Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Valeriu Ra??, Chi?in?u   
Miercuri, 29 Iunie 2016 13:58

Conferin?? Chi?in?u + /5 de ani de la Dezrobirea Basarabiei, nordului Bucovinei ?i ?inutului Her?aÎn vederea rememor?rii unuia dintre cele mai importante evenimente din istoria românilor, în cadrul proiectului Românii din jurul României, în colaborare cu Institutul de Studiul Arhivelor, Centrul de Cultur? ?i Istorie Militar? din Republica Moldova, Funda?ia Cultural? „Memoria", Filiala Arge?, în perioada 22-23 iunie 2016, la Chi?in?u, în incinta Centrului de Cultur? ?i Istorie Militar? din Republica Moldova (str. Tighina, nr. 49), s-a desf??urat Conferin?a ?tiin?ific? interna?ional? 75 de ani de la dezrobirea Basarabiei, Nordului Bucovinei ?i ?inutului Her?a - 22 iunie 1941. Din comitetul organizatoric au f?cut parte: conf. univ. dr. în economie Vasile ?oimaru - A.S.E.M., publicist, maestru fotograf, ini?iatorul ?i coordonatorul proiectului Românii din jurul României; dr. în drept Mihai Ta?c?, directorul Institutului de Studiul Arhivelor; dr. Vitalie Ciobanu, directorul Centrului de Cultur? ?i Istorie Militar? din Republica Moldova; dr. prof. univ. Ilie Popa, pre?edintele Funda?iei Culturale „Memoria", Filiala Arge?. Conferin?a ?i-a deschis lucr?rile într-o zi de o semnifica?ie aparte pentru românii din stînga Prutului, constituindu-se într-un eveniment (?tiin?ific, na?ional, patriotic, omagial) unic în întreg spa?iul locuit în majoritate de români. Lucr?rile Conferin?ei au fost binecuvîntate din partea Bisericii Ortodoxe Române de c?tre Daniel Adrian, stare?ul Bisericii din com. ?iganca (Cantemir), ?i Viorel Cojocaru, preot la Biserica „Sfin?ii Apostoli Petru ?i Pavel" (Chi?in?u). Mesaje de salut c?tre participan?ii la Conferin?? au rostit organizatorii ei: dr. Vasile ?oimaru, dr. Mihai Ta?c?, dr. Vitalie Ciobanu, dr. Ilie Popa, precum ?i poetul Nicolae Dabija, membru de onoare al Academiei Române. Vorbitorii au men?ionat c? aici, în Basarabia, românismul e mai puternic decît în România ?i alte regiuni unde locuiesc români (inclusiv din motivul c? timp îndelungat sîntem desp?r?i?i de ?ara-Mam?, fiind pu?i în fa?a unei lupte permanente cu str?inii pentru p?strarea tradi?iilor, obiceiurilor noastre str?mo?e?ti, precum ?i a limbii române - cel mai important element al constituirii unei na?iuni).

Tematica Conferin?ei este foarte dens? ?i captivant?, ?ine de cultura român? ?i propune scopul de a contribui la triumful adev?rului istoric, care, din p?cate, pîn? în prezent este neglijat pe ambele maluri ale Prutului - ?i la Chi?in?u, ?i la Bucure?ti. Noi trebuie s? avem la îndemân? - scris? ?i transmis? prin viu grai - o istorie cât mai aproape de sufletul românilor de pretutindeni, excluzîndu-se orice falsific?ri din partea neprietenilor no?tri de mai aproape ?i de mai departe. În aceast? activitate trebuie s? ne sprijinim pe materialele de arhiv? ?i pe concluziile pe care le trag cercet?torii, savan?ii, arhivi?tii one?ti, cei care prin entuziasmul ?i integritatea lor dau dovad? c? se poate face mult în aceast? direc?ie. Chiar dac? din punct administrativ suntem desp?r?i?i, din punct de vedere cultural trebuie s? ne unim eforturile, c?ci numai astfel adev?rul istoric poate fi ap?rat ?i sus?inut s? d?inuiasc? în timp. Nu ne opre?te nimeni s? facem aceasta. Istoriografia sovietic? rus? trebuie aruncat? definitiv la groapa de gunoi a istoriei ?i puse în aplicare alte date ?tiin?ifice pe potriva tuturor reprezentan?ilor na?iunii noastre din orice col? al Terrei. Conferin?a ?tiin?ific? interna?ional? „75 de ani de la dezrobirea Basarabiei, Nordului Bucovinei ?i ?inutului Her?a - 22 iunie 1941" face unul dintre primii pa?i pe aceast? cale - dificil?, dar extrem de necesar?. Materialele Conferin?ei, desigur, vor contribui la promovarea adev?ratei istorii na?ionale, la educarea tinerei genera?ii în spiritul patriotismului ?i iubirii de Neam.

