor „Regina Maria" - Filiala Bihor (col. (r) ing. Dan Nicolae Poinar), moro?anul Ioan ?iplea (ofi?er de geniu, plecat de pe plaiurile lui Pintea Viteazul), ?i bihoreanul Ghi?? Car?i? (ce se trage din r?d?cina dacilor liberi, de lâng? cetatea T??ad), to?i cu credin?a zamolxian? c? nici Eminescu nu v-a muri nicicând. Numai c? de unde am pornit, mâna?i de nobile sentimente de convie?uire pa?nic? „unul lâng? altul, unul cu cel?lalt, nu împotriva altuia, sau celuilalt", cum împ?ciuitor îndemna, decanul Facult??ii de Istorie a Universit??ii din Oradea Gabriel Moisa, concet??enii no?tri (mai mult pe români, c? oricum ungurii tot nu-l citesc), „Celuilalt nu are de ce s? i se par? nepotrivit faptul c? or?denii ?i bihorenii marcheaz? an de an ziua de 12 octombrie 1918 ca una dintre cele mai importante date ale istoriei lor"[1].

Complexul monumental al osta?ului român este acoperit de tui

La Carei, ajungând mai repede decât ora programat?, am luat la pas locurile copil?riei, ?i n-am crezut c? înc? se poart? haina veche a ?ovinismului ?i neoiredentismul. Complexul monumental al osta?ului român este acoperit de frumoase ?i zveltele tufe de tui, care-l acoper?, mascheaz?. Nu vede nimenea la Carei? P?i mai anul trecut, pre?edintele nostru Klaus Werner Iohanis, l-a capturat pentru sine, iar bie?ii veterani, câ?i au mai r?mas, veni?i de la Bucure?ti, considera?i probabil al?ii, sau ceilal?i, au putut depune coroane abia dup? ceremonia oficial?! Oricum, doar din avion, sau de prinzi o pozi?ie central?, perpendicular pe complexul monumental, mai po?i vedea turnul bisericii maramure?ene îndreptându-se spre bunul Dumnezeu, cum l-Monument Carei  2017a gândit ?i f?cut Vida Gheza. Pe frontispiciul obelisc st? scris: „Glorie osta?ilor armatei române c?zu?i în lupta pentru eliberarea patriei".

„Cel?lalt", n-are nici cultur?, nici respect!

Apoi, d?m o plimbare prin curtea ?i (parcul) castelului din Carei, cu începuturi de pe la 1482, ref?cut cu fonduri europene, ce odat? g?zduia ?i Biblioteca or??eneasc?, de unde împrumutasem primele c?r?i de lectur?. Ast?zi, pare a fi o feud? privat?, cu exponate în muzeu din colec?ii venite din Ungaria, cu prec?dere. Pân? aici totul ar fi bine, doar c? prietenii mei nu ?tiu ungure?te, condi?ie în care numai cu t?lmaci po?i deslu?i eticheta exponatelor, scris? doar ungure?te! ?i pentru exemplificare ne-am f?cut o fotografie sub singura dovad? c? au „trecut" ?i români pe acolo, sub tabloul titrat: MM. LL. Regele, Regina ?i d. I. Maniu în Careii Mari. Cartea de onoare (m? rog, care onoare) solicitat? lipsea, c? eram tare curios s? citesc impresii. Oare intuia poetul nostru na?ional situa?iile ce le descriem ?i a scris: „De la Nistru pân' la Tisa/tot românu plânsu-mi-sa/ca nu mai poate str?bate/de-atâta str?in?tate"...

Ce o în?elege oare vizitatorul care tocmai d? s? intre, prin dreapta tabloului afi?at, la toaleta pentru public?, nu ?tiu! S? fie acesta nivelul profesional al domnului director Hágó Attila Nándor, ?ef de sec?ie la Muzeul Jude?ean Satu Mare, sec?ia Carei (om pl?tit din bani publici, ai statului român!), sau a realizatorului de expozi?ii muzeale? M?i s? fie! Mi-am amintit spusele profesorului Gabriel Moisa ?i mi-am cenzurat pornirea ?i am concluzionat zicându-mi c? „cel?lalt", n-are nici cultur?, nici respect!

