Revista Art-emis
Simpozionul „Cucuteni 5000 Redivivus” la a XI-a ediţie PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. ing. Valeriu Dulgheru, România din stânga Prutului   
Duminică, 02 Octombrie 2016 17:19

Cucuteni 2016Simpozionul Internaţional „Cucuteni - 5000 Redivivus: știinţe exacte şi mai puţin exacte" a devenit o platformă ştiinţifică de discuţii şi o punte dintre trecutul, prezentul şi viitorul neamului românesc, care locuiește în spaţiul carpato-danubian. Ajuns la cea de-a IX-a ediţie, evenimentul ocupă deja un loc binemeritat în promovarea istoriei, culturii şi civilizaţiei Neamului. În opinia participanţilor ediţia curentă a fost cea mai performantă din cele 11 organizate până acum (7 organizate de Universitatea Tehnică a Moldovei (U.T.M.) şi 4 - respectiv, de Universitatea Tehnică „Gh. Asachi" din Iaşi, Universitatea „V. Alecsandri" din Bacău şi Universitatea „Ştefan cel Mare" din Suceava). Sala de festivități a Universităţii Tehnice a Moldovei amenajată cu o fermecătoare expoziţie de drapele ale Moldovei din toate timpurile, un vernisaj de peste 50 de icoane vechi basarabene şi o galerie de 50 de fotografii din istoria Basarabiei și a Chișinăului din colecţia minunatului colecţionar Petre Costin, de asemenea, cu o expoziție de ceramică de Cucuteni a autoarei basarabence Aliona Stoica, și o expoziție de carte cu genericul „Cultura Cucuteni. Istoria științei și tehnicii. Istoria tradițiilor culturale românești" organizată de colectivul Bibliotecii U.T.M.

Să încercăm să facem o retrospectivă a evenimentelor legate de acest Simpozion, care şi-a desfăşurat activităţile pe durata a trei zile (16.09-18.09.2016). De menţionat faptul că Programul Cultural al acestui Simpozion a fost susţinut financiar de Ambasada Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova. La Simpozion au participat peste 200 de participanţi, inclusiv apr. 70 oaspeţi din diverse colţuri ale României. Deschiderea festivă a avut loc pe data de 16.09.2016 prin intonarea imnului Republicii Moldova şi a minunatului imn al Simpozionului, intonat de ansamblul artistic de la Liceul de Creativitate „Prometeu-Prim" condus de maestrul A. Silvestru, şi cuvântul de deschidere al rectorului prof.dr.hab. Viorel Bostan. La deschidere Simpozionul a fost onorat cu prezenţa sa de preşedintele Republicii dl Nicolae Timofte. În cuvântul său de salut, pe lângă discursul oficial, Domnia sa a ţinut să transmită şi un salut din inimă, gest apreciat de participanţi. Au urmat înflăcărate cuvinte de salut ale maestrului N. Dabija, preşedinte F.D.R.M., Jose Eduardo Degrazia, un mare poet brazilian, prof. dr. hab. Gh. Postică, vice ministru al culturii, G. Popa, directorul Centrului de Cultură şi Arte „G. Apostu" din Bacău, acad. V. Canţer, preşedinte C.N.A.A., P. Costin, directorul Muzeul Serviciului Vamal al Republicii Moldova.

Graţie efortului organizatoric depus de către membrii comitetului organizatoric: acad. N. Dabija; acad. Ion Bostan; prof. univ. dr. hab. V. Dorogan, vicerector U.T.M.; prof. univ. dr. hab. V. Dulgheru, şef Departament; conf. univ. dr. I. Manoli; conf. univ. dr. S. Zaporojan, şef Departament; conf. univ. dr. V. Cartofeanu, decan; Z. Stratan, şef Bibliotecă U.T.M.; M. Zgherea, interpret folk ş.a., şi susţinerea majoră din partea partenerilor - Universitatea de Stat „B. P. Haşdeu" (Cahul), Forul Democrat al Românilor din Moldova, Academia de Ştiinţe Tehnice din România (A.S.T.R.), Centrul Internaţional de Cultură şi Arte „Gheorghe Apostu" (Bacău), Asociaţia Culturală „Pro Basarabia şi Bucovina", Consiliul raional Cahul, primăriile orașului Cahul şi ale comunelor Colibaşi, Brânza, Cartal, Giurgiuleşti, Slobozia Mare, Vadul lui Isac, Văleni, Pelinei, Muzeul Serviciului Vamal al Republicii Moldova, Simpozionul s-a bucurat de un real succes.

