Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Col. (r) Prof. univ. dr. ing. Marian Rizea   
Miercuri, 03 Mai 2017 20:31

Eveniment 1887-2017 PloiestiAbstract/Rezumat: On 21.04.2017, in front of the main entrance of UPG Ploie?ti, the „Monument dedicated to the Mehedin?eanu brothers" was unveiled, those who 160 years ago, in 1857, two years before the Small Union of the Principalities, were operating in Râfov - Prahova , The first industrial distillery in the world, the precursor of oil refineries./ La 21.04.2017, în fa?a intr?rii principale a U.P.G. Ploie?ti a fost dezvelit Monumentul dedicat fra?ilor Mehedin?eanu, cei care in urm? cu 160 de ani, în 1857, cu doi ani înaintea Micii Uniri a Principatelor, puneau în func?iune la Râfov,-Prahova, prima distil?rie industrial? din lume, precursoarea rafin?riilor de ?i?ei.

Moment aniversar.

Înscris ca prim-eveniment în cadrul Programul na?ional „Romania 100", prezentarea public? (la 21.04.2017 orele 11,00 la Universitatea Petro-Gaze din Ploie?ti) a Monumentului dedicat fra?ilor Mehedin?eanu - Fondatorii primei rafin?rii de petrol din lume, Ploie?ti 1857, a transformat în zi de s?rb?toare întreaga urbe, fiind prezente numeroase personalit??i din domeniul industriei petro-gaziere române?ti, oficialit??i locale ?i jude?ene, cadre didactice, istorici, absolven?i ?i studen?i români ?i str?ini ai U.P.G. Ploie?ti, precum ?i reprezentan?i ai mass-mediei prahovene ?i centrale. Onorat? de participarea domnului profesor universitar doctor arhitect Sergiu Nistor - consilier preziden?ial, prof. univ. dr. ing. Ecaterina Andronescu - pre?edinta comisiei de înv???mânt si cultur? a senatului, dr. ing. Iulian Iancu - pre?edintele C.N.R.- C.M.E si a Comisiei pentru industrie ?i servicii a Camerei Deputa?ilor, a primarului ?i prefectului, a conducerii societ??ilor Romgaz, Transgaz, Conpet, A.N.R.M., A.N.R.E., S.I.P.G., senatori, deputa?i, dar ?i de fo?ti ?i actuali directori ?i speciali?ti care au contribuit la dezvoltarea sectorului petro-gazier din România, manifesta?ia organizat? minu?ios de c?tre rectorul U.P.G., prof.univ.dr.ing. Mihai-Pascu Coloja, prorectorul prof. univ. dr. ing. Mihail Minescu - Pre?edintele Comitetului de Organizare ?i prof. univ. dr. ing. Mihai Albulescu, a adus un omagiu celor dint?i întreprinz?tori români, Marin ?i Theodor Mehedin?eanu care, prin înfiin?area primei distil?rii de ?i?ei la periferia Ploie?tiului (bariera Râfov, strada Buna Vestire nr. 174) la 1857, au pus România pe harta mondial? a ??rilor care vor contribui la modernizarea societ??ii umane.

Scurt istoric al apari?ei petrolului românesc, startul moderniz?rii ??rii

În anul 1856, fra?ii Theodor ?i Marin Mehedin?eanu, pricepu?i întreprinz?tori, la îndemnul chimistului Mihai Alexe ?i cu ajutorul farmacistului Cur?ii domne?ti, Hege, a distilat ?i?ei de P?cure?i, jude?ul Prahova, într-un alambic, pe care farmacistul îl folosea la prepararea esen?ei de flori, ob?inând „gazul de lamp?". Ca urmare a acestui fapt, fra?ii Mehedin?eanu au participat la licita?ia pentru ilu¬minatul str?zilor Bucure?ti-ului, oferta fiindu-le acceptat?.