Dar, surprizele s-au ?inut lan?: în vitrina unui magazin, lipit de peretele Prim?riei Carei, tronau trei afi?e: privi?i-le, stânga, dreapta cele care anun?? evenimentul cultural remarcabil de la Carei, dezvelirea bustului nemuritorului Eminescu, respectiv concertul coralei „Voci Transilvane", iar în mijloc afi?ul pe care-l traduc: „În 2018 în Ungaria vor fi alegeri. Fiecare maghiar cu cet??enie ungar? poate vota. Înregistreaz?-te, s? po?i vota! Iar în partea de jos afi?ul continu?: „Cine este deja înregistrat, nu este nevoie s? o fac? din nou, doar dac? au survenit modific?ri în datele de identificare, acele date trebuie comunicate centrului de înregistrare".

Eminescu-Carei-2017-2V? place cum „cel?lalt" ne respect?? Mie NU! La aceast? afi?are, de-a dreptul sfid?toare, un coleg mucalit a replicat: s? zici mul?am, pe limba lor, c? au aprobat ?i acest fel de afi?! ?i surprizele au continuat ?i atunci când distinsa doamna Daniela Ciut?, amfitrioana evenimentului, pre?edinta Desp?r??mântului Carei al Astrei, a prezentat oficialit??ile prezente[2]. Stupoate, nici un reprezentant oficial al municipalit??ii din Carei!

„?l?lalt" sta coco?at în ?aua calului în?tru?at, cu zorzoane colorate, a tricolorului ce-i plac lui

Apoi, s?-mi fie iertat? ciuda, c? nici acest respect nu-mi place de la „?lalalt"! C? Janos, Gheza, (sau cum l-o chema) la cel?lalt mijloc de ora?, în fa?a monumentul osta?ului român, sta coco?at în ?aua calului în?tru?at, cu zorzoane colorate, a tricolorului ce-i plac lui, îmbr?cat în straiele sale de s?rb?toare, vestea prin afi?ul lipit pe c?ru?? c? face balul strugurilor la Foieni! (5 km de Carei, spre grani?a Ungariei), e treaba lui! Petrece vecine cât ai poft?, ia ?i prima?u, ?i gurduna ?i joac? ciarda? cât te ?in puterile, c? nu m? deranjaz?. Dar primarul, în ograda c?ruia de acum încolo va fi mereu Eminescu, avea obliga?ia legal? s? fie acolo, cu e?arf? tricolor?, s? onoreze oficialit??ile guvernului român (secretar de stat, prefect). S? fi gândit oare „cel?lalt" s? pun? în umbr? un eveniment organizat de românii cu dor de Eminescu, în dauna „celuilalt"?, n-ar fi de mirare. S? nu fi auzit domn primar Kovacs Eugen c?, în fa?a prim?rie din Carei, se dezvelea statuia poetului nepereche, ori era ocupat cu balul strugurilor?! Ce s? credem?

„La Oficiul St?rii Civile, numele produce unguri"

