Revista Art-emis
Istoria unui om, un om pentru Istorie - Generalul Iulian N. Vlad PDF Imprimare Email
Redactia ART-EMIS   
Sâmbătă, 30 Septembrie 2017 22:39

General Iulian Vlad - doliuRespectând opiniile ?i controversele care, parafrazând, parcurg drumul de la „câine" la „leu înl?n?uit" sau, dac? dori?i, „singur, împotriva tuturor" într-„O lume nebun?, nebun?, nebun?..." încerc?m s? repect?m sentimentele umane ?i tradi?iilor acestui Neam ?i s? ne plec?m în fa?a inexorabilului „act final" al oric?ruia dintre noi. Gama opiniilor fa?? de acel care ast?zi a p?r?sit scena vie?ii este diversificat? ?i imposibil de cuprins într-un spa?iu atât de restrâns. Con?tien?i fiind c? unele taine ale acelui „decembrie" vor fi cu greu sau, pentru tr?itorii de ast?zi, imposibil de limpezit, încerc?m totu?i s? v? prezent?m opinii, fie ele ?i diferite, chiar diametral opuse, scrise ca r?mas bun adresat marelui disp?rut. Am solicitat ?i altor persoane importante ale momentului s?-?i spun? cuvântul. Din motive de dân?ii ?tiute, au preferat „t?cerea". Poate, numai „cei ce vor s? vin?" vor avea ?ansa afl?rii adev?rului aproape întreg. Avem oare noi dreptul „Judec??ii de apoi"? În speran?a c? în fa?a mor?ii credin?a cre?tin? ne une?te, l?s?m la aprecierea M?riilor Voastre s? chibzui?i. (Ion M?ld?rescu)

„Via?a asta-i bun pierdut/ Când n-o tr?ie?ti cum ai fi vrut!/ ?i-acum ar vrea un neam c?l?u/ S-arunce jug în gâtul t?u:/ E r?u destul c? ne-am n?scut,/ Mai vrem ?i-al doilea r?u?// Din zei de-am fi scoborâtori,/ C-o moarte tot suntem datori!/ Totuna e dac-ai murit/ Fl?c?u ori mo? îngârbovit;/ Dar nu-i totuna leu s? mori/ Ori câine-nl?n?uit". (George Co?buc - „Decebal c?tre popor").

General Br. (r) Aurel I. Rogojan

Generalul Iulian N. Vlad a plecat din lumea noastr? într-o alt? lume, cea a eternit??ii ?i împ?c?rii cu sine în fa?a Supremei Judec??i. Destinul p?mântean al generaluui Vlad a început la 23 februarie 1931 ?i s-a sfâr?it ast?zi, 30 septembrie. Dasc?l, militant al mi?c?rilor de tineret din anii '40 ai veacului trecut, diplomat în ?tiin?e juridice, militar de carier?, spirit erudit, familist des?vâr?it, reformator împ?timit al locurilor prin care a trecut, loial României ?i devotat cauzelor na?ionale, generalul Iulian N. Vlad a avut imboldul l?untric ?i puterea s? ia decizii de risc personal extrem, pe care istoria national? si le va asuma ca bun de patrimoniu al patriotismului real, dovedit prin fapte salvatoare de neam si ?ar?. Despre cele mai multe dintre aceste fapte nu exist? nimic consemnat oficial, fiindc? a?a a fost s? fie rânduiala deciziilor si ac?iunilor aflate sub inciden?a, deopotriv? benefic?, dar si nefast?, a secretului ?i ra?iunilor de de stat.

