Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
  
Miercuri, 31 August 2016 16:15

Ziua Limbii Române„N-avem dou? limbi ?i dou? literaturi, ci numai una, aceea?i ca peste Prut". (A.Mateevici)

Pentru orice neam limba este cea mai mare comoar?, este fondul de aur al spiritualitatii unui neam, pe care trebuie s?-l p?streze cu sfin?enie pentru a nu pieri. Se spune pe bun? dreptate c? un popor exist? atâta timp cât î?i vorbe?te limba. Popoarele care ?i-au pierdut graiul au disp?rut. Dovad? sunt cele peste 100 de popoare mici din Rusia care, pierzându-?i limba ?i scrisul, au disp?rut, s-au topit în acest babilor cu numele „rosiane". Dovezi sunt ?i marea parte a aromânilor din jurul României, care din cauza politicilor de dezna?ionalizare promovate de Ungaria, Serbia, Bulgaria, Grecia, Ucraina ?.a. încetul cu încetul dispar. Despre importan?a limbii la românii basarabeni vorbesc mai multe. Limba român? a fost cântat? de clasicii literaturii române?ti. Constient de faptul ca numai o limb? dezvoltat? poate s? devin? for?? motrice care duce spre civiliza?ie ?i prop??ire, marele M. Eminescu a militat pentru valorificarea eficienta a tezaurului limbii „M?surariul civiliza?iei unui popor ast?zi e o limb? sonor? ?i apt? a exprima prin sunete no?iuni, prin ?ir ?i accent etic sentimente...Numai în limba sa omul î?i pricepe inima pe deplin... Dac? în limb? nu s-ar reflecta caracterul unui popor, dac? el n-ar zice oarecum prin ea: „a?a voiesc s? fiu eu ?i nu altfel", oare s-ar fi n?scut atâtea limbi pe p?mânt?". „Limba noastr?-i o comoar?/ În adâncuri înfundat? / Un ?irag de piatr? rar? / Pe mo?ie rev?rsat?..." scria la 1917 A. Mateevici, poezie care din 17.08.1995 a devenit imnul Republicii Moldova. Regretatul poet basarabean N. Costenco, exilat în Siberia în perioada 1940-1955, scria: „Limba mea sf?toas?, /Creang? ce-a iubit-o /?i-a înaripat-o- n vers Alecsandri, /Eminescu forma ?i-a des?vâr?it-o/ În cultura lumii spre a ne mandri". Printre multele poezii dedicate limbii române scrise de clasicul contemporan Gr. Vieru spicuim: „În al limbilor tezaur/ Pururea o s? r?mân?/ Limba doinelor de aur,/ Limba noastr? cea român?". Poezia lui N. Dabija „Cât tr?im pe acest p?mânt", avea s? devin?, în anii 1988-1990, Imnul Mi?c?rii de Eliberare Na?ional? a basarabenilor, fiind cântat de cei peste 700 mii de participan?i la Marea Adunare Na?ional? din 27 august 1989, care cereau dreptul la Limba Român?, Alfabet Latin ?i Demnitate.

Limba român? ?i alfabetul latin au fost obiectivele de baz? ale Mi?c?rii de Eliberare Na?ional? de la 1988-1989, dep??ind obiectivele cu aspect economic. La toate protestele de strad? se vedeau transparante cu textul „Limb? ?i alfabet", „Codru, apa ?i p?mântul! Alfabetul ?i cuvântul!!" ?.a. Este probabil unicul stat în lume care are decretat? o s?rb?toare a Limbii – Limba Român?, devenit? de curând s?rb?toare na?ional? a tuturor românilor. Imnul Republicii Moldova a fost scris în baza frumoasei ode limbii române scrise de A. Mateevici - Limba noastr?. Din cauza prea cruntei oprim?ri sub aspectul limbii în perioada ?arist? ?i sovietic?, rusific?rii acerbe Limba în Basarabia a fost sacralizat?. Dup? ocuparea ei în a. 1812 Rusia ?arist? a st?ruit prin toate mijloacele (colonizare, rusificare acerb? prin ?coal?, biseric?, administra?ie, armat?) s? transforme Basarabia într-o gubernie, iar pe românii basarabeni - în adev?ra?i ru?i. S-a întâmplat îns? o minune. Ru?ii, ucrainenii, bulgarii adu?i în Basarabia se moldovenizau. Unul dintre cei mai aprigi sus?in?tori ai rusific?rii, istoricul ?i omul politic Batiu?kov recuno?tea c? „Basarabia este departe de a fi ruseasc?, atât în ceea ce prive?te limba, cât ?i via?a ei. În aceast? provincie exist? mul?i oameni care se uit? cu dor peste Prut". Iar academicianul Berg recuno?tea: „Trebuie de notat c? rutenii hotineni, acolo unde vin în contact cu moldovenii, se românizeaz?. Astfel, satul Colenc?u?i este locuit de rusnaci româniza?i...Un ?ir de cercet?tori au remarcat aceast? moldovenizare a popula?iei rutene care se întinde nu numai la limb?, ci ?i la felul de via??". Acerst proces de moldovenizare a ucrainenilor a avut loc mai intens în alte zone ale Basarabiei.