Mesaje

Moderatorul manifest?rii, dr. Vasile ?oimaru, a dat citire unor mesaje, texte de o vibrant? în?l?are a sufletului românesc.

General de flotil? aerian? - veteran de r?zboi, Radu Theodoru „În complexitatea exploziv? sau mocnit? a problematicii contemporane, ini?iativa basarabean? de a organiza o sesiune de comunic?ri ?tiin?ifice, dublat? de publicarea lor într-un volum având ca tem? 75 de ani de la dezrobirea Basarabiei, Nordului Bucovinei ?i ?inutului Her?a se înscrie cu majuscule în ideea benefic? conform c?reia numai Adev?rul poate sluji pacea, în?elegerea, progresul ?i civiliza?ia, oferind statelor ?i popoarelor mici, dreptul ?i argumentul de autoap?rare fa?? de orice fel de agresiune: tipic?, atipic? sau întrunind ambele variante. La 22 iunie 1941, r?spunzînd cu armele invaziei sovietice din anul precedent Terorii Ro?ii, deport?rilor, prigoanei dezna?ionaliz?rii, tuturor ororilor unui regim sociopolitic criminal, Armata Român? a eliberat prin lupte dure ?inuturile str?vechi cotropite în anul 1940, jertfind între 22 iunie ?i 26 iulie 1941, cît a durat campania dezrobitoare, 24.396 militari, dintre care 5.011 au r?mas mor?i pe câmpul de lupt?. Moment istoric comemorativ, explicativ, legat organic de procesul dificil al con?tientiz?rii adev?rului despre noi în?ine în eternitatea spa?iului etnogenezei, sesiunea ?tiin?ific? ?i volumul care o va materializa slujesc cu argumentul imbatabil al documentului un spa?iu polivalent al cunoa?terii, de la opera?iile militare la ac?iunile benefice ale reconstruc?iei ?inuturilor martirizate de ac?iunile devastatoare ale inamicului în retragerea sa peste Nistru. Consider Conferin?a ?i volumul (în curs de apari?ie) ca oper? referen?ial? a vastului capitol de istorie na?ional? numit Basarabia, din care numai faptei prin abuz ?i fals poate lipsi figura emblematic? a Mare?alului eliberator Ion Antonescu, autorul direct al reconstruc?iei ?inuturilor eliberate. ?tiin?? - Con?tiin?? - Responsabilitate, pecete sacrale menite s? asigure acestor pagini, tinere?e f?r? b?trâne?e ?i via?? f?r? de moarte.

Prof. dr. Nicholas Dima, S.U.A. „Stima?i participan?i la Conferin?a dedicat? dezrobirii Basarabiei, V? felicit pentru organizarea evenimentului - O Basarabie Româneasc?; V? felicit pentru promovarea adev?rului istoric; V? felicit pentru ap?rarea demnit??ii na?ionale. Regret c? distan?a fizic? ce ne desparte nu îmi permite s? fiu al?turi de voi. V? asigur îns? c? suflete?te nu ne desparte nimic ?i nicio distan??! Noi, Comitetul Româno-American pentru Basarabia ?i Românii din Statele Unite, suntem convin?i c? p?mântul românesc dintre Prut ?i Nistru va reveni curînd la sînul Patriei. Nimeni ?i nimic nu poate opri Unirea.
A?a s? ne ajute Cel de Sus".

