Revista Art-emis
Conferin?a ?tiin?ific? Interna?ional? la Chi?in?u PDF Imprimare Email
Valeriu Ra??, Chi?in?u   
Luni, 22 Iunie 2015 18:38

Conferin?a 75 de ani de la raptul sovietic - 28 iunie 194075 de ani de la anexarea de c?tre U.R.S.S. a Basarabiei, nordului Bucovinei ?i ?inutului Her?a - 28 iunie 1940

Pe 28 iunie 2015 se īmplinesc 75 de ani de la anexarea de c?tre URSS a Basarabiei, Nordului Bucovinei ?i ?inutului Her?a. Īn scopul de a comemora aceast? trist? dat? din istoria romānilor, īn ajunul ei, pe 12 ?i 13 iunie, la Biblioteca Municipal? „B.P. Hasdeu" din Chi?in?u, ?i-a desf??urat (sub auspiciile Institutului de Studiul Arhivelor; Funda?ia cultural? „Memoria", Filiala Arge?; Institutul de Istorie Social? „Pro Memoria" ?i Biblioteca Municipal? „B.P. Hasdeu") Conferin?a ?tiin?ific? interna?ional? cu genericul men?ionat īn titlul cronicii noastre. Din Comitetul organizatoric al Conferin?ei au f?cut parte: conf. univ. dr. īn economie Vasile ?oimaru, coordonatorul proiectului Romānii din jurul Romāniei (A.S.E.M.); dr. īn drept Mihai Ta?c?, directorul Institutului de Studiul Arhivelor; prof. univ. dr. hab. īn istorie Anatol Petrencu, pre?edintele Institutului de Istorie Social? „Pro Memoria" (Universitatea de Stat din Moldova), iar printre partenerii media s-au aflat: Literatura ?i arta, s?pt?mīnal al scriitorilor din Republica Moldova; ziarul Adev?rul Moldova; portalul de ?tiri www.privesc.eu ?i Postul de Radio Vocea Basarabiei. Manifestarea a reunit istorici, filologi, scriitori, profesori, jurnali?ti, bibliotecari, oameni de cultur?, precum ?i studen?i de la diverse institu?ii de īnv???mīnt superior. Īn deschiderea Conferin?ei, moderatorul acesteia, dr. Vasile ?oimaru, a men?ionat īn linii mari cum s-a s?vīr?it ?i ce repercusiuni a avut - īn istoria contemporan? a Europei de Est - raptul infam de teritorii de c?tre U.R.S.S., teritorii ce au apar?inut dintotdeauna romānimii. Trebuie s? men?ion?m c? acest rapt a fost pus la cale īnc? īn anul 1939, cīnd U.R.S.S. a semnat Pactul de neagresiune (?i Protocolul adi?ional secret) cu Germania nazist?, act ce poart? īn prezent denumirea Ribbentrop-Molotov (dup? numele mini?trilor de externe semnatari la acea vreme). A urmat un tedeum, oficiat de preacucernicul protoiereu, dr. Petru Buburuz, preot paroh al Bisericii „Petru ?i Pavel" din Chi?in?u, ?i mesaje de salut prezentate de Elena Butucel, prim-director adjunct al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu", dr. Mihai Ta?c? ?i prof. univ. dr. hab. Anatol Petrencu. De asemenea, moderatorul a dat citire unui mesaj expediat organizatorilor ?i participan?ilor la Conferin?? din Vancouver, Canada, pe care l-a semnat Lia Marian-?oimaru, una dintre cona?ionalele noastre, refugiat? cu p?rin?ii, īn 1944, de urgia bol?evic? la Rīmnicu-Vīlcea. Luīnd īn considera?ie demersul emo?ionant al autoarei, prezent?m mai jos acest text īn īntregime:

O speran??, reunirea!

