Abstract / Rezumat: The Warsaw Summit „The Three Seas Initiative" of 06.07.2017 can enter into history as the 2nd Marshall Plan for Europe (Summitul de la Varșovia „Inițiativa celor Trei Mări" din 06.07 .2017 poate intra în istorie drept cel de-al II-lea Plan Marshall pentru Europa).
Un nou Plan Marshall în Europa de Est - S.U.A. vs U.E. cu Şah la Rusia
Summitul „Inițiativa celor Trei Mări" (Baltică - Adriatică - Neagră), din 06 iulie 2017 de la Varșovia, Republica Polonă reuniune la care au participat șefi de stat și reprezentanți din 12 țări din Europa Centrală și de Est (Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria), onorat de prezența, în calitate de invitat special, a Președintelui Statelor Unite ale Americii, domnul Donald Trump, va intra in istorie și va fi considerat proiectul Marshall II pentru Europa de Est. Conceput ca o modalitate de a oferi susținere politică pentru o mai bună cooperare și interconectare a economiilor statelor din spațiul geografic cuprins între cele trei mări - Adriatică, Baltică și Neagră - în domenii precum energie, transporturi, telecomunicații sau protecția mediului, summitul „Inițiativa celor Trei Mări" a oferit S.U.A., prin vocea celui mai înalt reprezentant al său, să vină cu inițiative care au dat „șah", poate chiar „șah-mat" locomotivelor U.E. (Germania-Franța-Benelux), dar mai ales Rusiei.
Propunerile lui Donald Trump - Preşedintele S.U.A.
- livrarea de G.P.L. țărilor din estul Europei;
- construirea unei autostrazi care să lege portul polonez Gdansk cu portul românesc Constanța;
- dezvoltarea comerțului maritim Asia-Europa.
Efectele posibile și dorite de S.U.A. ca urmare a Planului Marshall II
Livrarea de Gaz Petrolier Lichefiat (G.P.L.) Europei de est. Se știe că Rusia, prin gigantul Gazprom, domină prin gazele livrate, piața energetică a statelor din U.E. Nu mai este nici un secret că Germania, cel mai important membru al U.E., este alimentată cu gaze (printr-un gazoduct direct) de către Gazprom, unde fostul cancelar Gerhard Shröder a fost/este angajat al concernului rus. S.U.A., care prin dezvoltarea tehnologiilor de extracție a hidrocarburilor prin fracturare hidraulică a devenit din importator de țiței și gaze, un posibil mare exportator( în condițiile în care în urmâtorii ani se estimează o trecere de la energiile bazate pe combustibili fosili, poluanți, la energii nepoluante (regenerative), către Europa (dominată de piața gazului rusesc), a unor cantități uriașe de G.P.L. Se pune întrebarea firească: este posibil așa ceva în acest moment?! Răspunsul este Da! Din multe puncte de vedere și anume: există infrastructura europeană (teminalul polonez de la Swinujscie - devenit operațional în iunie 2016) și apariția recentei crize din Qatar, una dintre cele mai bogate țări din lume (iunie 2017).
Scurt comentariu, aspect scăpat analiștilor în geo-politică
Pe data de 29 iunie 2016, la un Simpozion organizat de revista Pulsul Geostrategic la Cercul Militar București, am prezentat o lucrare/referat despre „Rolul componentei energetice în ecuaţia echilibrului de forţe N,.A.T.O.- Rusia în zona extinsă a Mării Negre şi Orientul Mijlociu". Afirmam atunci, la pagina 7 a articolului (aspect verificabil in revista mai-sus amintită), următoarele: Și pentru că surprizele în domeniul energetic nu mai constituie o noutate, recent, pe 17 iunie 2016, Polonia a anunțat primirea primului transport de G.P.L. din Qatar. Conform AFP, vineri 17.06.2016, la terminalul de gaze naturale lichefiate din Swinujscie (nord-vest) a sosit prima încarcatură comercială de gaz natural lichefiat, livrata de nava Al-Nuaman, aparținând Qatarului. Al-Nuaman a adus in Polonia 206.000 metri cubi de gaz natural lichefiat, respectiv 126 milioane m3 de gaz natural nelichefiat, destinaţi companiei poloneze PGNiG.
Polonia lansează astfel, o provocare fară precedent Rusiei: independența față de Gazprom și posibilitatea de a devenit un important jucător regional in materie de gaze naturale, ceea ce va determina o recție pe măsură din partea Moscovei. Potrivit unui raport al centrului american de studii și analize C.E.P.A., „Noul terminal constituie bunul cel mai prețios în infrastructura gaziferă a Poloniei și care este liberă de orice interferență rusească". Terminalul, cu o investiție inițială de 720 milioane euro, are o capacitate de 5 miliarde m3, cu mărire la 7,5 miliarde m3. Departe de capacitățile Nord Stream 1 (55 mld m3) și ale proiectului Nord Stream 2 (55 mld m3), cel din urmă destinat Europei centrale şi de sud, „Culoarul Nordului", odată terminat de Polonia, va da serioase bătăi de cap responsabililor de la Moscova. Deja, Ucraina și-a manifestat dorința de a se conecta la terminalul polonez printr-un gazoduct iar alte state precum Austria, Ungaria și Cehia, dependente de gazul rusesc, s-ar putea orienta către această nouă alternativă.