Vinovatul de serviciu al Istoriei

In via?a oric?rei na?iuni apar momente de mare cump?n? si de r?scruce a drumurilor istoriei. Nu toate aceste momente sunt faste. ?i nu sunt, ori de câte ori între vointa na?iunii si administratorul puterii na?ionale apar contradic?ii ireductibile pe calea solu?iilor democratice. In astfel de împrejurari, oamenii din fruntea serviciilor secrete trebuie nu numai s? ?tie, dar s? aib? ?i for?a necesar? pentru a alege între a continua s? serveasc? o putere potrivnic? na?iunii ale c?rei interese le-a confiscat, ?i a servi poporului, ap?randu-i suveranitatea deciziilor, în virtutea spiritului si literei Constitu?iei, ori l?sându-i liber? calea s?-?i reconsidere Constitu?ia. O decizie de aceast? natur? a trebuit s? ia generalul Iulian N. Vlad in contextul evenimentelor din 1989. ?i a luat-o, asumându-?i personal consecin?ele. Fapt pentru care ?i-a ob?inut pa?aportul intr?rii demne, pe u?a din fa??, în istorie. Pentru o astfel de decizie ?i faptele ce i-au urmat, un pre?edinte al României hot?râse, la 17 decembrie 1989, trimiterea generalului Vlad în fa?a plutonului de execu?ie.
Urm?torul pre?edinte al României a afirmat public c? a criticat ineficien?a justi?iei în cazul generalului Vlad, iar rezultatul criticii a constat în trei abuzuri judiciare cuantificate în 24 de ani ?i sa?e luni de închisoare.

Destin de vinovat de serviciu al istoriei ? Da, putem spune ?i a?a. Dar numai dac? ?inem neap?rat s? fim de partea celor care au premedidat nedreptatea. In cele ce urmeaz? voi da ?i suport afirma?iei. Viata si cariera omului care pleaca dintre noi, au fost c?l?uzite de o dragoste suprem? - România. Devotamentului fata de semeni si adev?r l-a determinat s? se pun? în serviciu credincios neamului s?u si s? serveasc? Romania sub drapel vreme de aproape patru decenii. In întreaga sa carier?, dedicat? ap?rarii securit?tii nationale a României, ?i-a îndeplinit cu exemplar simt de raspundere îndatoririle, punând mai presus de orice valorile definitorii ale fiin?ei noastre na?ionale, atât de greu încercate ?i permament amenin?ate de... s? le spunem „vicisitudinile istoriei". A pornit ?i a r?zbit în via?? cu îndemnurile ?i pove?ele mamei Eugenia ?i ale bunicii, tat?l Nicolae fiind pe front pentru eliberarea fra?ilor de peste Prut ?i întregirea ??rii ?i a neamului, apoi într-un lung prizonierat. Mama ?i bunica, ne?tiutoare de carte, ?i-au dorit s?-l vad? dasc?l. Le-a ascultat.

Elev eminent al Liceului „Gheorghe Chi?u" din Craiova, s-a preg?tit ca înv???tor. A fost remarcat pentru calit??ile dovedite ?i îndrumat s? activeze în Uniunea Asocia?iilor Elevilor din România, Organiza?ia Tineretului S?tesc, iar dup? unificarea mi?c?rilor de tineret în Uniunea Tineretului Muncitoresc. Din anul 1951, odat? cu admiterea în ?coala Militar? ?i pân? la data de 05 ianuarie 1990 a fost militar activ. A parcurs cu tenacitate toate treptele ierarhiei militare ?i profesionale, pana la gradul de general cu trei stele ?i înalta demnitate de ministru secretar de stat în Ministerul de Interne ?i ?ef al Departamentului Securit??ii Statului. Dou? decenii ?i jum?tate a activat în domeniul înv???mântului militar din Ministerul de Interne. Ca ?ef al Direc?iei Înv???mânt a pus bazele mai multor institu?ii de formare ?i specializare a personalului din toate armele Minsterului de Interne. In aceast? calitate a pus în aplicare decizia politic? istoric? ?i ordinul memorabil ca ofi?erii de informa?ii externe ai României s? nu se mai preg?teasc? prin alte ??ri. De asemenea, i se datoreaz? unificarea ?i transformarea ?colilor de ofi?eri în institu?ii de înv???mânt superior.Din anul 1977 ?i pân? la finalul abrupt al carierei militare a f?cut parte din conducerea Ministerului de Interne ca secretar de stat, adjunct al ministrului, ministru secretar de stat ?i ?ef al Departamentului Securit??ii Statului (membru al Guvernului). A pus bazele sistemului na?ional de ap?rare antiterorist? ?i a ini?iat o ampl? reforma contraspionajului, dou? domenii pe care le-a coordonat nemijlocit ?i în care România a avut rezultate de rezonan?? interna?ional?.