Prof. unv. dr. Zamfira Mihail, Bucure?ti „Minunate lucruri se întîmpl? la Chi?in?u ?i toate vor r?mîne m?rturii pentru istoria p?mîntului natal. Programul Conferin?ei: într-adev?r ?tiin?ific ?i interna?ional!".
?tefan Dodi??, Boto?ani „Mult succes Conferin?ei! Sunt cu inima al?turi de Dvs. evenimentul fiind unic la nivelul ??rii. Felicit?ri, reu?it? deplin? ?i recuno?tin??" .

Nicolae Enache, One?ti „Regret enorm ca nu pot participa, mai ales c? aveam de gând s? transmit ultimele gânduri ale veteranului Alexandru Enache, dar rog s? se fac? auzite la conferin?? ultimele cuvinte ale eroului de la V?rz?re?ti: «Nicule, eu o sa mor, dar m?car tu s? aduci înapoi Basarabia». Cu neschimbat? considera?ie"

S? ne amintim c? pe 22 iunie 1941, în zorii zile, armatele române ?i cele germane au declan?at opera?iunile militare pentru eliberarea Basarabiei, Nordului Bucovinei ?i ?inutului Her?a de sub ocupa?ia sovietic?. Participarea României în r?zboiul dezl?n?uit de Germania împotriva U.R.S.S. s-a f?cut în baza în?elegerii intervenite (la München, pe 12 iunie 1941) între conduc?torii celor dou? state - Adolf Hitler ?i Ion Antonescu. În niciun document România nu este men?ionat? ca aliat?. Germania a atacat prin surprindere U.R.S.S., fostul ei aliat de r?zboi ?i cotropiri din anii 1919-1941, iar România s-a angajat s? lupte al?turi de trupele germane, începând astfel, de fapt, un r?zboi drept, de întoarcere în grani?ele fire?ti ale statului a teritoriilor ocupate de agresorul de la R?s?rit pe 28 iunie 1940. Acest r?zboi se socote?te anticomunist, na?ional, deoarece s-a bucurat de aprobarea întregului popor: numero?i solda?i s-au înrolat ca voluntari, sincer ghida?i de sentimentul ca s? contribuie la eliberarea confra?ilor basarabeni ?i nord-bucovineni de teroarea bol?evic?, iar mai larg - s? se implice în nimicirea comunismului care deja avea rezonan?a unui regim antiuman, marcat de toate însemnele aspira?iei demente de a înrobi întreaga omenire. Asumându-?i r?spunderea în fa?a istoriei, generalul Ion Antonescu (din 4 septembrie 1940 pân? în 23 august 1944 a fost prim-ministru al României ?i Conduc?tor al Statului) a emis urm?torul Ordinul c?tre Armat?: „Osta?i, v? ordon: trece?i Prutul! Zdrobi?i vr?jma?ii din R?s?rit ?i miaz?noapte. Dezrobi?i din jugul ro?u al bol?evismului pe fra?ii no?tri cotropi?i. Reîmplini?i în trupul ??rii glia str?bun? a Basarabilor ?i codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele ?i plaiurile voastre!". Ordinul c?tre Armat? a fost urmat de o Proclama?ie c?tre ?ar?: „Români! V? chem la lupt?. La lupta sfânt?, în contra pr?v?litorilor civiliza?iei ?i bisericii, ai drept??ii ?i propriilor noastre drepturi. La lupta sfânt? pentru Neam ?i pentru Rege. La lupta mare ?i dreapt?, al?turi de Marea Na?iune German?, pentru dreptatea viitorului românesc." România a intrat în r?zboi doar cu U.R.S.S. - nu ?i împotriva statelor occidentale. Pe p?mânt, în aer ?i pe mare s-au desf??urat lupte crâncene ?i sângeroase (prima opera?ie a Frontului Român a fost un bombardament foarte puternic al avia?iei germano-române executat în ziua de 22 lunie, începând cu ora 4 diminea?a, distrugând la teren circa 400 de avioane sovietice). Atacul hot?râtor asupra Chi?in?ului are loc în zilele de 14-16 iulie, la care particip? dreapta Armatei 11 Germane ?i stânga Armatei 4 Române. Armata Ro?ie se retrage spre Tighina ?i Dub?sari, dar las? în urm? arierg?rzi puternice care temporizeaz? ofensiva for?elor române din capul de pod de la F?lciu, pe sectorul centru-sud al frontului basarabean. Opera?ia de eliberare a Basarabiei, Nordului Bucovinei ?i ?inutului Her?a s-a soldat cu succes ?i s-a încheiat la 26 iulie 1941. Un comunicat al Comandantului Frontului româno-german a consemnat urm?toarele: „Lupta pentru dezrobirea brazdei române?ti de la R?s?rit s-a terminat. Din Carpa?i ?i pîn? la mare sîntem din nou st?pîni peste hotarele str?bune".