Se poate concluziona că în materie de geopolitică totul este relativ și actori mici care tac și fac, pot confirma proverbul românesc, despre „buturuga mică..." şi naşterea unei întrebări retorice: să fi venit din senin actuala criză din Qatar, prezentată astfel de agențiile de presă?! În iunie 2017, șapte state din lumea arabă au rupt relațiile diplomatice cu Qatarul, una dintre cele mai bogate țări din lume, pe care o acuză că susține terorismul, inclusiv Al-Qaida, gruparea Stat Islamic și Frăția Musulmană[1]. Țările care au rupt legăturile cu Qatarul sunt: Arabia Saudită, Bahrein, Egipt și Emiratele Arabe Unite, la care se adaugă Libia, Maldive și Yemen.
Răspunsul este clar: Omenirea nu crede în lacrimi, nici dacă sunt americane ! Este limpede ca lumina zilei că S.U.A. nu ratează ocazia de a veni în ajutorul Polonieiși prin ea, în sprijinul Europei de Est. (Comentariile și reflecțiile nu sunt obligatorii pentru cititori). Cât despre afirmațiile domnului președinte K,W. Johannis referitoare la construcția unul terminal G.P.L. la Constanța, consilierii Domniei Sale ar trebui să-l informeze că, în conformitate cu Convenţia din 1936 de la Montreux privind strâmtoarea Bosfor-Dardanele proiectul nu este viabil, deocamdată.
Construirea autostrăzii Gdansc-Constanţa
O autostradă Gdsansk-Constanţa pune în mare dificultate portul Rotterdam iar susținătoarele sale, Germania, Franța, Olanda, Belgia și Luxemburg, beneficiarele traseelor rutiere și de căi ferate ar înregistra mari pierderi financiare. Și aşa apare o altă întrebare: de ce Ponta a fost (conform afirmațiilor publice ale lui Sebastian Ghiţă) stopat prin amenințare/șantaj de generalul S.R.I. Florian Coldea să nu construiască autoastrada Comarnic-Brașov care ar fi legat Muntenia de Transilvania și ar fi redus timpul de deplasare a vehiculelor către Constanța-port iar cei interesați ar fi ales să meargă la Constanța și nu la Roterdam? Traseul autostrăzii nu este încă stabilit, dar unii s-au grăbit să traseze o linie directă Polonia-Ucraina-România... Eu consider că traseul poate fi Polonia-Slovacia-Ungaria-(Ucraina)-România. Pentru cei care înțeleg despre ce este vorba, comentariile sunt de prisos. Sau, ar putea fi construită o autostradă care, din Slovakia să se bifurce spre Constanța prin Ukraina și prin Hungaria... O astfel de autostradă nu numai că asigură dezvoltarea relațiilor comerciale dintre țările est-europene dar ar asigura infrastructura necesară de deplasare rapidă a unităților N.A.T.O. (S.U.A.) dislocate în Polonia-România-Bulgaria, paralel cu Rusia
Dezvoltarea rutei comerciale Asia-Europa.
Reconstrucția milenarului „Drum al Mătăsii" pus la cale de China, India, Iran, Rusia,Turcia ș.a., nu este de neglijat pentru geostrategii americani, cu atât mai mult cu cât, intat în posesia S.U.A., portul Constanța va fi poarta de acces asiatică spre Europa.
Portul Constanța, intrat în vizorul S.U.A. pentru preluare și gestionare are multe alte conotații politice, economice dar mai ales strategice în raport cu Rusia, Turcia și țările din Orientul Mijlociu. Să nu uităm că în estul Mării Mediteraniene, a fost descoperit cel mai mare zăcământ de gaze naturale, Levantin (Leviatan/monstrul din adâncuri) de cca 3,4 miliarde smc(standard metri cubi), disputat de Siria, Liban, Israel. Egipt și Cipru si unde, firme americane așteaptă semnalul de exploatare.
Diverse
- Nu este sigur că intențiile S.U.A. exprimate la Summitul de la Varșovia pe 06.07.2017 vor prinde viață, având în vedere reacția dură și fermă a opiniei publice față de întâlnirea G20 de la Hamburg din 7 iulie 2017.
- Nu trebuie trecută cu vederea o posibilă schimbare a strategiei S.U.A. privind relocarea unor entități militare și tehnologice din Turcia (devenit partener mai puțin sigur al americanilor după puciul armat din vara anului 2016) în România, Bulgaria și alte state N.A.T.O. est-europene.
- Singura certitudine după summitul „Inițiativei celor Trei Mări" (Baltică - Adriatică - Neagră) este că, producția de morcovi din Europa în vara/toamna anului 2017, ar putea atinge cote maxime.
07.07.2017- Ploiești, orele 17,00