Revista Art-emis
Cadavrele din debaraua TVR1 PDF Imprimare Email
Grid Modorcea, Dr. în arte   
Miercuri, 20 Ianuarie 2016 19:39

TVR1-Patapievici-Boia-Mihailescu-2016De ziua lui Eminescu, la TVR au apărut mârţoagele răsuflate: Roman Patapievici, Lucian Boia şi Dan Mihăilescu

De ziua lui Eminescu, ProTV, Antenele şi celelalte posturi TV au făcut ce ştiu ele mai bine, ne-au bombardat cu reluări de filme cu monştri, filme S.F. uzate, fără noimă, probabil şi fără telespectatori, fiindcă mi-e greu să-mi imaginez că românii serioşi se uită la aşa ceva. Cărui public se adresează astfel de televiziuni, cu astfel de filme, probabil că subdezvoltaţilor, au ele secretul lor, or fi format o categorie de telespectatori care văd mizerii SF, în care primează, evident, dragostea dintre monstru şi o preafrumoasă fată, ca în schema Frumoasa şi Bestia. Excepţie a făcut TVR, care a dat un film reluat şi el de multe ori, „Un bulgăre de humă" (1989), despre prietenia dintre Eminescu şi Creangă, păcat că pelicula era uzată, oare nu au găsit o copie mai bună, ba chiar foarte bună? Da, dar erau acolo Eminescu, jucat minunat de Adrian Pintea, şi Creangă, jucat de Dorel Vişan, care se descurcă bine într-un rol greu, care nu părea indicat iniţial firii lui de ardelean. Dar talentul şi-a dat măsura. Este meritul regizorului Nicolae Mărgineanu de a face o astfel de distribuţie memorabilă. Sigur, TVR avea şi alte filme despre Eminescu. În special documentare, excelente. Anul trecut a difuzat filmul meu „Dumnezeirea la Eminescu". Mă aşteptam ca anul acesta să dea „Obârşia lui Eminescu", un documentar despre românismul poetului, despre rădăcinile lui ardeleneşti, dat fiind că Eminovicii se trag din Vadul Făgăraşului. În Dicţionarul cinematografic al literaturii române, publicat de Ed. Cartea Românească, am introdus la loc de cinste fişa cinematografică a lui Mihai Eminescu, cu toate filmele care s-au făcut despre el sau inspirate de opera lui. Iar aceste filme sunt majoritar producţii TVR, deci, alde Stelian Tănase et co. aveau de unde să aleagă, ca să onoreze la un înalt nivel ziua lui Eminescu, devenită Ziua Naţională a Culturii Române. Nu au făcut-o, deşi TVR nu plăteşte nici un drept de autor. Ei ar fi dat filmele fără să-i coste nimic. Şi aşa TVR e falimentar de ani de zile, trăieşte şi el din reluări, acum a dat-o masiv pe filme western, pe care le dădeau din plin televiziunea comunistă, prin anii '70. Le reia acum masiv TVR, plus alte filme vechi, fără să le dea în cadrul unei emisiuni speciale, cum ar fi „Telecinemateca", să spunem, nu, le dă de umplutură!