Generalul Ion Antonescu a transmis ?i un mesaj special pentru românii dintre Prut ?i Nistru: „Basarabeni, anul zbuciumat de umilire ?i nedreptate, de cotropire ?i vrajb? a luat sfâr?it. A?i sim?it prin propria voastr? suferin??, prin s?r?cia ?i umilirea în care a?i tr?it ce înseamn? comunismul. [...] S? r?zbun?m, prin vrednicia noastr? de azi, uitarea de ieri. Merita?i-v? mor?ii, merita?i-v? Patria! Tr?iasc? România!". La acel moment, liderii partidelor politice i-au cerut Conduc?torului Statului s? scoat? România din r?zboi, iar Armata Român? s? se opreasc? la grani?a istoric?, cea de pe Nistru. Generalul (din 22 august 1941 - mare?al) Ion Antonescu a refuzat, invocînd angajamentul luat fa?? de Hitler, de a merge al?turi de Germania ?i de alia?ii ei, pân? la cap?t, împotriva monstrului ro?u - Rusia lui Stalin. Continuarea r?zboiului al?turi de germani avea deja partizani ?i adversari, aceast? decizie este una dintre cele mai controversate din întreaga istorie a României. Luptele de dincolo de Nistru, din perioada 1941-1944, s-au soldat cu o catastrof? pentru Armata Român?, cu toate c? solda?ii români au dat exemple de curaj ?i vitejie, iar printre membrii str?lucitului corp ofi?eresc român s-au aflat generalii: Alexandru Ioani?u, Iosif Iacobici, Ilie ?teflea (?efi ai Marelui Stat-Major), Constantin Pantazi, Nicolae Ciuperc?, Nicolae D?sc?lescu, Ioan Alecu Sion, Constantin Constantinescu-Claps, Gheorghe Avramescu, Petru Dumitrescu, Ioan Dumitrache, Gheorghe Jelescu, Nicolae Macici, ?.a. Contribu?ia româneasc? la Campania din Est a fost deosebit? prin materialul de r?zboi pus în dispozitiv de lupt?, precum ?i prin dimensiunea jerfei umane. România ?i-a îndeplinit promisiunile, în ciuda reticen?elor ori a desf??ur?rii inegale a conflictului, indiferent de starea tehnic? a armatelor sale ?i a unor erori strategice comise de germani.
La data de 23 august 1944, mare?alul Ion Antonescu a fost tr?dat ?i arestat (de Regele Mihai ?i, în plin conflict militar, predat inamicului sovietic - n.r.) de unii apropia?i ai s?i. România a întors armele împotriva Germaniei, iar întregul teritoriu na?ional a fost ocupat de noul s?u „aliat" - Uniunea Sovietic? (cu grani?a pe râul Prut!). Aveau s? urmeze 45 de ani de comunism, ani fatali pentru cele peste 20 de milioane de români.