Iat? cum descriu contemporanii acelor timpuri preocup?rile fra?ilor Mehedin?eanu: Pentru informare ?i documentare, unul dintre fra?i a întreprins o c?l?torie în Fran?a, unde l-a consultat pe marele chimist al timpului Anselme Payen, apoi la Londra ?i Hamburg, unde a g?sit o instala?ie de distilat ?isturi. Luând contact cu constructorul aparatelor acelei instala?ii - C. Moltrecht, a pus în studiu pe baz? de probe, un aparat de distilare apropiat scopului ?i materiei prime, ce trebuia folosit?. Instala?ia, care se compunea din cazane cilindrice, înzidite vertical, prev?zute cu dom ?i r?citor de ap? ?i având înc?lzire la exterior, prin arderea unui amestec de benzina ?i p?cur?, putea sa prelucreze pân? la 36.000 oca anual. Ea a fost transportat? în noiembrie 1856 la Ploie?ti ?i montat? pe numele lui Marin Mehedin?eanu în mahalaua Sf. Dumitru, „între gârle". Materia prim? pentru aceast? „fabrica de gazu", a fost adus? cu carele de c?tre ??ranii din P?cure?i, care luau în schimb 40% din cantitatea de ?i?ei adus?, sub form? de p?cur?. Astfel, începând din 1 aprilie 1857, ora?ul Bucure?ti a fost iluminat de l?mpi cu petrol lampant, fiind pri¬mul ora? din lume iluminat public cu un astfel de produs.

Exemplul fra?ilor Mehedin?eanu a fost urmat ?i de al?i întreprin¬z?tori. În acest sens, trebuie amintit? fabrica de gaz a lui Eduard Madasch, ridicat? tot în anul 1857 în ora?ul Ploie?ti, la bariera Rudului. Ea se compunea din dou? cazane zidite, un ?arpe (ser-pentine) de tuci cu ?eava de aram?, ?evi de tuci ?i de tinichea (tabl? neagr?), precum ?i un inventar ajut?tor; tulumbe, sfe?nice, o retort? de sticl?, cântare, putini, butoaie, hârdaie, felinare, l?mpi, o carte de chimie ?i alte 25 c?r?i (din care 23 în limba german?) ?i chiar o mic? arhiv?. Madasch a participat la licita?ia ilumin?rii ora?ului Buz?u, în acela?i an în care Th./M. Mehedinteanu licita la Bucure?ti. În anii urm?tori, fabrica lui E.Wolf din Bucure?ti a construit zeci de cazane asem?n?toare, solicitate de cre?terea numeric? a unor asemenea fabrici de gaz care, dup? cum arat? economistul Dionisie Pop Mar?ian, în Statistica stabilimentelor industriale din 1863, erau în num?r de 58.

Între anii 1865-1875, s-au construit instala?ii de distilare cu cazane orizontale, înc?lzite în zona generatoare inferioar? (la baza cazanului) ?i pe laturi. Capacitatea acestor cazane, de 30-70 tone, era mult mai mare decât a cazanelor verticale. Ele erau prev?zute cu conducte distribuitoare de aburi, pentru activarea distil?rii. În astfel de instala?ii, fiecare cazan distila pe rând toate produsele, dup? fiecare distilare, cazanul fiind golit de p?cur? r?mas? ca reziduu ?i apoi înc?rcat din nou cu ?i?ei. Primul distilat era o frac?ie de benzin?, care neavând o utilizare curent?, se ardea sub cazan drept combustibil, apoi se separa frac?iunea de „ulei de luminat", care cuprindea: benzina grea, white-spirtul, petrolul ?i o parte din motorin?. Petrolul lampant ob?inut avea denumiri foarte variate: gaz de lamp? în România, photogen în Austro-Ungaria, kerosen în Rusia ?i S.U.A. etc.. Frac?iunea urm?toare, numite „poslete", ulei solar sau ulei de gaz, servea la fabricarea parafinei ?i unsorilor, produsul principal fiind îns? „gazul de lamp?", din care cauz? distil?riile de ?i?ei, atât cele din ?ara noastr? cât ?i cele din alte ??ri, erau numite „fabrici de ulei de lamp?" sau „g?z?rii".