Mihăilescu turuia, bătea câmpii, nici el nu înţelegea ce vrea să spună

Ei bine, în loc de un astfel de documentar despre Eminescu, TVR a organizat o dezbatere despre Eminescu. Tot un fel de umplutură acră, paralelă cu spiritul eminescian, fiindcă la masa rotundă nu au fost invitaţi artişti, pictori, poeţi, muzicieni, creatori adevăraţi, care i-au închinat lui Eminescu opere şi care aveau ceva de spus, dimpotrivă, au invitat nişte mârţoage, nişte nume răsuflate, precum Roman Patapievici, Lucian Boia, Dan Mihăilescu, asistaţi de un moderator modest (Cătălin Ştefănescu), saturat, plin de el, care le punea invitaţilor întrebarea „cheie", ce trebuie făcut pentru a-l reda pe Eminescu circuitului public?! Adică Eminescu nu mai e public, este el sau sunt ei, aceşti liber-schimbişti ai naţiunii! Stelian Tănase, de când e la TVR, nu a adus nici o schimbare, reflectă ca un slujbaş plătit cu bani grei doar criza prin care trece. Şi ce vreţi criză mai mare decât lipsa de idei, decât acest moment eminescian, în care nişte ciripitori împăiate îşi dau cu părerea despre poet! E dreptul lor, veţi spune, e dreptul fiecăruia să spună un cuvânt despre Eminescu, da, dar nimeni nu cred că poate s-o facă de pe o poziţie ex-catedra, atât de cocoşească. Mihăilescu turuia, bătea câmpii, nici el nu înţelegea ce vrea să spună, nu avea nici o idee, dar ceilalţi doi împăiaţi aveau, adică veniseră acolo de pe poziţia atotştiutorilor, a celor care dau lecţii, adică ei erau importanţi, nu Eminescu, Eminescu era un pretext pentru a-şi etala ei sofismele chioare! Ei au venit acolo ca vedete, nu cu modestia cerută de un astfel de eveniment. Ei nu-l slujeau pe Eminescu, se slujeau pe ei, pozau, erau ca în Scrisoarea I: „Iar deasupra tuturora va vorbi vrun mititel,/ Nu slăvindu-te pe tine... lustruindu-se pe el".

Patapievici, exponentul anti-românismului. Boia, foarte trist fiindcă nu ştia unde se află

Era o emisiune despre Eminescu, nu despre ei, de aceea cred că moderatorul trebuia să le strice freza, să-i scoată din ambalaj, să ne arate că, de fapt, au venit acolo nepregătiţi. Nu au dat un citat din Eminescu. Patrahârbici a vorbit despre cum îl preda pe Eminescu în liceu o profesoară, arătând cum trebuie să se predea Eminescu, indicând poezia Pe lângă plopii fără soţ, fascinat de muzicalitatea ei, deşi e o poezie minoră. Făcea astfel mediocre eforturi să se autoreabiliteze. Fiindcă acest exponent al antiromânismului a lansat ca şef al ICR revoluţia culturală prin trista formulare, „Eminescu, cadavrul nostru din debara, de care trebuie să ne debarasăm". În loc ca Stelian Tănase să aducă un moderator care să-l întrebe pe acest domn cum de a spus aşa o enormitate, apoi să-l aducă pe Băsescu, să-l întrebe cum de a putut să-i prelungească acestui derbedeu cu încă patru ani mandatul, când el era contestat de toată lumea, deşi ştia că în Politice Patapievici scrisese negru pe alb urâţeniile sale, inclusiv formula că „poporul român are structura fecalei", dimpotrivă, a făcut o emisiune slugarnică, adică împotriva spiritului eminescian, care ar fi cerut o ridicare nu la plasă, ci o ridicare de cortină, să se arate adevărata faţă a acestui amartaloi! Dar moderatorul îl peria, ca să nu zic îl boia, deşi Boia nu se sinchisea, avea el vopseaua lui, nu ieşea din boiala naturală, omul arăta boit rău, era trist, foarte trist, fiindcă nu ştia unde se află, adică a spus doar că peste două trei-generaţii Eminescu va fi în ceaţă. Nici omenirea nu ştie încotro o va lua! Aşa cum este şi acum în capul lui, ceaţă. Eminescu, cel mai reprezentativ dintre români, a fost mereu în ceaţă în perceperea gunoierilor culturali. Un contemporan de-al poetului, evreu, l-a numit „Sfântul Eminescu", dar urmaşii, cu aceşti amartaloi pe vine, vor să-i schimbe locul.

