Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Redactia ART-EMIS   
Miercuri, 21 Iunie 2017 16:35

Mateevici-Versuri 2017Prefa?a semnat? de preotul dr. Petru Buburuz la volumul „Alexei Mateevici. Poezii", ap?rut cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la publicarea poemului „Limba noastr?" ?i a centenarului nemuririi poetului ?i preotului martir, Alexei Mateevici

„Slug? credincioas? a lui Hristos ?i a neamului,
Prea Cucernice P?rinte Alexei!
Cu ani în urm?, în speran?a întregirii neamului ?i în preajma Unirii
lui, ai tr?it acelea?i fr?mânt?ri ca ?i noi ast?zi. Pentru sfânta cauz? ai folosit deopotriv? ?i arma preo?iei, ?i arma poeziei. În lupta pentru cele r?pite - limba ?i alfabetul latin, pentru demnitatea c?lcat? în picioare de str?ini - ne-ai fost ?i continui s? ne fii drapel ?i c?l?uz?. Inspiratul ?i nemuritorul t?u imn îl purt?m pe buze ?i în inimi.

Acum p?mântul ?i poporul basarabean se trezesc « din somnul cel de moarte », ?i în aceast? de?teptare te avem în ceruri ca pe un rug?tor fierbinte c?tre Mântuitorul, ca s? ne d?ruiasc? izbânda în lupta care de atâta vreme ne cere pâine, ?i sânge, ?i vie?i, f?r? a ne da ceea ce ni s-ar cuveni pentru asemenea jertfe - Libertatea! Ca ?i în pilda evanghelic?, în timpul nop?ii diavolul arunc? s?mân?a dezbin?rii între fra?i - ?i pe un mal al Nistrului ?i pe cel?lalt, ba chiar ?i pe cel al Prutului. Mai mult decât atât. Aceast? s?mân?? rea a ajuns ?i în ogorul Domnului. ?i cel mai trist e c? a dat colte, îns?, cum era ?i de a?teptat, un colte monstruos, cu numele dezbinarea Bisericii din Moldova-Basarabia.

Ne vezi, ne auzi, parinte Alexei? Aflându-te în preajma lui Dumnezeu, roag?-L s? nu deie uit?rii acest col? de ?ar? r?pit, acest neam multp?timit, s? nu-1 lase prad? r?ilor ?i necredincio?ilor. ?i mai roag?-L pe Împ?ratul luminii ?i al lumii s? ne acopere cu mila Sa nem?rginit? ?i cu îndurarea Sa profund?... De acolo de unde e?ti, trimite-ne înc? ? dat? sufletul ?i cuvântul t?u înl?cr?mat. Vino iar??i printre noi, fie-ne prooroc ?i înaintemerg?tor. Pov??uie?te-ne ce s? facem ?i cum s? facem ca s? biruiasc? una dreptatea; alege-l dintre to?i pe cel care ne va putea sc?pa ?ara ?i credin?a.

Fiu al poporului ?i P?rinte al neamului, vrednic slujitor al Bisericii ?i mo?tenitor al adev?rului lui Hristos, scumpe p?rinte Alexei! Ai mers neîncetat pe drumul Crucii, întru slava lui Hristos ?i binele nea¬mului. Nu ne uita ?i acum în rug?ciune ?i roag?-te în aceste clipe de grele încerc?ri împreun? cu noi, cei întrista?i ?i dezn?d?jdui?i: « Doamne, Dumnezeul nostru, Care cu negr?ita bun?tate ?i în?elepciunea Ta ai purtat de grij? poporului nostru românesc, ca s? faci din el un popor ales al T?u ?i i-ai dat spre mo?tenire ?ara aceasta, ?i ai întemeiat într-însa Biserica Ta, întru care se preasl?ve?te sfânt numele T?u, ?i prin ea ai sfin?it pe str?mo?ii no?tri ?i i-ai f?cut vrednici ?? slujeasc? ?ie, ca Domnului ?i Împ?ratului Lor; caut? cu mil?, din loca?ul T?u cel sfânt, asupra ??rii acesteia ?i asupra poporului ei, care cheam? numele T?u cel sfânt, ?i nu-L l?sa f?r? acoper?mântul ?i grija ??, d?ruie?te-i pace ?i îmbel?ugarea roadelor p?mântului, ca s? poat? d?rui ?i celor lipsi?i, prosl?vindu-se prin aceasta Prea Sfânt Numele ??u, al Tat?lui ?i al Fiului ?i al Sfântului Duh. Auzi-ne, Doamne, ?i ne miluie?te».