„Īn scurta mea povestire « Vin ru?ii... », un articol mai vechi, publicat īn « Glasul Na?iunii », 1993, am descris felul brutal īn care familia noastr? a trebuit s?-?i p?r?seasc? casa ?i tot avutul mo?tenit de la bunici, īn noaptea din 28 iunie 1940. Atunci, am fost trezi?i īn miez de noapte de lovituri puternice īn u?? ?i o voce care striga: « Vin ru?ii!... Domnule ?oimaru (unchiul meu, fratele tat?lui meu, grefier la Tribunalul din Chi?in?u-V.?.), veni?i la Tribunal ». Atunci, trezindu-ne, am auzit un vacarm, care venea din ora?ul aflat īn stare de mare agita?ie, iar tata, plecīnd īn mare grab?, a mai strigat: „Face?i bagajele". ?i bagajele s-au f?cut, dar tata a venit pe la ora 12 ziua cu... o tr?sur?! Atīt a putut g?si ?i astfel am plecat spre gar?, trei copii ?i p?rin?ii, f?r? niciun bagaj, cu cīteva perne ?i p?turi r?mase prin cas?... A?a am ajuns īn gar?, ocupīnd ni?te locuri pe jos īntr-un tren de marf?, felicitīndu-ne c? am avut acele p?turi ?i perne. Cu acele teribile cuvinte īn minte - « Vin ru?ii! »... - am plecat spre necunoscut, goi ?i speria?i, spre alte meleaguri, tot īn Romānia, unde urma s? ne numim de acum īncolo refugia?i. A trecut un an ?i am revenit īn Basarabia noastr? drag?, īn casa noastr?... goal?, totu?i, ferici?i c? sīntem acas?! Bucuria a fost scurt?, pentru c? īn 1944 a trebuit s? p?r?sim din nou locurile natale, de data aceasta pentru totdeauna... Īn to?i ace?ti ani, am tr?it cu speran?a īntoarcerii acas?, speran?? care sl?bea odat? cu trecerea anilor.

Acel rapt nemilos, f?cut de ru?i, īn urma Pactului Molotov-Ribbentrop, a distrus mii de vie?i, a urī?it harta frumoas? a unei ??ri, a adus atīta suferin??, care se men?ine ?i azi. Reunirea, pe care am a?teptat-o atī?ia ani, se pare c? este īnc? foarte departe, spre durerea noastr?! S? dea Dumnezeu s? se schimbe ceva īn urma Conferin?ei din 12-13 iunie 2015, precum ?i dup? alegerile locale din 14 iunie, care s? aduc? noi speran?e īn vederea Reunirii! S? dea Dumnezeu, s? nu mai aud niciodat? cuvintele « Vin ru?ii! », cuvinte, care mi-au marcat existen?a ?i pe care nu le-am putut uita niciodat?! Dou? cuvinte, care pentru mul?i au īnsemnat tortur?, deportare, moarte. Noi, cu toat? suferin?a īndurat?, ne putem socoti noroco?i, c? n-am fost trimi?i īn acel gulag odios, unde au sfīr?it atī?ia oameni nevinova?i! Īn speran?a unor zile luminoase pentru to?i basarabenii, care doresc o Romānie Mare!".
