Revista Art-emis
Gheorghe Buzatu - Remember PDF Imprimare Email
Ion Maldarescu   
Duminică, 21 Mai 2017 18:10

Prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu +Din ce în ce mai pu?ini sunt cei care mai au curajul, demnitatea ?i mai cu seam?, competen?a, s? slujeasc? Neamul Românesc ?i Istoria lui a?a cum au f?cut-o Florin Constantiniu ?i Gheorghe Buzatu, pentru a numi doar doi din ultimii mari istorici pleca?i în marea c?l?torie. Câ?iva r?ma?i - pu?ini la num?r - se bat cu morile de vânt ale dezna?ionaliz?rii globalismului agresiv ?i cu caricaturile mercenare ale pretin?ilor erudi?i contraf?c?tori de „istorii" în fa?a c?rora pân? ?i sinistrul Roller s-ar sim?i mic, precum furnica în fa?a unui elefant.
Seara zilei de 19 mai 2013. Ultima convorbire telefonic? pe care am avut-o cu prof. Gh. Buzatu, dup? întoarcerea de la Bârlad, unde, împreun? cu prof. Ioan Scurtu participase la o manifestare cu caracter istoric.
Diminea?a zilei de 20 mai 2013. Telefonul sun?. La cel?lalt cap?t al „firului", prof. Jipa Rotaru: „A murit Buzatu!"... Sun pe prof. Ioan Scurtu ?i îi spun vestea. Stupefiat, acesta îmi r?spunde: „Cum, asear? ne-am desp?r?it ?i n-avea nimic!?...".
P?strez cu sfin?enie ultimele mesaje electronice primite de la acest suflet uria?.

Tr?im ?i ast?zi teama de a rosti adev?rul. Mai mult sau mai pu?in recentele sesiuni de comunic?ri - m? refer la cele care respect? realit??ile istorice - evit? o perioad? pe care profesorul Buzatu a str?b?tut-o de la un cap?t la altul ?i pe care nu ?tiu ca un altcineva s? o fi cercetat cu atâta st?ruin??, meticulozitate, competen?? ?i curaj: perioada tulbure a anilor celui de-Al Doilea R?zboi Mondial. Nu mai departe decât chiar în acest an, oportuni?tii ?i politrucii au b?tut moneda cu „Ziua Europei", sau cu „Ziua Victoriei". Prea pu?in ?i-au amintit de R?zboiul de Independen??. Dac? în 2016 câ?iva „?tiri?ti" de duzin? anun?au gafând grav „... începerea Primului R?zboi Mondial", numai câteva voci ?i-au amintit de trecerea a 75 de ani de la 22 iunie 1941. La Chi?in?u, chiar în data de 22 iunie 2016 s-au deschis lucr?rile Conferin?ei ?tiin?ifice „75 de ani de la dezrobirea Basarabiei, nordului Bucovinei ?i a ?inutului Her?a" organizat? de neobositul Vasile ?oimaru, iar în septembrie, sub egida Academiei Oamenilor de ?tiin?? din România, la „Retr?irile istorice" de la Maia, Asocia?ia Cavalerilor de Clio - Filiala Maia ?i Asocia?ia ART-EMIS au readus în memoria colectiv? dou? mari evenimente: „100 de ani de la intrarea României în R?zboiul de întregire" ?i „75 de ani de la intrarea României în R?zboiul de Reîntregire Na?ional?". În luna septembrie a acestui an, tot la Maia, cele dou? asocia?ii invit? la dezbaterea a trei mari evenimente na?ionale „2017 - 140 de ani de la proclamarea Independen?ei României, 100 de ani de la eroicele b?t?lii din vara anului 1917 ?i 75 de ani de la confruntarea de la Cotul Donului-Stalingrad". Deci, se poate !

Dup? acel decembrie 1989, când p?s?rile de prad? s-au n?pustit asupra României, profesorul Buzatu a opus rezisten?? în fa?a multiplelor atacuri venite din toate direc?iile, unul dintre principalele vârfuri de atac de la acea vreme fiind rabinul ro?u, Moses Rozen. Calm, documentat ?i demn cum numai oamenii mari ?tiu s-o fac?, a dezvelit numeroase pagini de „Istorie incomod?", servindu-le falsificatorilor de istorie lec?ii de conduit? profesional? ?i moral?. „Înzestrat cu o mare putere de munc?, dar ?i cu o voin?? de fier, Gheorghe Buzatu a abordat o tematic? tot mai complex? ?i dificil?: extrema dreapt? ?i activitatea lui Corneliu Zelea Codreanu, România ?i cel de-Al Doilea R?zboi Mondial, rolul mare?alului Antonescu, instaurarea comunismului în România etc., etc. Pentru impostori ?i politruci, Buzatu nu a fost un istoric comod, mai ales c? el apela de fiecare dat? la documente de arhiv?. Neputând s?-l combat? cu argumente ?tiin?ifice, respectivii au recurs la practicile lui Mihail Roller din anii stalinismului, urm?rind s? impun? o « linie oficial? » în abordarea problemelor de istorie"[1].

A ?tiut s? refuze cu aceea?i demnitate o înalt? distinc?ie româneasc?. Motivul? Fusese acordat? ?i unui impostor interna?ional, mare neprieten al românilor. Gestul s?u a deranjat ?i nu a fost uitat. În diminea?a zilei de 20 mai 2013, profesorul a „c?zut la datorie". A plecat la întâlnirea cu doi uria?i ai Neamului Românesc - Nicolae Iorga ?i Mare?alul Ion Antonescu. Nici m?car post mortem nu i-a fost permis? înscrierea în rândul membrilor Academiei Române, unde un Mugur Is?rescu ?i al?ii ca el sunt „titulari privilegia?i", iar Valentin Iliescu, exilat repudiat pentru c?, în februarie 2014, a spus adev?rul.
Cu stim?, respect ?i recuno?tin?? pentru Românul Gheorghe Buzatu, emit un Apel la neuitare.

--------------------------------------------
[1] Ioan Scurtu, Convorbiri literare, Ia?i, nr. 6 din iunie 2013

footer