Anul acesta, pe 22 iunie, s-au împlinit 75 de ani de la intrarea României în cel de-Al Doilea R?zboi Mondial. În istoriografia sovietic? ?i rus?, dar ?i în unele surse occidentale acest eveniment din istoria României este prezentat ca un act de participare a ei la r?zboiul hitlerist antisovietic. „O asemenea apreciere a apar?inut ?i istoricilor români pân? în 1968, când s-a scris pentru prima dat? dup? 1945, despre Unirea Basarabiei cu România (respectiv, despre ocuparea ei de c?tre U.R.S.S., în 1940 - n.n.). Dup? acest an, pân? în 1989, aprecierile au fost mai nuan?ate, dar nu s-a afirmat deschis c? a fost un r?zboi pentru refacerea grani?ei de Nord ?i de Est, a?a cum fusese ea stabilit? prin hot?rârea Sfatului ??rii din Basarabia la 27 martie ?i a Congresului general al Bucovinei la 28 noiembrie din 1918", men?ioneaz? prof. univ. dr. Ioan Scurtu. Arhivele din Federa?ia Rus? (succesoarea U.R.S.S.) sunt pân? în prezent ?inute în secret, închise, accesul cercet?torilor pentru a consulta documentele vremii este limitat sau chiar oprit. În lips? de informa?ii se nasc numeroase mituri, se fac supozi?ii sau chiar judec??i fanteziste. Severitatea cu care sunt p?zite aceste arhive de c?tre actualul regim de la Moscova demonstreaz? c? acolo sunt ascunse fapte incomode pentru ru?i. Tocmai de aceea, o mân? de entuzia?ti, îndruma?i de dr. Vasile ?oimaru ?i dr. Mihai Ta?c?, în cadrul proiectului „Românii din jurul României", au desf??urat Conferin?a ?tiin?ific? interna?ional? „75 de ani de la dezrobirea Basarabiei, Nordului Bucovinei ?i ?inutului Her?a - 22 iunie 1941", în scopul de a mic?ora lacunele existente în istoriografia României contemporane ?i pentru a pune la dispozi?ia tuturor celor care doresc s? cunoasc? adev?rul istoric un instrument de elucidare a faptelor, evenimentelor a?a cum au fost ele.

Prezent?m în cele ce urmeaz? temele ?i autorii lu?rilor de cuvânt la Conferin?a ?tiin?ific?, ce s-a desf??urat la Chi?in?u în prezen?a oamenilor de Foto Conferin?? Chi?in?ucultur? ?i de ?tiin??, jurnali?tilor, cadrelor militare, profesorilor universitari, studen?ilor etc.