Românii basarabeni, în mare parte au supravie?uit, ren?scând ca pas?rea Phoenix prima oar? la 1918 dup? acerba rusificare ?arist? de peste 100 de ani ?i la 1989 dup? rusificarea sovietic? diabolic? promovat? sub masca interna?ionalismului proletar de peste 70 de ani (m? refer la raioanele de est – Transnistria). Cona?ionalii no?tri din Transnistria, afla?i în „raiul ruso-sovietic" doar cu 20 de ani mai mult decât noi, sunt al?ii, gândesc altfel, vorbesc altfel. Dac? imperiul ruso-sovietic ar mai fi existat vreo 50 de ani, probabil c? noi, ca exponen?i ai na?iunii române, am fi disp?rut, iar limba vorbit? (?i la buc?t?rie) ar fi fost limba rus?. Ceea ce ne-a salvat întrucâtva de la asimilare complet? a fost acea vecin?tate permanent? favorabil? pentru men?inerea fl?c?rii aprinse (m? refer la ?ara-mam? de peste Prut). În perioada ?arist? intelectualitatea basarabean? se refugia peste Prut pentru a-?i p?stra limba ?i istoria. În perioada sovietic?, pentru cei r?ma?i în Basarabia gra?ie, progresului tehnic, limba român? trecea Prutul, chiar dac? acesta avea ?apte rânduri de sârm? ghimpat? ?i era p?zit vigilent.

Dup? alegerea la 19 mai 1987 a unui nou Consiliu al Uniunii Scriitorilor din R.S.S.M. ?i a scriitorului D. Matcovschi în func?ia de redactor-?ef al revistei „Nistru" a devenit posibil? publicarea eseului „Ve?mântul fiin?ei noastre" de V. Mândâcanu (1988), în care se punea problema repunerii limbii române în toate sferele de activitate ?i revenirii ei la alfabetul latin. Dup? alegerea lui N. Dabija la Congresul VI-lea al Scriitorilor din Republica Moldova (6 mai 1986) în func?ia de redactor-?ef al s?pt?mânalului „Literatura ?i Arta", s?pt?mânalul „Literatura ?i Arta", organ al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, publica?ie ce a declan?at la sfâr?itul anilor 80 ai secolului trecut Mi?carea de Eliberare Na?ional? din Basarabia, a crescut de la tirajul de 2000 de exemplare la cel de 260.000 de exemplare în 1989-90, fiind „ziarul literar cu cel mai mare tiraj din Europa". De men?ionat c? la 15 iunie 1989, cu aproape trei luni înainte de adoptarea Legii privind trecerea la alfabetul latin, sub coordonarea lui N. Dabija s?pt?mânalul Literatura ?i Arta iese în grafie latin?. Fosta Republic? Sovietic? Socialist? Moldoveneasc? a fost practic unica din spa?iul sovietic care a formulat scopul de baz? al rede?tept?rii na?ionale revenirea la limba matern? în straiul ei natural – alfabetul latin, surghiunit îndat? dup? ocuparea Basarabiei de regimul sovietic la 1940. De ce problemele limbii au fost prioritare, prevalând chiar ?i fa?? de cele economice? Întotdeauna harnicul nostru ??ran î?i câ?tiga (drept, pin mult? sudoare) hrana material?. Ceea ce ia lipsit mai mult, în special, în perioada ?arist? – hrana spiritual?. Instruirea în ?coal?, slujbele în biserici, toat? administrarea – de la cel mai înalt func?ionar pân? la cel mai de jos func?ion?ra? se f?ceau exclusiv într-o limb? neîn?eleas? lui – limba rus?. ?i în perioada de ocupa?ie sovietic? (dup? 1940) instruirea s-a f?cut mult timp în limba rus?, iar Dumnezeu în genere a fost izgonit din Basarabia de satani?tii comuni?ti. Dar ?i dup? adoptarea Legilor despre limba român? în straiul ei natural drept limb? de stat du?manii nu s-au lini?tit nici pân? ast?zi. Au fost diferite încerc?ri de a fundamenta „?tiin?ific" existen?a limbii moldovene?ti. Una din aceste „opere ?tiin?ifice" este ?i scandalosul „dic?ionar moldovenesc-românesc" al lui V. Stati. În „cuvântelnicul" lui Stati totul e inversat. De exemplu, ??ranul nostru, spunând în frumosul grai moldovenesc al limbii române: „Am mâncat col?una?i cu cartofi ?i am b?ut un pahar de vin ro?u", va trebui s? spun? în „limba moldoveneasc?" a lui Stati: „Am h?lit haidamaci cu chelea cu handraburci ?î am chilit pe gîtireadz? o haleauc? de preamoi". Cum v? place domnilor? Ce s-ar alege atunci din viul grai moldovenesc dac? oamenii din satele noastre vor începe s? vorbeasc? dup? „dic?ionarul lui Stati"?