S-a purtat de mult politica de maghiarizare ?i de prefacere a tuturor institu?iilor biserice?ti, ?colare culturale, ?i economice, în factori de instigare a na?iunii maghiare contra a tot ce-i românesc, inclusiv distrugerea unit??ii demografice, prin o nou? arondare jude?ean?[3], iat? dovada c? înc? se mai poart?. ?i uite a?a gândurile m? poarta în vremurile peste care trecuse t?v?lugul secular. Se ?tie c? la începutul secolului trecut contele Appony Albert, ministrul cultelor ?i înv???mântului s-a c?znit s? dea lovitura decisiv? românilor, prin tratatul secret, tip?rit în doar 25 de exemplare, intitulat „A magyarorszagy romanok", semnat de Huszar A.[4]. Dac? atunci se lucra cu documente secrete, acum sunt expuse stradal sau în muzee. Instruc?iunile, date la 1898 de Societatea central? de maghiarizare a numelui persoanelor[5], aveau ca motto „Nu numai noble?ea, dar ?i numele oblig?". ?i metoda a fost aplicat? într-un mod aproape banal în Transilvania ?i pân? ?i dup? 1990, în urm?torul mod: omul prezenta de la moa?a comunal?, medicul de circumscrip?ie, sau spital o adeverin?? cu numele copilului n?scut din p?rin?i români. Deoarece „numele produce unguri", dup? cum sus?ineau ini?iatorii metodei, de la Oficiul St?rii Civile, unde opera, musai, un ungur, micu?ul ie?ea cu nume maghiar, c?ci numele era scris în limba maghiar?, astfel c? Andrei Vancea era Vancsa Andras, Radu Ion - Rudalz Ianos. Documentele de stare civil? - de na?tere - fiind scrise în ungure?te, dup? adeverin??, totul era unguresc, mai cu seam? în interiorul arcului carpatic. Func?ionarii unguri, neschimba?i dup? 1918 ?i nici dup? 1944 au continuat aceast? politic? de maghiarizare a numelui pentru a avea „spor natural, num?r de copii la ?coal?, avantaje etc", ?i alte drepturi discriminatorii.

Fac o parantez?, c? mi-am amintit: copil fiind, m-am al?turat altora de pe strada mea ?i ne-am dus la lucru la cules de cartofi la ferma (tanya) Lili, de la marginea ora?ului Carei. Acolo pontatorul, Janos baci, ?inea eviden?a tuturor zilierilor. La împlinirea termenului de plat? m? prezint la casierie ?i spun doamnei Pirike, cum m? cheam?. Am r?mas surprins c? nu m? g?se?te pe statul de plat?. Neavând înc? buletin, am adus rapid ca martori pe Pétrés Ern?, Molnár Iáncsy, Mokán Gyüry ?i ceilal?i cu care lucrasem. ?i într-un final casieri?a a descoperit misterul: numele meu era scris ungure?te ca ?i a celorlal?i: Mosynkan Koszti! Cum de s-a încurcat Janos baci tocmai cu numele meu, mi-e greu de explicat, dar bani n-am c?p?tat pân? ce pontatorul nu m-a identificat ca fiind unul ?i acela?i cu cel al c?rui nume l-a scris el.

Tabloul Regelui Ferdinand expus la u?a WC-ului

Frunz?rind presa local? ne-a fost dat s? mai afl?m una ?i mai ?i. ?tirea prin care Horia M?rie? semnaleaz? pe 25 mai 2017 c? de pe soclul regelui Ferdinand I „Cad litere"[6]. „Hai s? fim serio?i! C? doar nu suntem copii de ?â??! Cad literele de pe soclu pe dracu'. Cât de naivi trebuie oare s? fim ca c? nu ne d?m seama c? este vorba de ni?te vajnici „binevoitori"? Este evident c? a fost vorba de fapta unuia sau a mai multor indivizi, b?nuiesc înc? tineri, dar foarte bine ?coli?i în manierele ?ovine, revizioniste ce se poart? prin Nagykároly ?i care caracterizeaz? plenar „tân?ra gard?".

Indivizii, neidentifica?i de organele „terchea-berchea subordonate prima?ului" ?i-au b?tut joc pur ?i simplu de memoria lui „Ferdinand Întregitorul", de comunitatea româneasc? careian?, de neamul românesc ?i de ?ara care se nume?te România. Bancuri de copii tâmpi?i care au vrut s? ne dea de în?eles c? „Ferdinand I" ar fi fost „Regele Roma". Adic? regele ?igan. De ce n-a c?zut oare o alt? liter?, de ce a c?zut tocmai litera „N"? De aia!, conchide sec autorul articolului. Subscriem la concluzia autorului ?i mai ad?ug?m c? autorii au avut de la cine înv??a, de s-au fâstâcit prim salonul cu trofee, provenite de undeva de prin Africa, proprietatea unui iscusit vân?tor, cu nume ?i obiceiuri grofe?ti, ori de au descifrat inscrip?ia de sub tabloul regelui Ferdinand, expus la u?a WC-ului.