In perioadele de maxim? confruntare a beligeran?ilor R?zboiului Rece , mai bine de un deceniu a fost mandatat, de la cel mai înalt nivel, s? preg?teasc? vizitele oficiale în str?in?tate ale Pre?edintelui României, calitate în care a câ?tigat stima, respectul ?i aprecierile deosebite ale pre?edin?ilor sau prim mini?trilor statelor vizitate, pentru maniera exemplar? în care a promovat ?i ap?rat interesele t?rii sale în rela?iile interna?ionale. În fapt, acesta a fost ?i temeiul pentru care a fost investit în ultima ?i cea mai important? func?ie de?inut?, fiind primul ?i unicul profesionist din interiorul sistemului numit ca ?ef deplin al Securit??ii Statului. In cei 13 ani, cât a îndeplinit func?ii de cea mai înalt? r?spundere în conducerea Ministerului de Interne ?i a Securit??ii Statului nu a avut nici-un contact operativ cu omologi din statele membre ale Tratatului de la Var?ovia. In schimb, a îndeplinit misiuni care au condus la importante deschideri c?tre servicii similare din spa?iul euroatlantic. Generalul Iulian N. Vlad s-a impus ca un redutabil partener în cooperarea cu servicii speciale din Europa de Vest, Orientul Apropiat ?i Mijlociu. Doi premieri ai Israelului i-au adresat mesaje de apreciere ?i mul?umire.

In mod cu totul aparte, se cuvine a-i evoca meritele excep?ionale în rela?iile stabilite cu Ministerul Securit??ii Externe al Chinei ?i schimburile de informa?ii de cea mai mare importan?? pentru ap?rarea ?i securitatea României, dar ?i a Chinei. Men?ionând c? din lumea comunist? doar România ?i China aveau departamente speciale de ap?rare fa?? de serviciile sovietice, cred c? aduc argumentul forte privind substan?a axei secrete Bucure?ti-Beijing. ?i mai trebuie spus c? în considera?ia acestei conlucr?ri, ministrul securit??ii Chinei când a acceptat o invita?ie în Romînia, la începutul anilor '90, a solicitat expres includerea în program a unei întrevederi cu generalul Iulian Vlad, care se afla în nedreapta deten?ie.

Spun nedreapta deten?ie ?i odat? cu aceast? afirma?ie fie-mi îng?duit s? nu-l l?s?m pe generalul Vlad s? plece dintre noi f?r? a se face public faptul c? generalul magistrat Adrian Ni?oiu, judec?torul în cele trei înscen?ri judiciare ce i-au fost intentate, nu a putut s? duc? cu el în mormânt povara nedrept??ii, a abuzului judiciar la care a fost obligat în chip mâr?av. A sim?it nevoia s?-?i elibereze con?tiin?a ?i s-a m?rturisit victimei. Mai mult, l-a invitat pe generalul Vlad în familie, pentru a o încredin?a de iertare. Apoi i-a oferit stiloul cu care i-a semnat cele trei sentin?e. Judec?torul, ceva mai împ?cat suflete?te a mai tr?it cât s?-?i r?nduiasc? trecerea Styxului. A fost chemat ?i el la judecat?. La judecata Tat?lui Ceresc.

Adev?rul. Generalul Iulian Vlad a fost condamnat din exterior pentru dejucarea celor mai nefaste obiective ale planului de reformare perestroikist? a României, asumat ?i de puterile occidentale, cunoscut ?i la Vatican. Deciziile ?i faptele generalilor Iulian Vlad ?i Stefan Gu?? au f?cut imposibil? destr?marea Romîniei, fiind sine die amânate: unirea celor dou? Moldove, a Banatului sârbesc cu Banatul românesc, a Maramure?ului interior cu Maramure?ul exterior, tran?area statutului noilor entit??i, dar ?i al Dobrogei, toate acestea f?când s? par? cât mai fireasc? ?i desprinderea Transilvaniei, în care scop Armata de Vest a Ungariei fusese dislocat? de la grani?a cu Austria la frontiera cu România. Cam a?a s-au exprimat, în vreo - dou? trei rînduri, chiar ?i în ultimul deceniu, lideri de seam? de la Moscova, irita?i de turnura evenimentelor din fosta lor zon? de influen??.