Comunic?ri 22 iunie 2016

- „22 iunie 1941, prima zi de r?zboi. « Osta?i, v? ordon: trece?i Prutul! »" - Comandor (r), dr. prof. univ. Jipa Rotaru, membru al Academiei Oamenilor de ?tiin?? din România;
- „Germania ?i « Opera?iunea Barbarossa »" - Dr. Ottmar Tra?c?, cercet?tor ?tiin?ific principal II, Institutul de Istorie „George Bari?iu" al Academiei Române (Cluj-Napoca);
- „Basarabia în cântarul adev?rului" - Dr., critic ?i istoric literar, scriitor Theodor Codreanu, (Hu?i);
- „Ofensiva Armatei a 11-a German? în Basarabia" - Dr. în istorie Sergiu Cataraga, Universitatea Pedagogic? de Stat „Ion Creang?", (Chi?in?u);
- „Modalit??i de modificare a teritoriilor de stat admise de dreptul interna?ional" - Prof. univ. dr Nicolae Osmochescu, (Chi?in?u);
- „Contribu?ii la genealogia familiei Mare?alului Ion Antonescu - Prof. univ. dr. Ilie Popa;
- Cristian-Sebastian Manu (Pite?ti);
-„Istoria ?i prezentul Cimitirului de Onoare de la ?iganca" - Petru Gandrabur, primarul com. ?iganca;
- „Eroii Neamului" din satul ?iganca (Cantemir) - Preot Daniel Andrian, stare?ul M?n?stirii;
- „Soarta scriitorilor români care au abordat tema Basarabiei în cel de-Al Doilea R?zboi Mondial (în perioada postbelic? ?i ast?zi) - Nina Negru, cercet?tor ?tiin?ific (Chi?in?u);
- „Radio Bucure?ti - 22 iunie 1941 - Ion Negrei, cercet?tor ?tiin?ific, Institutul de Istorie al A.?.M. (Chi?in?u);
- „Aspecte referitoare la întoarcerea refugia?ilor ?i evacua?ilor basarabeni din jude?ul Vâlcea, în vara anului 1941 - Petre Dinescu, magistrat (Râmnicu-Vâlcea);
- „Între dorul de cas? ?i con?tiin?a slujirii: preo?i basarabeni refugia?i în România în anul 1940 ?i reveni?i în Basarabia în vara anului 1941 - Dr., diacon, Dorin Demostene Iancu, Arhiva Sfântului Sinod (Bucure?ti);
- „2-24 iulie1941: «Opera?iunea München»" ?i m?celul de la Jilava de la 1 iunie 1946" - Ion M?ld?rescu, Pre?edinte fondator al Asocia?iei ART-EMIS ?i director al revistei omonime[1];
- „Martirajul românilor din Nordul Bucovinei" - Gheorghe Gorda, publicist (Cern?u?i);
- „Evacuarea autorit??ilor sovietice din Basarabia ?i organizarea ac?iunilor de diversiune în teritoriul p?r?sit (iunie-iulie 1941) - Conf. univ. dr. Pavel Moraru, Universitatea „Lucian Blaga", Sibiu, Institutul de Istorie al A?M (Textul comunic?rii a fost citit de c?tre dl Mihai Nicolae);
- Organizarea ?i func?ionarea administra?iei Basarabiei în perioada 1941-1944 – Dr. în drept Mihai Ta?c?, cercet?tor ?tiin?ific superior la Institutul de Cercet?ri Juridice ?i Politice al A.?.M. (Chi?in?u);

23 iunie 2016

- „Ac?iunile de lupt? aeronautice Regale Române dup? 22 iunie 1941" - Ion Cernei, publicist (Orhei);
- „Demistificarea anului 1941 în memorialistica basarabean?" - Conf. univ. dr. Lidia P?dureac, Universitatea „Alecu Russo" (B?l?i);
- „Românii în fa?a agresiunilor bol?evice de Mihai Nicolae, Institutul „Fra?ii Golescu" (Bucure?ti); „Ard malurile Nistrului" - carte-document istoric despre dezrobirea Basarabiei în iunie-august 1941 (autor Constantin Virgil Gheorghiu) - Veronica Boldi?or, cercet?tor ?tiin?ific (Chi?in?u);
- „22 iunie 1941 - un punct astral în soarta noastr?" (m?rturii personale) - Prof. univ. dr. Ion Valu??, (Chi?in?u);
- „Calvarul românilor basarabeni în perioada 28 iunie 1940 - 22 iunie 1941 - Prof. univ. dr. inginer Valeriu Dulgheru, (Chi?in?u);
- „Crimele autorit??ilor sovietice în R.S.S.M. (iunie-iulie 1941)" - Dr. în istorie Mariana ??ranu, cercet?tor ?tiin?ific la Muzeul Na?ional de Etnografie ?i Istorie Natural? (Chi?in?u); - „Efectele dezrobirii Basarabiei în jude?ul Orhei (studiu de caz) - Andrei Calcea, publicist (Orhei);
- „Turnul Dezrobirii Basarabiei în m?rturiile locuitorilor com. Ghidighici" - Prof. univ. dr. Serafim Isac, primarul com. Ghidighici (Chi?in?u);
-„ De cine ?i de ce ne temem s? reconstruim în Basarabia Turnul Dezrobirii Ei?" - Conf. univ. dr. Vasile ?oimaru, economist, publicist, maestru fotograf (Chi?in?u);
- „Restabilirea legisla?iei ?i justi?iei române?ti în Basarabia dup? 22 iunie 1941" - Prof. univ. dr. hab. în drept Elena Aram?, U.S.M.;
Mihai Ta?c?, dr. în drept, cercet?tor ?tiin?ific superior, Institutul de Cercet?ri Juridice ?i Politice al A?M (Chi?in?u);
- „Raptul de la 28 iunie 1940 ?i consecin?ele sale în R?zboiul de Reîntregire Na?ional?" - Prof. dr. Nicolae Dinescu, jurnalist ?i realizator de emisiuni TV (Râmnicu-Vâlcea);
- „Armata Român? în Basarabia (iunie-iulie 1941)" - Dr. în istorie, Vitalie Ciobanu, Centrul de Cultur? ?i Istorie Militar? din Republica Moldova;
- Petru Costin, colonel (Chi?in?u);