Printre relicve, bustul albit al „amiralului f?r? flot?" - Horthy Miklos

Apoi, în urma discu?iei cea am avut-o cu distinsa doamn?, Daniela Ciut?, ini?iatoarea tenace a proiectuluiFerdinand-Horthy-Carei-2017 amplas?rii lui Eminescu la Carei, care a a?teptat 5 (cinci) ani! ca onor consilierii locali s? aprobe scoborârea luceaf?rului pe soclu la Carei, ne-a m?rturisit c? pe to?i stâlpi de iluminat din ora?, ?i în sala de ?edin?e al Consiliului Local sun numai însemnele U.D.M.R.-ului, vestitul „tulipan (lalea)" ! V? place?, dar cui îi mai pas? oare la Carei de „cel?lalt", care-i minoritar acolo, ?i c?ruia drepturile-i sunt strecurate cu mare chibzuin??. De, s? nu care cumva s? cread? c? el ar fi st?pân în ?ara lui, iar grofii doar tolera?i! Sau poate i-au inspirat înv???mintele desprinse din expozi?ia din Sala Cavalerilor a Castelului Grof Károlyi, din municipiul Carei, cu titlu „relicve militare ?i de poli?ie din ??ri europene, din cel de-Al Doilea R?zboi Mondial" vernisat? cu mare pomp? pe 22 februarie 2017[7]. Frumos, spirit european, numai c? printre relicve s-a strecurat ?i bustul albit al amiralului (f?r? flot?) regent Horthy Miklos, sub administra?ia c?ruia se dezl?n?uise prigoana împotriva românilor în Ardealul vremelnic ocupat (1940-1944). ?i cât au suferit românii, ca acuma s?-l reprimeasc? ?i priveasc? pe c?l?u?[8]. Daniela Ciut?, în Buletinul de Carei, avea s? semnaleze, pe bun? dreptate, tupeul, arogan?a ?i stilul dispre?uitor cu care poli?i?tii careieni, subordona?i primarului Eugen Kovacs, prezent la vernisaj, au fost p?c?li?i (uni ar spune c? suntem aspri s?-i numim pro?ti!), c?ci ei (organizatorii expozi?ie) în mod evident, au f?cut f??i? propagand? antiromâneasc?.

La Carei a fost un regal eminescian

?i uite c?, era cât pe ce s? scap din vedere ce aveam de spus, c? la Carei a fost un regal eminescian. Cuprins de emo?ia momentului i-am scris urm?toarele rânduri coordonatoarei proiectului: „Distins? doamn? Daniela Ciut?, omagiile mele, sincere Felicit?ri pentru regalul eminescian oferit în urbea mea natal?. Încântat de tot ce am v?zut ?i sim?it acolo. Bucuros s? v?d c? ?i dup? ce am dezvelit monumentul lui Vida Gheza (1964) s-a mai f?cut un uria? salt al afirm?rii identit??ii românilor pe acele plaiuri române?ti. M-am n?scut în satul R?dule?ti, întemeiat de bunicii mei în 1928 (împropriet?ri?i dup? reforma agrar? din 1921, ca mul?i unguri, de altfel) cunosc, ?tiu ?i am sim?it de mic copil, ce au însemnat grofii mai mici ai locului. M-am înarmat cu spiritul lui ?tefan cel Mare, la Câmpulung Moldovenesc, cu biruin?a lui Mihai Viteazul (am reu?it ?i prin str?danie proprie, s?-l punem în pia?a Oradiei a Unirii), apoi cu duhul lui Iancu - sa d?m ora exact? pe mar?ul lui, pe Cri?ul Repede, s? fiu mândru c? generalul Georgescu P. Ion, la comemorarea a 50 de ani a mor?ii Luceaf?rului (1939), s? scrie cu 10.000 de brazi numele Eminescu, la Ra?ca, Seini, ?i în fine, de la Oradea, unde a debutat în Familia lui Vulcan sa-l ducem la Budapesta, la Centru Cultural Român.