La cap?tul celor trei p?trare de veac de la mutarea ta la cele ve?nice, prime?te, scumpul nostru P?rinte spiritual, acest firesc omagiu ?i recuno?tin?a întru slujirea-?i nep?tat? a Bisericii ?i a neamului. Fii celor ce necinstesc haina preo?iei aspru mustr?tor ?i celor slabi puternic ajut?tor, înt?re?te-i pe to?i în dreapta credin?? ?i ne serve?te tuturor c?l?uz? ?i toiag spre viitor.
Al Prea Cucerniciei Tale nevrednic adorator ?i rug?tor, protoiereu Petru Buburuz
20 octombrie 1992, Chi?in?u[1].

Post-scriptum peste un p?trar de veac...
Prot. Petru Buburuz

Preacucernice ?i scumpe P?rinte Alexei! A trecut un p?trar de veac de la ultima mea scrisoare–m?rturisire adresat? Sfin?iei tale referitor la tragedia ?i soarta crunt? a scumpei noastre Basarabii, pe care ai iubit-o atît de mult. Iat? a trecut de acum un centenar de la trecerea ta la Domnul nostru Iisus Hristos, pe care l-ai slujit cu jertfelnic? credin?? ?i dragoste, ai trecut la cele ve?nice. Iar Imnul limbii noastre , alc?tuit de tine, ast?zi e Imn de stat. ?i e?ti cinstit de to?i, chiar ?i de cei f??arnici, care adesea vor s?-?i acopere faptele cu numele t?u, dorind s? se ar?te mielu?ei în piele de lup.

La împlinirea centenarului de cînd ai trecut la cele ve?nice, tr?ind împreun? cu Hristos în Împ?r??ia Lui, iat? ?i noi, cei de la Chi?in?u, de la biserica „Sfin?ii Apostoli Petru ?i Pavel" de pe str. Alba Iulia 16, am reu?it, cu ajutorul familiilor Gavrili?? ?i Bubucea, s?-?i ridic?m înc? un monument (un bust pe postament), pe care l-am amplasat pe Aleea Personalit??ilor Culturale Bisericesti (sau Aleea C?rturarilor ) din incinta bisericii, Alee care se va încununa cu o statuie mare a Sfântului Apostol Andrei ?i care va înfrumuse?a viitorul Centru Cultural Ortodox. Chipul t?u începe ?irul preo?ilor c?rturari din dreapta Clopotni?ei ?ia bisericii ?i va fi al?turi de fiii neamului nostru preo?ii Paul Mihail, Vasile ?epordei ?i Sfântul Închisorilor Valeriu Gafencu. Pe cealalt? parte a Aleei vor fi urmatorii Mitropoli?i ai Moldovei: Iosif Mu?at, Varlaam, Dosoftei, Iosif Naniescu, Mitropolitul Kievului Petru Movil?, primul Mitpopolit al Mitropoliei Basarabiei Gurie Grosu , precum ?i Mitropoli?ii Antonie Pl?m?deal? al Ardealului ?i Nestor Vornicescu al Olteniei, basarabeni.

Dar suntem foarte am?rî?i, lucrurile merg tot mai r?u ?i mai r?u: noi mai r?mînem în lumea aceasta, lumea imperiilor ?i împ?r??iilor, cu care se l?uda cel viclean cînd îl ispitea pe Iisus în pustie. Avem tot felul de ispite ?i constrîngeri, mai ales culturale ?i spirituale ?i la nivel de psihic: desfrîu ?i dezm?? f?r? de margini, erotism ?i distrac?ii f?r? m?sur?, propogate intensif de toate formele mass-media, cinema ?i internet, ocrotite de stat ?i guverne dionisiace, iubirea de argint avînd ca idol dolarul ?i euro, case ?i casteluri, extra-limuzine, b?nci ?i alte mijloace, vînz?ri imense de armament ?i droguri, trafic de persoane ?i robie, judec??i nedrepte, minciun?, propagand? subversiv? ?i terorism la nivel de state ?i multe, multe altele. Grupuri sociale s?r?cite, am?gite, t?lh?rite, îndoctrinate, drogate, cu identitate pervers? ?i manipulate la nivel de parlament, guvern, partide. Ultimele se refer? îndeosebi la Basarabia noastr?, unde se fur? oamenii, b?ncile, drumurile, contractele ?i tot ce vrei, corup?ie la nivel de stat, neîncredere ?i parc? f?r? speran?e de viitor. Lumea fuge din acest stat artificial, creat de Stalin ?i Hitler, care au reu?it s? profaneze, s? distrug? ?i s? dezbine unitatea de istorie, limb?, cultur?, credin?? si Biseric? a Neamului nostru.