Comunic?rile ai c?ror autori nu au fost prezen?i din varii motive, dar au fost (sau vor fi) recep?ionate de secretariat în vederea public?rii lor în volumul preconizat:
- „22 iunie 1941 - r?spuns cu armele invaziei sovietice din anul precedent Terorii Ro?ii, deport?rilor, prigoanei, dezna?ionaliz?rii" - General Fl. Aerian? (r) Radu Theodoru, veteran de r?zboi (Bucure?ti);
- „Cimitire ale eroilor români ?i germani pe teritoriul Republicii Moldova - Valentin B?lan, cercet?tor ?tiin?ific, Centrul de Cultur? ?i Istorie Militar? din R. Moldova (Chi?in?u);
- „Doua c?r?i de istorie dedicate Basarabiei dezrobite" – Dr. în istorie Maria Danilov, Institutul de Istorie al A.?.M. (Chi?in?u);
- „Considera?ii privind angajarea României în r?zboiul împotriva Uniunii Sovietice" - Prof. univ. dr. Ion ?i?canu (Chi?in?u);
-„ Basarabeanul Gherman Pântea - primarul ora?ului Odesa între 1941-1944" - Radu Dan, masterand, specialist principal, Arhiva Na?ional? a Republicii Moldova (Chi?in?u).

Toate materialele conferin?ei vor fi publicate ulterior într-un volum separat care va include comunic?rile conferin?ei, conform programul prezentat mai sus. La dezbateri au luat cuvântul mai mul?i vorbitori care s-au referit la necesitatea interna?ionaliz?rii evenimentului din 22 iunie 1941, inclusiv a acestei conferin?e unice, tip?rirea a unui num?r satisf?c?tor de exemplare ale materialelor de la Conferin?? pentru a fi expediate în biblioteci ?colare ?i universitare din Republica Moldova ?i România. Alte dolean?e: invitarea pe viitor la astfel de conferin?e ?i evenimente culturale a cât mai multor tineri, a mass-mediei de pe ambele maluri ale Prutului ?.a. În treac?t fie spus, mass-media din pretinsul stat democratic (?i „parc?" românesc! - fie ?i „al doilea") au marcat cu o uimitoare solidaritate desf??urarea acestei Conferin?e ?tiin?ifice de importan?? na?ional?, dar ?i cu reverbera?ii ce vizeaz? destinele multor popoare europene. Este regretabil ?i trist c? pretinse posturi „democratice ?i na?ionale", de radio ?i TV, de la Chi?in?u, care transmit ample reportaje despre veselia cu care petrec ru?ii locali „Masleni?a" (L?satul secului) nu au avut curajul, nici m?car interesul, de a relata, în câteva propozi?ii, despre lucr?rile unei conferin?e la care ?i-au dat concursul cercet?tori - istorici ?i arhivi?ti - de seam? de la Chi?in?u, Bucure?ti, Râmnicu-Vâlcea, Pite?ti, Sibiu, Cluj-Napoca, Hu?i, Cern?u?i, Orhei etc. Oare aceasta s? fie adev?rata atitudine a gazetarilor no?tri (â a autorit??ilor „democratice" de la Chi?in?u!) fa?? de chinurile prin care au trecut bunicii ?i p?rin?ii no?tri; fa?? de aspira?ia lor de a scutura un odios regim str?in ?i de a reveni la normalitate pe care o dore?te ?i firea lucrurilor, ?i Bunul Dumnezeu?! Participan?ii la Conferin?? au sprijinit în unanimitate ideea domnilor Vasile ?oimaru ?i Serafim Isac (primarul de la Ghidighici) de a reconstrui pe Colina Ghidighici (Vatra) a Turnului Dezrobirii, ca monument de cert? valoare artistic? ?i istoric?, de demnitate na?ional?, a românilor basarabeni, piatra de temelie a c?ruia a fost instalat? pe data de 4 august ?i inaugurat trei luni mai tîrziu, la 1 noiembrie 1942.