Domn Primar, cât de mic e?ti pe lâng? cel de pe soclu!

Firesc era s? fie ?i pe ultima brazd?, la Carei, acolo unde generalul Traian Mo?oiu l-a f?cut prizonier pe ap?r?torul ?i promotorul bol?evismului ungar, în 1919, colonelul Karol Kratochwil, ultimul bastion al rezistentei bol?evice. Sunt trist ca dumneavoastr? c? nimeni din oficialii, de la care spunea?i c? ave?i sprijin financiar, Consiliul Local Carei n-a fost acolo. Ru?ine, pentru primar! No, c? nu-i bai! ?ocul îl va avea mai mare, când va constata cât de mic e pe lâng? cel de pe soclu. Apoi s? ?ti?i c? tot noi suntem de vin?. Iaca ?i aici la Oradea s-a f?cut trocul politic ?i la Consiliul Jude?ean e udmr-istul Pastor Sandor, care soha (niciodat?) de când l-au f?cut români grof peste feuda bihorean?, n-a fost ?i pariez c? nu va fi, prezent la vreo manifestare româneasc?, atâta vreme cât pe memoriul privind s?rb?torirea centenarului a spus „nu doresc s? semnez". Sâc!

Românii n-au nici ast?zi cui s? se plâng? de trufia grofeasc?

Ai reu?it, stimat? doamn?, un lucru minunat. S? dea Domnul s? visa?i ?i s? vi se împlineasc? ?i altele, ?i mai mari. Poate odat? voi avea onoarea a v? cunoa?te mai îndeaproape. Informându-m? c? sunte?i din colonia Marna, com. Horea, cu siguran?? avem multe a povesti[9]. Îndatorat? recuno?tin?? distins? Doamn?. N-am v?zut atâta floare româneasc? la un loc decât în poze ?i festivaluri folclorice. Nu b?ga?i de seam? contra-maniferta?ia cu balul strugurilor din Foieni, c?ci ?i calul în?tru?at în piros, feher, zold, (ro?u, alb, verde) a b?legat de lehamitea celor ce l-au înh?mat. Admira?ia mea, pentru opera durat?, e una de: „Jos p?l?ria!". V? rog s? o lua?i ca pe o constatare, nu ca pe un compliment. Din partea mea un ost??esc Onor!". Iat? câteva motive s? m? întorc acas?, s? dau o mân? de ajutor românilor ce n-au nici ast?zi cui s? se plâng? de trufia grofeasc? ce e în stare s? striveasc? identitatea cona?ionalilor mei din Carei, jude?ul Satu Mare, România 2017!

Not?: Monumentul Osta?ului Român din municipiul Carei - Monument al Eroilor Români din Al Doilea R?zboi Mondial este amplasat in zona centrala a orasului fiind opera sculptorului Vida Gheza ?i a arhitectului Anton Dâmboianu. A fost inaugurat în anul 1964. Complexul monumental este realizat din piatr? alb? ?i are dimensiuni impresionante: deschiderea frontal? de 18 m, adâncimea de 5 m ?i în?l?imea de 12 m. Acest însemn comemorativ se compune din cinci elemente cu semnifica?ii simbolice: un cap de ??ran, care inspir? demnitate ?i statornicie (simbolul r?scoalelor ??r?ne?ti), o poart? cu incrusta?ii asem?n?toare celor care împodobesc por?ile maramure?ene („poarta jertfelor"), o femeie plantând o floare (simbolul reînnoirii), chipul unui osta? care impresioneaz? prin masivitatea ?i tr?s?turile sale aspre ?i un obelisc asem?n?tor turlelor bisericilor maramure?ene (simbolul fl?c?rii ve?nice). Pe acest obelisc este înscris urm?torul text: „Glorie osta?ilor armatei române, c?zu?i în luptele pentru eliberarea patriei".
Monumentul este înscris la pozi?ia nr. 304, cod SM-III-m-A-05382, în "Lista monumentelor istorice", actualizat? prin Ordinul ministrului Culturii si Cultelor nr. 2314/8 iulie 2004.