Planul men?ionat a fost sabotat de doi generali români. În ordinea deciziilor ?i actelor lor de comand?, generalul-colonel Iulian N. Vlad ?i generalul-maior ?tefan Gu??. Cel dintâi men?ionat, generalul-colonel Iulian N. Vlad, în calitatea de ministru secretar de stat la Ministerul de Interne ?i ?ef al Departamentului Securit??ii Statului:
1. premer?tor evenimentelor a interzis uzul de arm? de c?tre efectivele Departamentului Securit??ii Statului, iar în dimineata zilei de 22 decembrie a solicitat ?i Inspectoratului General al Mili?iei s? emit? un ordin în acest sens;
2. ?i-a dezarmat toate for?ele lupt?toare din subordine, inclusiv de?in?torii de armament individual, dispunând securizarea ?i sigilarea locurilor de p?strare a armamentului ?i muni?iei;
3. a interzis, din faza incipient? a evenimentelor, orice fel de interven?ie sau prezen?? a Securit??ii în mi?c?rile de strad?,
4. informat fiind de generalul ?tefan Gu?? c? se afl? în leg?tur? telefonic? cu Ferenc Karpati, ministrul Ap?r?rii al Ungariei, apoi cu Comandamentul Militar Unificat al Tratatului de la Var?ovia, care doresc confirmarea cererii de ajutor militat adresat? de factorul politic, a fost categoric împotriv? ;
5. a dejucat provoc?rile ?i diversiunile prin care se urm?rea declan?area unui r?zboi fratricid între Armat? ?i Securitate. Dac? acest obiectiv intermediar al conspira?iei interna?ionale ar fi fost realizat, calea inteven?iei externe se deschidea ?i condi?iile izbucnirii r?zboiului civil, implicit ale dezmembr?rii teritoriale a României erau împlinite.

Cel de al doilea general, generalul-maior ?tefan Gu??, în calitatea de ?ef al Marelui Stat Major s-a opus cu fermitate ?i vehemen?? ofertelor armatelor ungare ?i sovietice de a intra pe teritoriul României. Trebuie men?ionat c? r?zboiul informa?ional crease, deja, în câteza zeci de minute, starea de teroare psihic? ?i isterie mediatic?, de tulbur?ri, incidente, amenin??ri ?i pericole iminente, toate induse prin dezinfomare în cascada ?i transmise în direct de televiziune pentru ca cererile de interven?ie militar? extern?, care, de altfel, au ?i fost anun?ate ca realizate, s? aibe aparen?ele de necesitate.

Generalii ?tefan Gu?? ?i Iulian Vlad au dovedit în acele momente de mare cump?n? o extraordinar? luciditate în evaluarea situa?iilor conflictuale provocate de for?e inamice, externe ?i interne, iar deciziile luate de comun acord au dejucat escaladarea mult mai periculoas? a evenimentelor. Pentru loialitatea dovedit? poporului român ?i opozi?ia la tr?dare na?ional?, aveau, ulterior, s? pl?teasc?. La via?a generalului Iulian Vlad au fost puse în oper? nu mai pu?in de opt atentate, de la care a fost salvat numai de pronia cereasc?. Exemplu de onestitate politic? si civism, Domnia Sa a dat dovad?, pân? în ultima clipa a vie?ii sale, de un crez exemplar in forta principiior care i-au c?l?uzit via?a, asumandu-si lucid, inteligent si responsabil destinul.