Pe parcursul primei zile, participanții la Simpozion au audiat informații și comunicări privind cultura Cucuteni, istoria ştiinţelor şi tehnicii, istoria tradiţiilor culturale româneşti, au fost martori la o lansare de carte și au vizionat un program artistic prezentat de ansamblul „Haiducii" de la Costeşti-Vâlcea. În ziua a doua a Simpozionului, sâmbătă, 17 septembrie 2016, în timpul deplasării spre Cahul, participanţii la eveniment au participat la un te-Deum în onoarea ostaşilor români, înhumaţi în cimitirul de la Ţiganca, raionul Cantemir. Unul din participanţi, prof. C. Macarie de la Soveja, jud. Bacău, a declamat o emoţionantă poezie (scrisă în drum spre cimitir!), în memoria tatălui său, care a participat în luptele de la Cotul Donului. În continuare, la orele 14.00 a avut loc deschiderea Simpozionului la Universitatea „B.P.Haşdeu" din Cahul cu un cuvânt de deschidere a rectorului prof. univ. dr. hab. A. Popa. Cuvinte de salut au avut I. Groza, preşedintele Consiliului raional Cahul, acad. Ion Bostan, acad. N. Dabija, poetul J.E. Degrazia. În final prorectorul N. Seghedin de la Universitatea Tehnică „Gh. Asachi" din Iaşi, însoţit special în acest scop de prorectorul Cezar Oprişan şi decanul Gelu Ianoş, a înmânat gazdei distincţia Universităţii Tehnice „Gh. Asachi" din Iaşi. După o serie de lucrări în plen, la finalul zilei interpreţii de muzică folk M. Zgherea, A. Cazacu şi V. Celan au susţinut în Piaţa Universităţii un concert festiv de zile mari.

Ziua de duminică, 18 septembrie 2016, a început cu o depunere de flori la mormântul regretatului profesor universitar, academicianului de onoare al A.Ș.M., D.H.C. multiplu, originar din s. Slobozia Mare E. Grebenicov. Ulterior, în drum spre s. Colibaşi, în s. Vadul lui Isac, participanţii la Simpozion au trecut simbolic vama prin Valul lui Traian, „păzit" de doi „vameşi" romani înarmați cu scuturi, săbii și halebarde. După ce cei sosiţi au demonstrat identitatea românească, vameşii au deschis „porţile vamei", reprezentată simbolic de o panglică tricolor, care a fost tăiată. Fiecare participant a primit câte un fragment de tricolor, punându-l la piept alături de ecusoane, tradiționalul păhăruţ cu vin şi tradiţionala gustărică din sudul Basarabiei, cavurma, din partea gazdei, primarul Ion Iorga. În sfârşit oaspeţii participanţi la Simpozion de pe ambele maluri ale Prutului, au ajuns la Colibaşi, întâlniţi la intrarea în „Orăşelul Cucuteni-5000" plin de lume, în mare parte în straie naţionale, de către primarul Ion Dolganiuc. Chiar la intrarea pe stadion au fost întâmpinaţi de minunate melodii cântate de excelenta fanfară din s. Vadul lui Isac, compusă din copii (băieţi şi fete de doar 10-12 ani!). Ulterior, alături de cei ai locului, au primit coloane de minunaţi artişti de toate vârstele veniţi din cele 11 sate din r-nul Cahul la Festivalul Portului, Cântecului şi Dansului Popular din Colibași. O mare de lume, de corturi, în care meşteri populari şi oameni prezentau elementele tradiţionale specifice satelor lor (adevărate opere de artă executate cu o măiestrie rară de către meşterii populari din piei de oaie, pai, lozie ş.a., războaie de ţesut, covoare, țărănci antrenate la torsul lânii ş.a.). În mijlocul fiecărui cort (odaie ţărănească!) se aflau nelipsitele mese cu trei picioare încărcate cu bucate țărănești: mămăligă cu brânză, tochitură de porc și de oaie, sarmale, ardei umpluți şi, nelipsitul vin roșu ţărănesc din sudul Basarabiei.