-------------------------------------------------
[1] Prof. univ. dr. Gabriel Moisa, 12 octombrie 1918, în zodia corectitudinii politice, Cri?ana, 11 octombrie, 2017; https://www.crisana.ro În termeni imagologici, „cel?lalt" înseamn? cel lâng? care tr?ie?ti ?i cu care convie?uie?ti în acela?i areal geografic, dar care face parte din alt? comunitate etnic?, religioas? sau de oricare o fi. Lucrurile devin chiar complicate dac? faci parte din majoritate. Devine o adev?rat? art? modul în care faci în public manifest?ri care ?in bun?oar? de propria ta identitate sau de momentele importante ale devenirii tale istorice. Motivul? „Cel?lalt" sau „ceilal?i" nu trebuie s? se simt? inconfortabil, iar sensibilit??ile ?i tr?irile lor trebuie menajate pentru ca ace?tia s? se simt? „acas?". A-l face pe „cel?lalt" sau pe „ceilal?i" s? se simt? bine este un semn de bun? cre?tere ?i trebuie în mod obligatoriu s? nu abzicem de la respectul pe care trebuie s?-l ar?t?m unii altora. Numai astfel putem tr?i unii împreun? cu al?ii ?i construi frumoase pove?ti de prietenie. Bun. Ce facem îns? cu sensibilit??ile majorit??ii sau cu dreptul acesteia de a-?i afi?a propria identitate în mod public f?r? teama c? ar trezi suspiciunile „celuilalt"? Majoritatea nu are nevoie s?-?i afirme identitatea? Trebuie s?-i fie team? s?-?i tr?iasc? intens bucuria pentru a nu p?rea ostentativ ?i a fi reclamat? la vreun for anume c? în momentele de afirmare identitar? nu a clamat neap?rat ?i pe „cel?lalt"? R?spunsul este evident „Nu" la fiecare dintre aceste întreb?ri. [...] Este exact situa?ia speculat? de unii reprezentan?i ai lumii politice capabil? s? treac? peste orice linie ro?ie
pentru a ob?ine un „Da" în plus în singurele momentele importante cu adev?rat pentru ei. Este vorba despre cele în care î?i dau oarecum întâlnire cu cet??enii, constitu?ional ?i democratic, cum altfel, o dat? la patru ani [...] Evenimentul are o importan?? crucial? pentru devenirea na?iunii române, un eveniment validat întrutotul de trecerea unui veac ?i va fi, indiscutabil, validat ?i de aici încolo. Pentru toate acestea to?i or?denii ?i bihorenii au datoria de a cunoa?te ?i omagia cum se cuvine momentul, unii, din motive ce ?in de propria identitate na?ional?, iar al?ii, din respect, a?a cum îi st? bine unui european al anului 2017 ?i, de ce nu, 2018.
[2] Secretarul de stat Alexandru Pugna, de la Ministerul Culturii ?i Identit??ii Na?ionale, P. S. Sa Virgil Bercea, episcopul Episcopiei Greco-Catolice a Oradiei ?i P.S.Sa Iustin episcopul ortodox al Maramure?ului ?i S?tmarului, a vicepre?edintelui Academiei Române acad. Alexandru Surdu, a pre?edintelui Filialei Cluj Napoca a Academiei Române, acad. Emil Burzo, a acad. Marius Porumb, a Prefectului Darius Filip, a pre?edintelui ASTRA, prof. univ. Dumitru Acu, a reprezentantului Mitropoliei Clujului ?i Feleacului, a profesorului Ioan Sab?u-Pop de la Universitatea din Târgu Mure?, a profesorului Avram Fi?iu de la Universitatea de ?tiin?e Agricole Cluj Napoca, a primarului din Reghin, ec. Maria Precup, a