Lucr?rile Conferin?ei au fost încheiate cu prezentarea a patru c?r?i (moderator jurnalistul ?i scriitorul Vlad Pohil?):
- Raptul Basarabiei, Nordului Bucovinei ?i ?inutului Her?a din 28 iunie 1940 (materialele Conferin?ei ?tiin?ifice interna?ionale 75 de ani de la anexarea de c?tre U.R.S.S. a Basarabiei, nordului Bucovinei ?i ?inutului Her?a - 28 iunie 1940, Chi?in?u, 12-13 iunie 2015) de Mihai Ta?c?, Ilie Popa ?i Anatol Petrencu (Editurile „Cartea Juridic?", „Serebia", Chi?in?u, 2015);
- O istorie a Basarabiei, colectiv de autori, redactor ?tiin?ific Anatol Petrencu (Editura „Serebia", Chi?in?u, 2015); Rela?iile politice ?i militare româno-germane: septembrie 1940 - august 1944 de Ottmar Tra?c? (Editura „Argonaut", Cluj-Napoca, 2013);
- Adev?ruri pe frunze de ar?ar de Iacob Cazacu-Istrati, publicistic? ?i poezie civic? de cona?ionalul nostru stabilit în Canada.

Un viu interes pentru participan?i a trezit vizionarea filmului documentar „România, hotar de r?s?rit al Europei" realizat pentru Conferin?a de la Chi?in?u de istoricul ?i jurnalistul Ion M?ld?rescu. Oaspe?ii din România din dreapta Prutului (Asocia?ia ART-EMIS ?i Academia Olimpic? Român?, Filiala Vâlcea) au acordat organizatorilor ?i unor participan?i la Conferin?? medalii ?i Diplome de excelen?? pentru men?inerea ?i dezvoltarea rela?iilor de colaborare ?i de fr??ie între cercet?torii din România ?i Republica Moldova. Tot în cadrul Conferin?ei a fost prezent interpretul de muzic? clasic? ?i popular? Ioan Paulencu, Artist al Poporului din Republica Moldova, care a interpretat un vibrant cântec popular bucovinean. Autorul acestor rânduri a recitat una dintre poeziile sale, „Turnul Dezrobirii ?i Mare?alul". Timp de o or?, participan?ii la Conferin?? au avut ocazia s? vizioneze exponatele Centrului de Cultur? ?i Istorie Militar? din Republica Moldova, ghid fiind directorul institu?iei - dr. Vitalie Ciobanu. Nici reac?iile post conferin?? nu au întârziat: Romania Breaking News - Press ?i Asocia?ia Cultural? Pro Basarabia ?i Bucovina.

Fotografii ?i grafic? - Ion M?ld?rescu

footer