În ziua de vineri, 5 mai 2017, mi-a spus c? are zilele num?rate ?i c?, în scurt timp, nu va mai fi printre noi, dar pleac? cu sentimentul misiunii de c?p?tâi îndeplinite ?i c? nu regret? priva?iunile care i-au marcat via?a, fiindc? ?i ele sunt parte a vie?ii. Posteritatea si istoria vor judeca si aseza trecerea prin aceasta lume a generalului Iulian N. Vlad la locul pe drept meritat[1].

Gen. (r) Petru Neghiu, pre?edintele Asocia?iei Cadrelor Militare în Rezerv? ?i în Retragere - Serviciul de Informa?ii Externe (A.C.M.R.R.-S.I.E.)

„Ast?zi o s? m? refer pu?in la impresiile ?i la tr?irile mele subiective. Eu personal, ?i nici asocia?ia pe care o reprezint, nu suntem nostalgici unei epoci, dar Gen. Iulian Vlad a fost salvarea ??rii. ?i, v? spun asta ?i vreau s? subliniez : noi, asocia?ia noastr?, l-am declarat pe Gen. Iulian Vlad, Erou al nostru. De ce? Pentru c? a împiedicat sfârtecarea ??rii, a împiedicat R?zboiul Civil din România în 1989. Dac? generalul Vlad nu d?dea ordinul pe care l-a dat, România nu ar mai exista ast?zi. Dac? este posibil ?i prin intermediul publica?iei dumneavoastr?, a? propune tuturor celor care suntem de acord cu asta ca generalul Iulian Vlad s? fie declarat Erou Na?ional. Ce pot s? v? mai spun în aceast? zi c? asocia?ia noastr? l-a îngrijit în ultimele dou? luni pe generalul Vlad, i-a asigurat ?i asisten?? religios?, s-a spovedit ?i a f?cut cele necesare... Dumnezeu s?-l odihneasc?!".

Prof. univ. dr. Corvin Lupu - Gânduri la moartea generalului Iulian Vlad

Prin natura pozi?iei de?inut? în societate, l-am cunoscut pe generalul Iulian Vlad. L-am cunoscut bine ?i l-am avut oaspete de mai multe ori în casa mea, atât singur, cât ?i cu so?ia, chiar dac? cele mai multe dintre întâlniri ?i numeroase lungi discu?ii le-am avut în casele unui prieten comun, trecut ?i el în nefiin??. Generalul Vlad este un personaj istoric care a decis câteva momente importante ale istoriei recente a României. El a controlat ?i a influen?at destinele multor subordona?i, bucurându-se de stima multora dintre ei. De asemenea, a decis o parte a viitorului României, al nostru al tuturor, prin felul în care a organizat evenimentele din decembrie 1989. A influen?at comportamente ?i atitudini ?i mul?i ofi?eri de informa?ii l-au luat drept model. A fost un om foarte deschis, privitor la unele momente din activitatea sa, dar ?i foarte discret cu altele, iar uneori, ascuns.

Ca orice personalitate de prim? m?rime, prin natura puterii uria?e pe care a de?inut-o, este un personaj controversat. F?când aceast? afirma?ie, sper ?i cred c? nu îi afectez memoria în aceste zile dinaintea înmormânt?rii. Nu este momentul pentru nici un repro?. Spun aceasta pentru c? la noi, la cercet?torii ?tiin?ifici de istorie, nu se aplic? înv???tura cre?tineasc? „De mor?i numai de bine!" Noi, istoricii, avem de-a face cu mai mul?i „disp?ru?i" decât cu oameni în via?? ?i trebuie s?-i prezent?m în lumina adev?rului, care, de cele mai multe ori nu iart? ?i nu las? loc numai pentru bine ?i pentru atitudini cre?tine?ti. Totu?i, cre?tin fiind, ast?zi am s? spun doar câteva lucruri care îl onoreaz? pe defunct. În primul rând, am apreciat la generalul Vlad cultura ?i faptul c? studiase foarte atent istoria României, dar ?i istoria multor state privitor la care a trebuit s? ia unele decizii profesionale.

