Revista Art-emis
25 de ani de independen??? PDF Imprimare Email
  
Miercuri, 24 August 2016 18:59

Prof. univ. dr. H.C. Valeriu Dulgheru, Chi?in?u„Dac? ve?i insista asupra problemei independen?ei, v? vom organiza dou? republici". (Lukianov. Pre?edintele Sovietului Suprem U.R.S.S., 1990)

S-au ?inut de cuvânt: au organizat dou? enclave separatiste - Transnistria ?i G?g?uzia cu rolul de frân? pentru Republica Moldova în aspira?iile ei de independen??, reunificare ?i de integrare european?. În general, Independen?a unui popor este cea mai mare cucerire, este o categorie istoric?. Cu cât fast este s?rb?torit? aceast? zi, de ex., în S.U.A., Fran?a ?.a. ??ri. În cazul Basarabiei, rupte din trupul Moldovei la 1812, no?iunea de independen?? este una specific?. Aflat? timp de peste 100 de ani sub cruntul jug rusesc Basarabia, gra?ie Genera?iei de Aur de la 1918, ?i-a declarat independen?a fa?? de imperiul rus la 24 ianuarie 1918, care era îns? doar un prim pas spre reunirea cu ?ara, înf?ptuit la scurt timp - la 27 martie 1918. La 28 iunie 1940, Basarabia este din nou rupt? din trupul ??rii de regimul stalinist. Dup? o serie de amput?ri (nordul ?i sudul îi sunt t?iate) ?i ata?area unei mici p?r?i a fostei R.A.S.S.M. la 2 august 1940 este format? Republica Sovietic? Socialist? Moldoveneasc? (R.S.S.M.) cu un statut doar declarat de egal? între celelalte 14 republici unionale. În realitate îns? nu se deosebea prin nimic de statutul de gubernie din fostul Imperiu Rus. În Basarabia lupta pentru independen?? nu a încetat pe tot parcursul celor 50 de ani de robie sovietic?. O lupt? mocnind cu mici r?bufniri ale unor grupuri mici de adev?ra?i eroi na?ionali. Marea explozie a Mi?c?rii de Rena?tere ?i Eliberare Na?ional? a avut loc la finele anilor 80 când regimul lui Gorbaciov a mai sl?bit pu?in chingile. Majoritatea locuitorilor din R.S.S.M. cerea insistent democratizarea societ??ii, promovarea valorilor culturale ?i spirituale române?ti, ruperea cu trecutul comunist ?i distan?area de imperiu, restabilirea adev?rului istoric.

În lunile martie-aprilie 1990 au loc primele alegeri libere pe circumscrip?ii. Noul parlament ?i-a început activitatea la 17 aprilie 1990 cu 366 de deputa?i, dintre care doar 94 erau din partea Frontului Popular din Moldova, dar fiind reprezenta?i de o pleiad? întreag? de intelectuali de for?? cu sim?ire româneasc? au ?tiut cum s? încline balan?a spre interesul na?ional. Orice s-ar spune, a fost totu?i o genera?ie de parlamentari de talia Genera?iei Unirii de la 1918. Ca ?i ei cu for?e mici au f?cut lucruri mari. Acest Soviet Suprem, care a devenit mai târziu primul parlament al Moldovei independente, a adoptat hot?râri care au preg?tit terenul pentru proclamarea suveranit??ii, apoi a independen?ei politice a Republicii. Printre primele acte legislative ale noului Parlament au fost cele referitoare la simbolurile statului. Mai întâi a fost adoptat Tricolorul (27 aprilie 1990), care ulterior ?i-a g?sit expresie în elaborarea stemei de stat. La 23 iunie 1990 a fost adoptat? Hot?rârea nr. 147 cu privire la declararea s?rb?torii na?ionale „Limba noastr?" ?i Declara?ia de Suveranitate, care era mai mult simbolic?, R.S.S.M. fiind înc? în componen?a U.R.S.S. Cu toate acestea „parada suveranit??ilor" republicilor unionale a deranjat metropola. Pre?edintele Sovietului Suprem al U.R.S.S. de atunci A. Lukianov a amenin?at Republica Moldova cu dou? noi entit??i - Transnistria ?i G?g?uzia dac? mai st?ruie pentru independen??. Au urmat îns? Declara?ia de nesus?inere a Referendumului de la 17 februarie 1991 privind men?inerea U.R.S.S., adoptarea noii denumiri oficiale a statului – Republica Moldova la 23 mai 1991, de asemenea, condamnarea hot?rât? a interven?iei trupelor sovietice în Republica Lituania din 12-13 ianuarie 1991, toate acestea demonstrau c? Republica Moldova înainta rapid spre ie?irea din U.R.S.S. Declara?ia de Suveranitate a fost deosebit de important? pentru proclamarea cursului strategic spre independen??. Declara?ia con?inea referin?e la „adev?rul istoric". În „Declara?ia de la Chi?in?u" din 28 iunie 1990 se men?iona c? „Pactul Ribbentrop-Molotov ?i Protocolul s?u adi?ional secret sunt nule ab initio, iar consecin?ele lor trebuie eliminate".