Primarul s. Colibaşi I. Dolganiuc, cel care a pus atâta suflet (împreună cu soţia sa şi primarii Silvia Ştirbeţ (Văleni), Valentina Carastan (Slobozia Mare), Tatiana Gălăţeanu (Giurgiuleşti), Violeta Hâncu (Manta), Leonid Catera (Brânza), Ion Iorga (Vadul lui Isac)) în organizarea acestui minunat eveniment de suflet şi cultură naţională, a dat start Festivalului cu genericul „Hora care ne uneşte!". Spectatorii şi-au ocupat locul în tribunele neîncăpătoare şi pe baloții de paie, amplasaţi pe teren - excelente fotolii naturale. Rând pe rând, cu începere de la orele 12.30 au evoluat colective artistice din cele 11 sate reprezentate la Festival: ansamblurile folclorice de cântec popular „Colibăşeanca", s. Colibaşi; „Crăiţele", s. Văleni; „Vatra horelor", s. Slobozia Mare; „Cumpoieşul", s. Manta; „Roata Norocului", Andruşu de Sus, colectivele de dansatori: „Doina Prutului", s. Colibaşi; Centrul de Creaţie a Copiilor, s. Brânza; „Vatra horelor", s. Slobozia Mare; „Vălenaşii", s. Văleni; „Peliniţa", s. Pelinei; „Opincuţa", s. Cartal, Reni, Ucraina...Însă până a începe Festivalul primarul Ion Colibaşi a anunţat audienţa despre înfrăţirea s. Colibaşi şi s. Caşin, jud. Bacău, invitându-l la tribună pe primarul acestei comune, care era însoţit la Festival de un grup de 12 personalităţi ai comunei.

Este imposibil de descris atmosfera din acea zi de la Colibaşi. Trebuie să fi fost prezent pentru a o înțelege. Toţi în jur dansau: pe scenă şi în afara ei în aşteptarea urcării pe scenă. Se vorbeşte că în sudul Basarabiei nu dansează doar copiii din faşă, şi aceea, mai întâi învaţă să danseze şi apoi să meargă şi să vorbească. Pe parcursul celor peste 6 ore au evoluat colectivele artistice de cântec şi dans popular care reprezentau cele 11 sate din jur. De un succes excepţional s-au bucurat frumoşii copii îmbrăcaţi în straie naţionale din s. Cartal, raionul Reni (Ucraina). Împreună cu tânărul lor conducător artistic Gh. Mâinea au recunoscut că sunt pentru prima oară la un astfel de eveniment şi au cerut să fie mai des invitaţi. Din păcate românii din sudul Basarabiei, aflaţi temporar în Ucraina, rămân în continuare văduviți de ceea de ce ne bucurăm noi cei din România şi Republica Moldova. Muzică, dans, cântec popular... toate înflorate de minunatele costume populare românești. Copii frumoşi la trup şi la suflet din satele Slobozia Mare, Văleni, Brânza, Giurgiuleşti, Manta, Pelinei, Vadul lui Isac ş.a. Cum era şi natural Festivalul s-a încununat cu evoluarea minunatelor colective artistice din Colibaşi, cu excepţionalele hore colibăşene, în care nelipsit era şi primarul I. Dolganiuc. În final, participanţilor la Festival şi primarilor, care au luat parte la organizare, le-au fost înmânate Diplome de Onoare din partea conducerii Universităţii Tehnice a Moldovei.

Festivalul „Hora care ne uneşte" a finalizat cu un recital de melodii interpretate de inegalabilii artista poporului Maria Sarabaş (cetăţeancă de onoare a s. Colibaşi) şi ansamblul de muzică folk „Haiducii" din s. Costeşti, Ialoveni. Cireaşa de pe tortă a fost monumentala „Hora Unirii", care ia prins pe toţi oaspeţii şi localnicii într-o horă neîncăpătoare pentru spaţiul „Orăşelului Cucuteni-5000". Chiar dacă pe la orele 19.00 s-a anunţat finalizarea Festivalului ansamblul „Haiducii" şi taraful din Colibaşi, însoţiţi de minunaţii dansatori din Colibaşi, au continuat încă vreo jumătate de oră marea sărbătoare. Atât de grea era despărţirea. În final, oaspeţii au fost ospătaţi cu minunate bucate sud basarabene (mămăligă cu tocăniţă, sarmale, cartofi cu carne de oaie). Pe la orele 21.00 urcaţi în autocare s-au despărţit cu greu de ospitalierul Colibaşi şi generosul lui primar Ion Dolganiuc, luând calea spre Chişinău. La despărţire organizatori şi-au luat angajamentul să distribuie fiecărui colectiv participant la festival un D.V.D. cu un film realizat în baza filmărilor realizate de operatorii de la Moldova 1, de pe o dronă a U.T.M. şi de un cameraman de la U.T.M. A mai fost întoarsă o filă în calendarul cucutenian.

Grafica - I.M.

footer