Patapievici şi Boia - cadavre împăiate în debaraua TVR

Patapievici şi Boia arătau ca nişte cadavre împăiate în debaraua TVR, cum este această emisiune a unui moderator slugarnic, care o face pe elevul silitor, care îşi ia notiţe, care tot dă din cap la enormităţile pe care le îndrugă invitaţii. S-a dovedit departe de spiritul eminescian, o copie palidă, care are notate nişte întrebări şablon, fiindcă nu are nici o idee, e la fel de şters ca şi întrebările sale. O seară tristă închinată de TVR 1 lui Eminescu. Bună doar pentru a verifica încă o dată cum iceristul ce-l numise „cadavrul nostru din debara" pe poet, a ajuns să fie el însuşi un cadavru din debara. StelianTănase este vinovat de invitarea acestor amartaloi, fiindcă nu face nici un efort de a arăta că România are şi alţi intelectuali, mult mai autentici, de calitate, veritabili, nu să bată şeaua pe acelaşi mârţoage! Trebuia să facă o disidenţă în spiritul lui Eminescu. Era momentul ideal să ia o atitudine la bălăcăreala care se tot perpetuează în jurul marelui poet. S-a sătura lumea să tot vadă figura acestui patahârb amartaloi, cum îi numea Eliade pe satanizaţi, pe anti-români, care pozează în fürer obraznic, cu zâmbetul lui sfidător, scos din debaraua lui Iliescu, aceşti comunişti care au pus pecetea pe imaginea televiziunii române, care, prin astfel de emisiuni, dovedeşte că nu mai e naţională, devine tot mai privată, de aceea e nevoie de o nouă televiziune, cu adevărat naţională.

Invitaţi căzuiţi ca musca-n lapte în evocarea eminesciană, total nepregătiţi, necunoscători ai operei şi gândirii lui Eminescu

Nu erau poeţi în ţară care aveau un cuvânt sincer despre Eminescu? Acest amartaloi acopertit de cuvinte bombastice, e incapabil să fie sincer. Cred că nici nu cunoaşte o asemenea stare, după cum nici nu nu poate fi moral un individ care a furat ca în codru, care şi-a întreţinut clica, cât a fost şef la I.C.R., a dovedit-o un control al guvernului, dar nimeni nu a aflat dacă a fost recuperat jaful! Despre asta l-ar fi întrebat Eminescu, despre cum a falimentat el imaginea României în lume, despre cum şi-a tradus el mizeria antiromânească în 17 limbi în detrimentul adevăraţilor scriitori români, despre cum a publicat albume cu ardei iuţi în vagin, asta să-l fi întrebat slugarnicul moderator, care se uita la Patahârbici ca la soarele boit. O adevărată emisiune în spirit eminescian, domnule Stelică, de asta era nevoie, nu de osanale la camarilă! Aceşti invitaţi păreau căzuiţi ca musca-n lapte în această evocare eminesciană, total nepregătiţi, necunoscători ai operei şi gândirii lui Eminescu. I-am citit cartea lui Boia, este propagandistă, politicianistă, mincinoasă, revendicativă, o adunătură de texte publicate ici-colo, de pe poziţia atotştiutorului, cartea unui neoprotocronist, care vrea să-i dea o lecţie lui Eminescu. Este atitudinea liichenistă de la Humanitas, care publică asemenea cărţi. De aia au şi fost chemaţi aceşti amartaloi la TVR, ca să arate ce deştepţi sunt ei, să-l pună sub semnul întrebării pe marele poet, să lanseze ei aberaţia dacă mai este Eminescu actual!? De altfel, emisiunea a avut şi subtitluri ca politizarea lui Eminescu sau mitul Eminescu, dar care nu au fost onorate. Numai locuri comune, mizerii venite numai dintr-o parte a culturii române, partea băsistă supranumită „intelectualii lui Băsescu". Nu ne-am săturat de ei, domnule fost disident Stelian Tănase? Nu mai are România intelectuali?!

Mult mai inspirat a fost postul TVR 2, care i-a dedicat lui Eminescu o emisiune folclorică, un spectacol antologic, de muzică arhaică românească, în care interpreţi de mare calitate, precum Grigore Leşe sau fraţii Petreuş, au dovedit de unde venim şi unde mergem, au dovedit că sunetul primordial ne este propriu, ne este seva românismului, care nu piere, pe care o avea în sângele lui Eminescu, cel mai pur mesager al ei pe acest mult încercat pământ românesc.


Grafica – Ion Măldărescu

footer