Puciul e?uat de la Moscova din 18-21 august 1991 a pecetluit definitiv soarta imperiului. Convocat de urgen?? Parlamentul a adoptat la 21.08.1991 o declara?ie, în care ac?iunea puci?tilor era calificat? drept „o lovitur? de stat reac?ionar? ?i anticonstitu?ional?, tentativ? de a restaura trecutul prin în?el?ciune, presiune ?i violen??". Tentativa loviturii de stat a devenit argumentul de baz? pentru cei sceptici de a urma calea independen?ei hot?rât? deja ?i de alte republici. La 24 august 1991 prezidiul Legislativului a convocat pentru 27 august 1991 ?edin?a extraordinar? a Parlamentului dedicat? proclam?rii independen?ei. În paralel cu ?edin?a Parlamentului, în centrul capitalei avea loc Marea Adunare Na?ional? moderat? de ilustrul om de cultur? ?i patriot Ion Ungureanu „deja ministru al Culturii ?i Cultelor". A fost un eveniment de importan?? major? pentru aceast? a?chie de popor român (p?cat c? nu a fost f?cut pasul urm?tor - Unirea cu ?ara). Merit? totu?i de men?ionat c? acel parlament condus de acad. A.Mo?anu împreun? cu primul pre?edinte al Republicii Moldova M. Snegur în condi?ii de incertitudine, creat? de puciul antigorbaciovist de la Moscova, au declarat independen?a de U.R.S.S. Oricare ar fi opiniile celor afla?i pe extrema dreapt? sau cea stâng? clasa politic? de atunci a dat dovad? de eroism, având în rândurile ei personalit??i de vaz?, care au deturnat istoria. În condi?iile când la Chi?in?u se afla o unitate militar? a Armatei Sovietice (alte dou? unit??i aflându-se la B?l?i ?i Cahul, nemaivorbind de cea de la Tiraspol, care se afl? acolo ?i ast?zi, dup? 25 de ani de „independen??"!) acesta a fost un pas riscant pentru securitatea personal? a acelora care au luat aceast? decizie.