Prin inventarea motorului cu explozie ?i apoi a motorului Diesel, s-au g?sit utiliz?ri ra?ionale atât pentru frac?iunile u?oare care datorit? asem?n?rii lor cu benzenul, au fost numite benzine, cât ?i pentru „poslete" (ulei de gaz), care a primit numele de motorin?. În anul 1858, la doar un an de la punerea în func?iune a rafin?riei ploie?tene de c?tre fra?ii Mehedin?eanu, de cealalt? parte a Carpa?ilor, la Bra?ov, important centru economic, politic ?i cultural, lua fiin?? o distil?rie de p?cur?, materia prim? fiind importat? din Muntenia, din zona Câmpina-Bu?tenari. Prima atestare a prezen?ei ?i?eiului în zona Câmpina, fost? vam? a ??rii Române?ti, o avem datorit? vânz?rii unui teren de c?tre mo?neanul câmpinean Lamba, la 4 mai 1867, lui Dumitru V. Hernia. În actul de vânzare este men?ionat?, pe lâng? p??une, p?dure, pomi fructiferi, ?i prezen?a p?curii . Pionierul petrolului câmpinean, Dumitru V. Hernia, este cel care va deschide o nou? etap? în dezvoltarea zonei, inclusiv a rela?iilor comerciale cu rafin?ria Bra?ov. Hernia a cump?rat în anul mai sus men?ionat de la Barbu ?tirbei, proprietarul mo?iei Câmpina ?i partea sudic? a platoului pe care este a?ezat? localitatea, cu o suprafa?? de 305 ha, pl?tind pentru aceasta suma de 120.000 de lei aur. El a început o exploatare intensiv? prin pu?uri de min? adânci de 120-150 m, care îi vor aduce frumoase profituri, în urma vânz?rii ?i?eiului g?z?riilor din Ploie?ti ?i Bra?ov. Dup? moartea acestuia în 1885, activitatea firmei Hernia va fi continuat? de bunul s?u prieten, ing. Ion Gheorghiu, numit prin testament administrator al averii sale ?i tutore al celor cinci copii minori ai decedatului. Inginerul Ion Gheorghiu, un personaj la fel de energic ?i întreprinz?tor ca ?i fostul s?u prieten, trece la ac?iune.

În anul 1886 el va construi pe platoul Bucea (în zona autog?rii câmpinene de azi) o distilerie cu scopul de a nu mai depinde de rafin?ria din Bra?ov, unde se exporta ?i?eiul extras pentru prelucrare. Stabilirea de c?tre regele Carol I al României a re?edin?ei secundare la Sinaia, a polarizat acolo furnizorii, camarila ?i protipendada. Este lesne de în?eles c?, petrolul lampant ob?inut la rafin?ria Bra?ov avea mare c?utare ?i concura serios produsele ploie?tene ?i câmpinene. De aceea, în 1887, inginerul Ion Gheorghiu va monta o instala?ie mecanic? de s?pat pe gura unui vechi pu? de min?, situat în apropierea râului Doftana, cu scopul de a intercepta noi straturi de petrol. Aceasta prim? sond? câmpinean? a avut un mare succes. Izbucne?te o violent? erup?ie ce va da o produc?ie de câte 600 tone zilnic în prima perioad? a exploat?rii. Încurajat de acest succes, inginerul Ion Gheorghiu mai sap? alte câteva sonde încât, în anul 1890 erau deja în exploatare 5 sonde ce vor constitui nucleul primei schele petroliere din România cu o produc?ie pentru anul 1891 de 18.000 tone. Apari?ia în anul 1895 a primei legi a minelor va încuraja p?trunderea capitalului str?in în economia româneasc?, ca ?i dreptul proprietarilor de terenuri de a participa la aceste exploat?ri, fie cu terenurile lor, fie cu capital, ori cu amândou?.

Studierea propriet??ilor fizico-chimice ale ?i?eiului a permis oamenilor de ?tiin?? s? întrevad? noi posibilit??i de folosire a acestuia, conform necesit??ilor practice imediate. Era normal ca, în primul rând, aten?ia lor s? se con¬centreze asupra propriet??ilor combustibile ale ?i?eiului, generatoare de c?ldur? ?i lumin?. La începutul secolului al XIX-lea în condi?iile în care în societatea capitalist? aflat? în plin? dezvoltare, pulsa o intens? activitate economic? prelungit? uneori ?i dup? apusul soarelui, se punea problema g?sirii unor mijloace mai eficiente ?i mal ieftine pentru iluminatul public ?i particular. Folosirea în continuare, pentru acest scop, a uleiului de rapi??, a lumân?rilor de cear? sau seu nu mai satisf?cea, datorit? calit??ii luminii ?i costului ridicat, nevoile unei societ??i în plin? ascensiune. A?a se explic? de ce, simultan, în mai multe ?ari ale Europei, se fac intense experien?e în scopul recuper?rii din ?i?ei a unei substan?e cu însu?iri combustibile optime în scopul producerii luminii. Asemenea experien?e se fac mai ales în ??rile produc?toare de petrol: România, Rusia, Gali?ia, etc., iar rezultatul lor s-a concretizat în apari?ia unor distilerii rudimentare în care se producea petrolul lampant, denumit de al?ii ?i gaz. Trebuie subliniat faptul c? aceast? substan?? avea propriet??i net superioare celorlalte substan?e folosite pentru iluminat ?i era ob?inut la un pre? foarte ieftin. Ini?ial, instala?iile de distilare a ?i?eiului erau formate din mai multe alambicuri reunite în baterii, cazanele erau verticale, înc?lzirea f?cându-se numai la baza lor. Aceste cazane aveau capacitatea de cca. 4-5 m.c. ?i puteau distila zilnic, fiecare, cca 2 tone.