Suntem în greut??i ?i mare derutare – r?uvoitorii neamului nostru doresc s? ne ia nu numai bel?ugul ?i roadele muncii noastre, dar ?i sufletul. E o lupt? acerb? pentru credin?a ?i sufletul nostru. Dar nu disper?m, avem acest sfânt dar de la Dumnezeu –speran?a. Mîntuitorul nostru ne-a f?g?duit: „?i iat? Eu cu voi sînt în toate zilele, pîn? la sfîr?itul veacului. Amin!" (Mat. 28,20). ?i alt? f?g?duin?? forte, dat? Apostolului Petru: „Tu e?ti Petru (piatr?, stînc?) ?i pe aceast? piatr? (=piatra credin?ei ApostoluluiMateevici Alexei-colaj foto Petru , dar ?i a noastr?) Voi zidi Biserica Mea ?i por?ile iadului nu o vor birui" (Mat. 16,18). Dac? Hristos e cu noi, cine este împotriva noastr??

Avînd aceast? înt?rire în credin?? ?i aceast? speran?? dumnezeiasc?, te rug?m ?i pe tine, scumpe p?rinte Alexie, s? inal?i ?i tu, acolo la tronul lui Dumnezeu cel Atotputernic, rug?ciunile tale, unite cu ale noastre, pentru aceast? Basarabie înrobit? de for?ele întunericului ?i pentru poporul ei derutat, ca Dumnezeu s? reverse peste el din Lumina Sa cea dumnezeiasc? ?i s? ne scoat? din întunericul p?catului. Cu profund? triste?e, dar ?i cu mare speran?? ?i optimism real, argumentat de credin?a noastr? ?i de Învierea lui Hristos, p??im înainte, ducînd lupta cea dreapt? pentru via?a ve?nic?. „Hristos a Înviat!" - „Adev?rat a Înviat Hristos!".
Cu recuno?tin?? ?i profund? cinstire ?i amintire
Prot. Petru Buburuz

„Limba noastr?" a împlinit 100 de ani - Alexei Mateevici. Poezii" - Chi?in?u, 2017
Lucia Bacalu, Chi?in?u

La 17 iunie, s-au împlinit 100 de ani din ziua în care Alexei Mateevici a scris nemuritoarea-i poezie „Limba noastr?", ve?nicul ?i neîntrecutul imn al limbii române. Doi basarabeni, nevoi?i s?-?i p?r?seasc? patria în 1944, p?rin?ii lor fiind goni?i de urgia ro?ie: prof. univ. dr. Zamfira Mihail din Bucure?ti ?i inginerul Eugen Statnic din München, Germania, au venit, cu acest prilej, cu un dar absolut impresionant pentru copiii Republicii Moldova. Este vorba de un volum de versuri ale lui Alexei Mateevici, editat la Chi?in?u în doar trei s?pt?mâni.

„A fost o goan? nebun?", avea s? recunoasc? ulterior dr. Vasile ?oimaru, coordonatorul proiectului respectiv. Totul a început de la o simpl? discu?ie telefonic?, pe la mijlocul lunii mai, între Zamfira Mihail ?i Eugen Statnic. Printre altele, Zamfira Mihail i-a spus interlocutorului s?u despre centenarul poeziei „Limba noastr?". În doar câteva clipe a venit ?i ideea edit?rii unui volum de versuri pentru copiii basarabeni. În acela?i moment, Eugen Statnic, mare filantrop, a spus c?-?i asum? finan?area volumului.

Cine altul decât Vasile ?oimaru, bun prieten al celor doi ?i coordonator al proiectului „Românii din jurul României", ar fi putut realiza, într-un timp extrem de scurt, aceast? idee? Imediat ce i s-a propus, a acceptat provocarea, iar pe 15 iunie, cartea era deja la Cornova, în satul de ba?tin? a lui Vasile ?oimaru ?i al tat?lui Zamfirei Mihail, preotul savant Paul Mihail.