Dr. Lia Marian- ?oimaru, 11 iunie 2015, Vancouver, Canada

S? ne amintim cum au decurs evenimentele īn acel fatidic an - 1940. Pe 26 iunie 1940, la ora 22:00, comisarul poporului pentru afaceri externe al U.R.S.S., Veaceslav Molotov, i-a prezentat ambasadorului Romāniei la Moscova, Gheorghe Davidescu, un ultimatum prin care i se cerea Romāniei „retrocedarea" Basarabiei pīn? pe 28 iunie ?i „transferul" p?r?ii de nord a Bucovinei c?tre Uniunea Sovietic?. Īn textul ultimatumului se preciza īn mod fals c? Basarabia era populat? īn principal cu ucraineni: „Īn anul 1918, Romānia, folosindu-se de sl?biciunea militar? a Rusiei, a desf?cut de la Uniunea Sovietic? (Rusia) o parte din teritoriul ei, Basarabia, c?lcīnd prin aceasta unitatea secular? a Basarabiei, populat? īn principal cu ucraineni, cu Republica Sovietic? Ucrainean?." Guvernul sovietic cerea partea de nord a Bucovinei care „ar reprezenta, este drept c? numai īntr-o m?sur? neīnsemnat?, un mijloc de desp?gubire a acelei mari pierderi ce a fost pricinuit? U.R.S.S. ?i popula?iei Basarabiei prin domina?ia de 22 de ani a Romāniei īn Basarabia." Īn continuare se men?iona: „Acum, cīnd sl?biciunea militar? a U.R.S.S. a trecut īn domeniul trecutului, iar situa?ia interna?ional? care s-a creat cere rezolvarea rapid? a chestiunilor mo?tenite din trecut pentru a pune īn fine bazele unei p?ci solide īntre ??ri, URSS consider? necesar ?i oportun ca īn interesele restabilirii adev?rului s? p??easc? īmpreun? cu Romānia la rezolvarea imediat? a chestiunii īnapoierii Basarabiei Uniunii Sovietice." Guvernul romān a r?spuns sugerīnd c? este de acord cu „negocieri imediate asupra unei largi categorii de probleme".

Prin al doilea ultimatum sovietic - de pe 27 iunie - s-a cerut evacuarea administra?iei ?i armatei romāne din Basarabia ?i Nordul Bucovinei īn patru zile. A doua zi, guvernul romān, condus de Gheorghe T?t?rescu, dup? ce primise ?i sfaturi din partea Germaniei ?i Italiei, a acceptat s? se supun? condi?iilor sovietice. Decizia de acceptare a ultimatului sovietic ?i de executare a unei „retrageri" (aten?ie: s-a evitat folosirea cuvīntului „cedare") din Basarabia ?i Nordul Bucovinei a fost luat? īn Consiliul de Coroan? din noaptea de 27-28 iunie 1940. Īn jurnalul s?u regelui Carol II a notat rezultatul votului: ?ase voturi pentru respingerea ultimatumului (?tefan Ciobanu, Silviu Dragomir, Victor Iamandi, Nicolae Iorga, Traian Pop, Ernest Urd?reanu), 20 de voturi pentru acceptarea ultimatumului (Petre Andrei, Constantin Anghelescu, Constantin Argetoianu, Ernest Ballif, Aurelian Bentoiu, Mircea Cancicov, Ioan Christu, Miti?? Constantinescu, Mihail Ghelmegeanu, Ion Gigurtu, Constantin C. Giurescu, Nicolae Hortolomei, Ioan Ilcu?, Ion Macovei, Gheorghe Mironescu, Radu Portocal?, Mihai Ralea, Victor Sl?vescu, Gheorghe T?t?rescu, Florea ?enescu) ?i o ab?inere (Victor Antonescu). Trebuie men?ionat c? dintr-o popula?ie de 3,7 milioane de locuitori (īn conformitate cu rezultatele recens?mīntului din 1930), īn teritoriile ocupate de URSS, peste 2,0 milioane (adic? 55%) erau etnici romāni. Īn cīteva zile, aproximativ 200 mii de locuitori de toate etniile s-au refugiat īn dreapta Prutului. Guvernul romān a avut pruden?a sau poate chiar īn?elepciunea s? evite un r?zboi cu Uniunea Sovietic?. Doar o mic? parte a popula?iei Basarabiei ?i Bucovinei a īntīmpinat anexarea sovietic? cu sentiment pozitiv. Īn localit??ile mai importante ?i īn unele din g?rile unde se adunau refugia?ii pentru evacuare au avut loc incidente antiromāne?ti, īn care grupuri de tineri (dar nu numai) fanatiza?i au atacat, au despuiat, au b?tut sau au omorīt preo?i, intelectuali, solda?i romāni separa?i de unitate, persoane civile īn curs de evacuare. Felul īn care aceste grupuri au ac?ionat (inclusiv coordonarea lor cu armata sovietic? de ocupa?ie) a l?sat s? se īntrevad? e?ecul administra?iei romāne?ti de a fi sc?pat de sub control activit??ile comuniste ?i prosovietice īn perioada imediat precedent? ocupa?iei.