primarului din Fe?tili?a Nicolae Tudoreanu, Republica Moldova, a prof. univ. Aurel Chiriac, directorul Muzeului ??rii Cri?urilor, Oradea, directorul Direc?iei Jude?ene de Cultur? Satu Mare, Danciu Zamfir, directorul Muzeului Jude?ean Satu Mare Felician Pop, reprezentan?ii Bibliotecii Jude?ene dr. Viorel Câmpean ?i Marta Cordea, pre?edintele Asocia?iei Codrenii - Ionel Costescu ?i a dr. Natalia Laz?r din Negre?ti Oa?, a directorilor de ?coli caraiene dar ?i a Colegiului Na?ional Mihai Eminescu din Satu Mare a fost prezen?i ladezvelirea bustul lui Mihai Eminescu de la Carei. Evenimentul face parte din manifest?rile celei de-a 112-a Adunare General? ASTRA de la Carei, 13-15 octombrie 2017 la care au participat toate Desp?r??mintele ASTRA din ?ar? ?i Republica Moldova ?i Serbia. www.buletindecarei.ro - vezi si Informa?ia Zilei, luni 16 octombrie 2017, Satu Mare.
[3] Pentru detalii vezi Ioan N. Ciolan, Transilvania ultima prigoan? maghiar?, Ed. Paco, edi?ie Italia 1980, Edi?ie Târgu Mure?, 2008. Vezi ?i Gyorgz Ferenczy, Golgota în Transilvania, 1941 „Mândrul p?mânt al transilvaniei s-a transformat într+o amarnic? Golgot? unde se petrec cele mai groaznice evenimente. Oamenii sunt închi?i cu sutele, cu miile sunt b?tu?i, sunt tortura?i în mod cumplit. Asasinatele ?i execu?iile se ?in lan?, ?i toate acestea doar pentru c? unica vin? a nenorocitelor victime este aceea de a se fi n?scut român"; Szenczei Laszlo, Magzar-roman kerdes, Budapesta, 1946 – „Sold??imea p?truns? pân? în m?duva oaselor de teoriile fasciste, odat? ajuns? în nordul Transilvaniei, a s?vâr?it atrocit??i fa?? de locuitoruu neajutora?i ai satelor române?ti"; col. r. dr. Constantin Mo?incat, 1940-Strig?tul de durere al românilor. Atrocit??ile horthyste în Ardealul ocupat (1940-1944), Ed. Tipo MC, Oradea, 2017
[4] Lucrarea, de propor?ii impresionante, 953p +39p. prefa??, con?ine planurile ?i m?surile pentru desfiin?area românilor. Un exemplar a ajuns în posesia episcopului Roman R. Ciorogariu, din Oradea, constituie un act grav de acuzare a guvernului ungar.
[5] Telkes Simon, Hogz Magzarositsuk a vezetekneveket?
[6] Bandi, la 25 Mai 2015 scrie pe blog „vandalizarea este consecin?a politicii anti romane?ti dus? de Kovacs în ora?ul Carei unde, pân? nu a venit el, era mereu bun? în?elegere ?i nimeni nu se gândea s? fac? separat manifest?ri.
[7] Bandi, la 25 Mai 2015 scrie pe blog „vandalizarea este consecin?a politicii anti romane?ti dus? de Kovacs în ora?ul Carei unde, pân? nu a venit el, era mereu bun? în?elegere ?i nimeni nu se gândea s? fac? separat manifest?ri.
[8] Bandi, la 25 Mai 2015 scrie pe blog „vandalizarea este consecin?a politicii anti romane?ti dus? de Kovacs în ora?ul Carei unde, pân? nu a venit el, era mereu bun? în?elegere ?i nimeni nu se gândea s? fac? separat manifest?ri.
[9] Bandi, la 25 Mai 2015 scrie pe blog „vandalizarea este consecin?a politicii anti romane?ti dus? de Kovacs în ora?ul Carei unde, pân? nu a venit el, era mereu bun? în?elegere ?i nimeni nu se gândea s? fac? separat manifest?ri.

footer