Revista Art-emis
Când Ielele joacă Drăgaica PDF Imprimare Email
Nicolette Orghidan   
Miercuri, 21 Iunie 2017 17:02

Dragaica-SanzieneleSărbătoarea Sânzienelor este celebrată în fiecare an, la trei zile după Solstițiul de Vară, [n acest an, la 24 iunie. În credința populară, Sânzienele sunt creaturi binevoitoare, ele fiind recunoscute pentru puterile magice și pentru faptul că reușesc să aducă fertilitate femeilor, culturilor agricole și pentru că dau un parfum aparte florilor. Această sărbătoare mai poartă și numele de Drăgaica, iar legendele spun că cerurile se deschid în noaptea de Sânziene. (Redacţia)

E verde-n jur și spicele-s gata de rod, e aur în lan. Și Ielele încearcă să-ți facă vrăji, să te ademenească-n hora lor, să te-nvețe să joci Drăgaica, să-ți prindă coroniță din flori de Sânziene. Înmiresmate și firave, sânzienele înfloresc de cele mai multe ori de sărbătoarea nașterii Sf. Ioan Botezătorul, tinerele noastre fete le culeg și se-mpodobesc, își „gătesc" cu cu sânziene și casa.

Nume de floare, nume de zi, nume de sărbătoare și de obicei, sânzienele trec dintr-o zonă într-alta a țării, îmbracă alte veșminte, dar ca manifestare nu se deosebesc prea mult. Cunoscută și ca sărbătoare a grâului, a adunatului spicelor și a belșugului verii, ziua de Sânziene mai trezește din amorțeala spirituală tineretul nostru de la sate. Momit cu discoteci și casete (unele, zic vorbele, „gurile rele din vecini", cam nelalocul lor), tineretul nostru autohton a cam uitat obârșia sărbătorilor, tradiția este tratată ca Cenușăreasă, iar portul popular un simplu accesoriu la hora din sat, care, uneori, pe alocuri mai capătă și iz de rock, ori influiențe de jazz! Dar nu-i nimc! N-ați observat că, de cele mai multe ori, la o petrecere, oricât de sofisticată ar fi ea, dorindu-se de... „lume bună", începută cu un vals ori un tangou, așa, spre dimineață, hora noastră românească este prezentă-n pașii dansatorilor? Este ceva venit așa, parcă ancestral, picioarele-ncep singure a se mișca într-un ritm binecunoscut, dansatorii se adună unul câte unul și hora se mărește văzând cu ochii, lăsându-se la o parte „eticheta" apare așa, ca din senin, ba „Ciuleandra", ba „Periniţa", iar către dimineață e rost și de-o sârbă! Oare ce se-ntâmplă în acele clipe? Forța divină întoarce sufletul la origini? Adună ielele și le vorbește într-un grai necunoscut nouă, chemă Sânzienele și le dă coronițe din flori de câmp, adună apele râurilor și le glăsuiește despre rolul Drăgaicei? Oare ce se-ntâmplă în ziua nașterii Sf. Ioan Bătezătorul? Este această minunată zi, la trei zile după solstițiul de vară, când, Drăgaica adună noaptea Ielele și le-ndeamnă să caute flăcăul, vorbește Sânzienelor și le arată dansul ușor al fetelor de măritat, găsește scaietetle din lanul de grâu, îl....tunde și-l aruncă peste casă, îndemnând firava fată să vadă cam cât „crește" el, scaietele peste noapte. „Ei, vezi, cam peste atâta timp te vei mărita", par a-i spune Sânzienele!

În luna lui „Cireșar", pe râuri apar coronițe de flori de câmp, din Sânziene, cum spun fetele noastre de la sat, noaptea Ielelor s-a dezlegat la dans de Drăgaică, iar ursitul se pare că le va veni acum, la horă, când, înlănțuite, fetele se pierd în iureșul dansului de Drăgaică. Aruncă priviri lungi după coronițele care dispar pe luciul apei, se duc și iar se-ntorc, iar strigătul flăcăilor parcă-i tot mi aproape: „Vino, măi, vino măi la Sânzieneeeee!".

Grafica - I.M.

footer