Am fost mul?i ?i uni?i în jurul unui ideal - desc?tu?area de jugul colonial economic ?i, în primul rând, spiritual sovietic. Fiind uni?i, fiind într-un singur gând am ob?inut rând pe rând limba român? ?i tricolorul, imnul, schimbarea la fa?? a Chi?in?ului, scoaterea în afara legii a partidului comunist criminal, suveranitatea ?i, în sfâr?it, independen?a de fostul imperiu sovietic. Am fost poate prea ideali?ti la începuturi, atr?gând mai mult? aten?ie laturii spirituale ?i neglijând completamente preg?tirile pentru preluarea puterii prin cultivarea ?i selectarea cadrelor, inclusiv, ?i pentru conducerile viitoarelor partide. Din fostul imperiu sovietic, dar poate din întregul lag?r socialist, am fost primii care, fiind înc? în genunchi, am ridicat la început capul, apoi ne-am ridicat în picioare, ne-am îndreptat ?ira spin?rii ?i i-am înfruntat (la început doar cu privirile, iar mai apoi ?i prin ac?iuni) pe cei care se considerau st?pâni pe veci. Avântul mi?c?rii de eliberare na?ional? în Basarabia a fost, într-adev?r, spectaculos. Mai apoi s-a întâmplat ceva cu noi. Am tot dat ca racul înapoi, cedând mereu pozi?iile neocomuni?tilor revopsi?i în alte culori ca, în sfâr?it, s?-i readucem la guvernare pe cei care 10 ani în urm? fuseser? sco?i în afara legii - comuni?tii, dau cu un alt babac în frunte. În perioadele urm?toare realiz?rile au fost mult mai modeste dac? s? nu vorbim despre unele mi?c?ri „înainte" ca racul. Probabil ?i în cazul nostru a fost valabil aforismul „Revolu?iile le gândesc ideali?tii, le înf?ptuiesc masele, iar roadele le culeg tic?lo?ii". Ce s-a întâmplat totu?i cu noi? Cine este de vin? pentru dezastrul, în care mai r?mânem înc?? Greu de r?spuns. Au fost mai mul?i factori interni ?i, în special, externi (invadarea Republicii Moldova în raioanele din stânga Nistrului de c?tre trupele Ruse?ti, blocajele economice ?i energetice din partea Rusiei etc.), care au influen?at procesele din acest col? de ?ar? „cu oameni harnici dar cu conduc?tori pro?ti" (M. Eminescu).

De jure sclavul sovietic de ieri, trecut prin deport?ri, gulaguri, foamete, închisori, colectivizare for?at? ?i dezna?ionalizare acerb?, devenise liber. Nu îns? ?i de facto. Imperiul sovietic nu era dispus s? cedeze atât de u?or ceea ce a acaparat t?tuca Stalin. K.G.B.-ul ?i-a infiltrat oamenii s?i în conducerea Mi?c?rii Na?ionale, care mai apoi au trecut în fruntea partidelor nou formate. Preg?tindu-se de acest sfâr?it ru?inos regimul sovietic a creat pe teritoriul Republicii Moldova cele dou? enclave separatiste - cea din stânga Nistrului ?i din sudul Republicii - G?g?uzia, care pe parcursul acestor 25 de ani au avut rolul calului troian. Ast?zi Republica Moldova este aidoma unei nave serios naufragiate cu cârma defectat?, care de peste 25 de ani plute?te cum bate vântul f?r? a ajunge la vre-un mal. Este o construc?ie statal? creat? artificial, care nu are o identitate na?ional? distinct?, a?a cum o au cei din ??rile Baltice, nu are un scop statalist bine determinat, întreaga popula?ie fiind, în linii mari, împ?r?it? în dou? p?r?i aproximativ egale: o parte orientat? spre Uniunea Europen? ?i România, acolo unde ne sunt r?d?cinile, iar alt? parte - în special alogenii ?i o parte din moldoveni dezinforma?i ?i debusola?i de sistemul mediatic prorusesc extrem de agresiv - spre Rusia. Statalitatea Republicii Moldova a dat faliment, lucru demonstrat de cei 25 de ani de idependen??, care au condus la un fiasco total. Aproape to?i cei de la guvern?rile, care s-au perindat de la 1991 încoace, indiferent de culoare politic?, cu excep?ia primului parlament, care a fost unul de ideali?ti dar care a realizat cel mai mult în planul constituirii acestei unit??i statale, ?i-au dorit un soi de statalitate anapoda, în care po?i s? fii „?ariok", s? faci orice g?in?rii politice ?i economice, pentru care îns? nu vei fi tras la r?spundere. De fiecare dat? sistemul de drept era sub cei de la putere. Actualmente se afl? sub oligarhul V. Plahotniuc, care este unul din actorii Furtului Secolului. Orice aderare în vest sau chiar în est le-ar putea limita libertatea de a comite tot ce le tun? prin cap f?r? s? fie tra?i la r?spundere. Exemplul României, unde o bun? parte din politicienii corup?i stau la r?coare, îi îngroze?te. Estul, de asemenea, ar putea s? le limiteze spa?iul de manevrare (a se vedea, de a fura). Tot mai mul?i anali?ti politici au ajuns la concluzia c? proiectul statalist al Republicii Moldova este ireal ?i c? trebuie c?utate alte c?i pentru ca omului de rând s?-i fie bine. Tocmai din aceast? cauz? are loc exodul masiv al popula?iei, mare parte dintre care f?r? dorin?? de a se mai întoarce. Omul de rând nu se mai simte protejat de cei pe care îi pl?te?te, nu mai conteaz? pe ajutorul guvernan?ilor de a?i ob?ine sursele de existen?? pentru un trai decent aici acas?.