În ??rile Române, primele instala?ii de prelucrare a ?i?eiului sunt considerate g?z?riile construite la Luc?ce?ti - Bac?u, prima a lui N. Choss în anul 1840, iar cealalt? a lui M. Heimsohn în anul 1844. De men?ionat c? aria restrâns? a întrebuin??rilor petrolului pân? în a doua jum?tate a secolului al XIX-lea (pentru unsul ro?ilor c?ru?elor, pentru tratarea empiric? a bolilor, la animale ?i uneori la oameni, sau pentru iluminat prin tor?e sau masalale), explic? faptul c? produc?ia de petrol s-a men?inut într-un ritm lent de dezvoltare, ajungând abia la 275 tone în anul 1857. Cu aceast? cifr?, România apare în statisticile interna?ionale, ca prima ?ar? din lume cu o produc?ie petrolier? oficial înregistrat?. Acest lucru denot? interesul ce începea s? se manifeste pentru o mare bog??ie a c?rei valorificare deschidea largi perspective dezvolt?rii industriale a ??rii. Aceasta se explic? ?i faptul c? numero?i c?l?tori str?ini au observat existen?a petrolului, l-au descris ?i i-au sesizat viitoarea lui important? economic? ?i chiar politic?, stârnind interesul concret al ??rilor pe care le reprezentau, de a cunoa?te resursele ?i eventualele posibilit??i de afaceri în România.

Cu o clarviziune demn? de tot respectul, economistul Dionisie Pop Mar?ian afirma: „Toat? Europa ?i mai cu seam? cea mai populat? parte a ei, ?i-a ?intit ochii asupra României, toate comunic?rile din via?a social? a teritoriului sunt c?utate. C?l?torii de toate na?iunile au venit s? ne studieze izvoarele averei noastre ?i l?co¬mia la ele sunt cauza feluritelor îngrijiri de viitorul acestei ??ri. Nici poate fi altr?minte, c?ci ast?zi nemaiputându-se practica cucerirea ??rilor prin asaltul armelor, statele influen??toare trimit înainte industria ?i comerciul, ca s? le preg?teasc? calea pentru o ocaziune mai favorizatoare. Deci, de vom sc?pa de dependen?a politic?, ni se preg?te?te alta, economic?". Într-adev?r, pe urmele misionarului, diplomatului sau omului de ?tiin??, au ap?rut afaceri?tii, infiltrându-se în economia româneasc?, în general ?i, în petrol, în primul rând. Astfel, iau fiin??, în prima parte a celei de a doua jum?t??i a secolului al XIX-lea, primele societ??i cu capital str?in, care vor ocupa pozi?ii dominante în industria petrolier? româneasc?. Apari?ia produselor petroliere va produce o adev?rat? revolu?ie în industrie ?i va schimba via?a oamenilor. Se dezvolt? industria motoarelor utilizate în transporturi, apar primele automobile, avioane, locomotive ?i vapoare care consum? tot mai mult? benzin? ?i motorin?.

Gazul lampant, revolu?ioneaz? iluminatul public ?i privat, aduce lumin? în via?a oamenilor ?i speran??. Se dezvolt? o întreag? industrie de producere ?i comercializare a l?mpilor cu gaz, me?terii ?i negu??torii bra?oveni fiind în prima linie. Apar l?mpi de gaz pentru oamenii obi?nui?i, care renun?? la veghile opai?e, dar ?i adev?rate opere de art?. Potenta?ii vremii comand? ?i achizi?ioneaz? l?mpi cu gaz ?i sfetnice cu parafin? de un lux demn de invidiat.
- Va urma -

footer