Īn cea mai mare parte a teritoriului ocupat, sovieticii au proclamat R.S.S. Moldoveneasc?, iar partea sudic? a Basarabiei, Bugeacul, ?i Nordul Bucovinei cu ?inutul Her?a au fost alipite la R.S.S. Ucrainean?. Odat? cu proclamarea R.S.S. Moldovene?ti, republica autonom? moldoveneasc? de pe malul stīng al Nistrului, a fost īmp?r?it? īntre cele dou? republici sovietice vecine. Īn aceste teritorii a fost instaurat un regim sovietic de ocupa?ie, opresiv ?i represiv. Ced?rile teritoriale din anul 1940 au produs o am?r?ciune profund? ?i resentimente īn rīndul popula?iei romāne?ti ?i au gr?bit sc?derea popularit??ii regimului regelui Carol al II-lea. Īn curīnd, el a abdicat ?i a p?r?sit ?ara, l?sīnd drum liber form?rii unui guvern al generalului Ion Antonescu ?i al G?rzii de Fier. Dorin?a de eliberare a teritoriilor pierdute īn 1940 a fost factorul decisiv care a dus la intrarea Romāniei īn luptele celui de-al Doilea R?zboi Mondial de partea Axei īmpotriva Uniunii Sovietice.
Dup? moartea lui Stalin, din 1953, ?i īn special dup? anul 1956, persecu?ia etnicilor romāni din Basarabia ?i Bucovina de Nord a sc?zut treptat. Īns?, Kremlinul nu a l?sat īn pace romānii din teritoriile anexate. Au īnceput coloniz?rile cu diverse popula?ii īn spa?iul nostru, apoi coloniz?rile cu moldoveni, dar departe, chiar foarte departe de p?mānturile Basarabiei. Apoi au fost deport?rile īn Siberia ?i intimidarea, lichidarea prin īmpu?care a tuturor celor care gīndeau ?i ac?ionau altfel de cum vroia metropola. Totodat?, a fost proclamat? ?i promovat? prin toate mijloacele limba „moldoveneasc?" diferit? de limba romān?, iar moldovenii ar fi un popor diferit de cel romān.
Primele alegeri libere din R.S.S. Moldoveneasc? s-au ?inut īn climatul general al „restructur?rii" abia īn februarie 1990 , iar controlul sovietic asupra acestei regiuni a īncetat īn august 1991, dup? tentativa de lovitur? de stat de la Moscova ?i destr?marea Uniunii Sovietice. Īn 1991, R.S.S. Moldoveneasc? a devenit noul stat independent Republica Moldova, īn vreme ceNordul Bucovinei ?i Bugeacul au r?mas īn componen?a Ucrainei.
Consecin?ele raptului Basarabiei, Nordului Bucovinei ?i ?inutului Her?a au fost ?i mai sīnt foarte grave. Pīn? īn prezent Republica Moldova se zbate ca pe?tele pe uscat: nu ?tie īncotro s-o apuce cu vectorul s?u de dezvoltare - īnspre Est (unde domin? dezordinea ?i nelegiuirea ocupantului) sau īnspre Vest (ca s? se integreze īntr-o societate civilizat?, bazat? pe drept ?i respectul valorilor omene?ti).