Spuneam ceva mai înainte c? în acest col? de ?ar?, atât de divizat pe criteriu geopolitic - est ?i vest, pân? ?i cuvântul „independen??" are sensuri diferite. Cei care au votat la 27 august 1991 independen?a, el avea sensul de independen?? de fostul imperiu sovietic. Cu totul alt sens are acest cuvânt în gura „socialistului cre?tin!!!" Dodon, care sear? de sear? apare pe ecranele televiziunilor lui f?cându-?i cruce ?i s?rutând icoana (o fi fiind a ?arului Nicolai al II-lea) pe fundalul stelelor lui ro?ii, tânguindu-se de „situa?ia grea a poporului, în care l-au adus guvern?rile de pân? acum, care p?r?se?te pe un cap Republica Moldova" (de parc? el nu a f?cut parte din cea mai de durat? guvernare - cea comunist?, pe perioada c?reia exodul popula?iei a atins cote maxime!) ?i ne felicit? cu Ziua Independen?ei. Cel, care pe timpul guvern?rii lor (comuniste) de ziua Independen?ei împreun? cu babacul s?u V. Voronin, preferau s? fie la odihn? pe la Karlovy Vary acum s-a f?cut mare adorator al independen?ei, în?eleas? ca independen?? de România nu ?i de Rusia, pentru care lucreaz? de zor. Pe parcurs s-au cristalizat dou? op?iuni de baz? pentru viitorul acestui col? de ?ar? atât de prost guvernat pe parcursul acestor 25 de ani de independen??: reunirea cu România ?i Integrarea European?. Ideea reunirii cu România a fost foarte puternic? la începuturi, care mai apoi s-a tot redus. Dup? venirea la guvernare a alian?elor democratice, când s-au intensificat ac?iunile de integrare european?, a ap?rut posibilitatea reunirii cu România prin integrarea european?. G?in?riile politice ?i economice comise în ultima vreme de actuala guvernare au redus probabilitatea integr?rii europene. În acest caz a reap?rut în prim plan necesitatea reunific?rii cu România, num?rul unioni?tilor în ultimii 10 ani crescând de la 2,38% în 2004 la 22,4% în 2015. Sunt mai mul?i la num?r îns? insuficien?i pentru a realiza Reunirea. O cale mult mai real? în acest sens este cea propus? de Forul Democrat al Românilor din Moldova - crearea Uniunii Statale „România - Republica Moldova" cu dou? guverne, dou? capitale, dou? parlamente pentru început ca preg?tire a unific?rii totale ulterioare. Este o formul? de compromis bun?, care-i satisface ?i pe unii indeci?i, în special, acum când proiectul statalist al Republicii Moldova a e?uat lamentabil. Perioada experiment?rilor a trecut. E timpul s? facem alegerea corect?.
S? ne ajute Dumnezeu s? alegem calea cea dreapt? în aceast? jungl?!

 

footer