Lacheii Kremlinului împing cu înver?unare ideea a?a zisei „limbi moldovene?ti", iar pe a lor (rus? - n.n.) o iau sub protec?ie de stat. Pre?edintele Rusiei, V. Putin, a promulgat legea, care îi oblig? pe imigran?i s? sus?in? un examen privind cunoa?terea limbii ruse. Chiar ?i m?tur?torii de strad? în Rusia trebuie s? cunoasc? limba rus?, iar în acest col? de ?ar? uitat de Dumnezeu chiar marii demnitari din parlament î?i permit s? vorbeasc? în limba altui stat (limba rus? - n.n.). „Pe?tele de la cap se stric?", spune o veche zical?. Pe când, sti¬ma?i ale?i ai poporului ?i stimate domnule Pre?edinte al Republicii, va fi adoptat? ?i în Republica Moldova o lege similar? cu cea din Rusia? Din p?cate pentru o mare parte dintre ei ar fi mai prejos de amorul lor propriu de „ras? superioar?" s? înve?e „limba aborigenilor". Pe lâng? puzderia de n?uci autohtoni unul dintre ace?tia este ?i ?eful Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul Dumei ruse?ti, Aleksei Pu?kov, care a declarat recent (dup? declararea de Curtea Constitu?ional? a denumirii limbii oficiale drept limba român?): „Republica Moldova a recunoscut limba român? drept limb? oficial?, contrar prevederilor propriei Constitu?ii (ca s? vezi, mare ap?r?tor al constitu?iei noastre!). Acesta este înc? un pas spre desp?r?irea definitiv? de Transnistria" (!!!). Înc? din 1989 guvernan?ii ru?i ?i-au ascuns planurile de anexare a acestui teritoriu prin acest fals argument. La unul din mitingurile organizate în la Comrat (cu implicarea Rusiei) o oarecare Maria Ivanovna vocifera din to?i bojocii: „My skajem reshitel'noe NET rumynskomu yazyku v Moldove (Noi vom spune un NU categoric limbii române în Moldova). Ca s? vezi, ei, vreo 4% din popula?ie, ne vor dicta nou?, b??tina?ilor, ce limb? vorbim! De?i legisla?ia lingvistic? a fost adoptat? în urm? cu apr. 27 de ani, aceasta nu se aplic? în toate sferele de activitate din Republica Moldova. Avem o clas? distinct? a guvernan?ilor, care ?i ast?zi, dup? 27 de ani de la decretarea acestei legi, o numesc cum vor: „limb? de stat", „limb? matern?", „limb? natal?", iar în ultimul timp tot mai mult – „limbî moldovneascî". Iar insti¬tu?iile statului continu? s? boicoteze limba român?, f?r? a fi sanc?ionate. Totu?i în urma adopt?rii acestei legi avem ast?zi mai multe genera?ii de tineri, care gândesc ?i se exprim? corect într-o român? perfect?.

footer