Avea o inteligen?? nativ? deosebit? ?i o tenacitate de copil s?rac ridicat prin sine însu?i ?i care a fost con?tient c? pentru a putea domina ?i controla integral uria?a putere pe care o avea Securitatea ?i cu aceast? putere, întreaga Românie, trebuie s? fie foarte bine preg?tit intelectual. Pentru aceasta a muncit foarte mult ?i a reu?it s? acumuleze mult? cultur? ?i s? st?pâneasc? foarte bine gramatica ?i vocabularul limbii române. Din acest punct de vedere, cu riscul s? sup?r mul?i dintre ?efii actuali ai serviciilor noastre, pot s? v? spun c? nici unul nu se ridic? la nivelul s?u, chiar dac? au alte calit??i deosebite ?i performeaz? în munca de coordonare a culegerii ?i interpret?rii informa?iilor.

Momentul de vârf al carierei politico-militare a generalului Iulian Vlad a fost în ziua de 22 decembrie 1989, când toat? puterea din România a ajuns s? fie concentrat? într-o singur? cl?dire: sediul C.C. al P.C.R. Între orele 8.33 (momentul r?nirii prin împu?care a generalului Vasile Milea, ministrul Ap?r?rii Na?ionale ?i ?eful Comandamentului Militar Unic al României, ulterior asasinat prin strangulare) ?i orele 12.09 (momentul evacu?rii for?ate a Ceau?e?tilor din sediul puterii, în vederea des?vâr?irii loviturii de stat), generalul Iulian Vlad a de?inut puterea în România ?i a luat deciziile cele mai importante. Despre aceste decizii ?i despre cum a decis generalul Iulian Vlad viitorul României, am scris în c?r?ile mele[2]. Acum, la trecerea în nefiin??, pe ecranul memoriei mi se deruleaz? zeci de situa?ii diferite din întâlnirile ?i discu?iile cu generalul Iulian Vlad, din excursiile f?cute împreun?. Îmi este greu s? aleg una dintre ele pentru a o prezenta cititorilor acestor rânduri. M? rezum la a spune c?, cu ani în urm?, în prezen?a so?iilor noastre, generalul Iulian Vlad ne-a spus c? dup? ce a ajuns s? de?in? func?ii de comand? la vârful Securit??ii ?i mai ales dup? 22 decembrie 1989, niciodat? nu a crezut c? va ajunge s? moar? lini?tit în patul s?u ?i a fost convins c? va avea parte de o moarte provocat?, a?a cum au avut predecesorii s?i, Mihail Moruzov, Eugen Cristescu sau Alexandru Dr?ghici ?i mul?i, mul?i al?ii cu func?ii mai mici, dar importante.

Ast?zi, la 86 de ani ?i jum?tate, generalul Iulian Vlad a trecut în lumea de dincolo, l?sând în urma sa numeroase pagini de istorie, unele scrise ?i unele înc? nescrise, multe controverse ?i familia fiului s?u. Le transmit condolean?e tuturor membrilor familiei Adrian ?i Anca Vlad. Dumnezeu s?-l ierte ?i s?-l odihneasc? pe generalul Iulian Vlad! (30 septembrie 2017).

„?i-acum, b?rba?i, un fier ?i-un scut!/ E r?u destul c? ne-am n?scut:/ Dar cui i-e fric? de r?zboi/ E liber de-a pleca-napoi,/ Iar cine-i vânz?tor vândut/ S? ias? dintre noi!// Eu nu mai am nimic de spus!/ Voi bra?ele jurând le-a?i pus/ Pe scut! Puterea este-n voi/ ?i-n zei! Dar v? gândi?i, eroi,/ C? zeii sunt departe, sus,/ Du?manii lâng? noi!".

--------------------------------------------------
[1] Extras din volumul „Iulian N. Vlad - Confesiuni pentru istorie" în curs de apari?ie la Editura „Proema", Baia Mare.
[2] Corvin Lupu, România în decembrie 1989. De la revolta popular? la lovitura de stat Sibiu, Editura Techno, Media, 2010; Corvin Lupu, Tr?darea Securit??ii în decembrie 1989, Bucure?ti, Editura Elion, 2015

footer