To?i cei 104 copii de la gimnaziul „Paul Mihail" din Cornova au primit-o în dar al?turi de câte o cutie de bomboane „Moldova", oferite cu mult drag de Zamfira Mihail.
Cartea cuprinde întreaga crea?ie poetic? original? a lui Alexei Mateevici, precum ?i cele mai importante referin?e critice privind crea?ia poetului. Este, de fapt, o nou? edi?ie, a II-a, a volumului de versuri al lui Alexei Mateevici, care a ap?rut la Bac?u în 2013 sub îngrijirea lui Ion Nu??. Toate cele 1.000 de exemplare vor fi distribuite gratis. „Cartea va fi transmis? tuturor bibliotecilor raionale din Republica Moldova, va fi transmis? ?i în ?coli", a f?cut o precizare Vasile ?oimaru.

Cele 12 strofe ale poeziei „Limba noastr?" au fost scrise pe 17 iunie 1917, la Chi?in?u, într-un carnet pe care poetul îl va completa cu alte poezii, fiind deja pe front. A doua zi, pe 18 iunie, cite?te poezia în debutul unor cursuri de limb? român? pentru înv???torii moldoveni. Pe 21 iunie, este deja publicat? în ziarul „Cuvânt moldovenesc", nr. 49, cu nota redac?iei: „Poezia aceasta e scris? cu prilejul deschiderii cursurilor pentru înv???torii moldoveni ?i a fost citit? de autor la deschidere".

La 22 iulie 1995, deputa?ii din Parlamentul Republicii Moldova au aprobat strofele 1, 2, 5, 8 ?i 12 ale poeziei „Limba noastr?" drept imn oficial al Republicii Moldova. Muzica îi apar?ine lui Alexandru Cristea.

„Stalini?tii" din fruntea Republicii Moldova pe care-l conduc spre pieire au uitat cu des?vâr?ire de Poetul Na?ional Alexei Mateevici, autorul versurilor Imnului Na?ional al Republicii Moldova
Vasile ?oimaru

Sâmb?t?, 17 iunie 2017, s-a împlinit un centenar de la publicarea poemului „Limba noastr?", semnat de c?tre Poetul Na?ional ?i Marele Român, Alexei Mateevici, text devenit acum 22 de ani, Imn de Stat al Republicii Moldova (autorul muzicii este un alt român des?vâr?it, Alexandru Cristea). Tot în acest an, la 16 august (stil vechi, calendarul nou fiind întrodus doar în 1919) se vor împlini 100 de ani de la trecerea prematur? la cele ve?nice a poetului ?i tot în acest an, la 27 noiembrie, vom marca 75 de ani de la moartea autorului muzicii acestui Imn, Alexandru Cristea.

Un grup de români basarabeni care nu doar ?ip? la microfoane, „Unire!", au reu?it s? (re)publice în ajunul centenarului volumul de poezii al lui Alexei Mateevici din care fac parte ?i minunatele poeme „Limba noastr?" ?i „Basarabenilor". E de men?ionat c? volumul nu a fost tip?rit cu banii Fondului culturii sau cu cei ai I.C.R.-ului. Ei tip?resc alte „valori"...
Volumul a ap?rut cu urm?toarea dedica?ie a editorilor pe foaia de gard?: „Edi?ie aniversar?, la 100 de ani de la tip?rirea poeziei « Limba Noastr? » ?i omagial?, la 100 de ani de nemurire a Poetului Na?ional Alexei Mateevici, autorul acestui Imn al Limbii Române".

?tie oare cineva de ce guvernan?ii no?tri nu au proclamat acest an al Centenarului nemuririi Poetului - Anul Mateevici? Întreb f?r? a pune la îndoial? valoarea compozitorului nostru drag, Eugen Doga. F?r? îndoial?, înc?peau ambii pe panourile de publicitate. Dar poate Dodon are de gând s?-l scoat? ?i pe Mateevici din tezaurul culturii române din Basarabia? Procesul a început !

----------------------------------------------------------
[1] Prefa?? la lucrarea îngrijit? de poetul Dumitru Matcovschi: „P?rinte al Limbii noastre: Închinare c?tre Mateevici". Revista „Basarabia", Chi?in?u,1992.

footer