Toate f?r?delegile care s-au s?vīr?it pe aceste teritorii (din 1940 pīn? īn prezent!) s-au aflat īn aten?ia vorbitorilor care ?i-au prezentat cercet?rile ?tiin?ifice īn cadrul Conferin?ei desf??urate īn capitala republicii noaste pe 12 ?i 13 iunie curent. Īn cadrul a patru ateliere (primele trei - īn prima zi, iar ultimul - īn cea de-a doua) au conferen?iat oameni de ?tiin?? ?i de cultur? din Romānia, Ucraina, Germania ?i, desigur, din Republica Moldova. Prezent?m īn cele ce urmeaz? titlurile rapoartelor ?tiin?ifice ?i autorii lor:
Atelierul nr. 1 - Premisele, raptul ?i politicile URSS īn teritoriile ocupate (moderator: conf. univ. dr. Vasile ?oimaru):
1. Premise false, efecte dezastruoase: Pactul Molotov-Ribbentrop ?i Protocolul adi?ional secret (prof. univ. dr. hab. Ion ?i?canu, Chi?in?u);
2. Noi tendin?e īn doctrina rus? de drept interna?ional īn raportul drept interna?ional - drept na?ional (prof. univ. dr. hab. Nicolae Osmochescu, Chi?in?u);
3. Principiul neretroactivit??ii legilor ?i impunerea dreptului sovietic īn Basarabia dup? 28 iunie 1940 (prof. univ. dr. hab. Elena Aram?, Chi?in?u);
4. Alian?a sovieto-nazist? ?i anexarea Basarabiei, nordului Bucovinei ?i ?inutului Her?a de c?tre Imperiul Rusiei bol?evice (prof. univ. dr. ing. Ilie Popa, Pite?ti; prezentat de dr. Vasile ?oimaru);
5. O comemorare necesar?: 28 iunie 1940 (prof. univ. dr. Ioan Agrigoroaiei, Ia?i).
Atelierul nr. 2 - Urm?rile raptului teritorial pentru Romānia ?i pentru popula?ia aservit? de sovietici (moderatori: prof. univ. dr. Ioan Agrigoroaiei, Ia?i; prof. univ., dr. hab. Nikolai Mihailu?a, Odesa):
1. Urm?rile raptului Basarabiei, nordului Bucovinei ?i ?inutului Her?a (prof. univ., dr. hab. Anatol Petrencu, Chi?in?u);
2. „S?pt?mīna Ro?ie" a Basarabiei - din 1940 pīn? azi (Vlad Pohil?, Chi?in?u);
3. Represiuni politice īn primul an de ocupa?ie sovietic? (studiu de caz, jude?ul Soroca) (conf. univ. dr. Gheorghe Palade, Chi?in?u);
4. ????? ?????????? ????? ???? ???????????: ????????? ????????? ? ?????? ??? ????? (???? 1941 ?.) Sudul Basarabiei dup? un an de sovietizare: reflec?ii ale b??tina?ilor īn primele zile de r?zboi - iunie 1940 (prof. univ. dr. hab. Nikolai Mihailu?a, Odesa);
5. ????????? ????????: ??????? ?????????????? ?????? ????????? ??????? ?????? 1919 ?. Anticiparea anex?rii: tentativa puterii bol?evice de a ocupa Basarabia īn prim?vara anului 1919 (conf. univ. dr. Viktor Savcenko, Odesa);
6. Condi?ion?rile economice, militare ?i diplomatice ale Romāniei īnaintea pierderilor teritoriale din vara anului 1940 (George Damian, Bucure?ti-Chi?in?u);
7. Interven?ia militar? a U.R.S.S. īmpotriva Romāniei: 28 iunie - 3 iulie 1940 (prof. univ. dr. hab. Anton Moraru, Chi?in?u);
8. Urm?rile raptului Basarabiei asupra Bisericii Ortodoxe Romāne īn vara anului 1940 (preot Viorel Cojocaru, Chi?in?u).
Atelierul nr. 3 - Anexiunea sovietic? īn memoria colectiv? ?i īn dreptul interna?ional (moderatori: dr. Mihai Ta?c?, conf. univ. dr. Victor Savcenko):
1. „Jurnalul" lui Paul Mihail despre tragedia zilelor de 27-29 iunie 1940 (conf. univ. dr. Vasile ?oimaru, Chi?in?u);
2. Pozi?ia Marii Britanii fa?? de problema Basarabiei īn anii celui de-al Doilea R?zboi Mondial (1939-1945) (conf. univ. dr. Marian Zidaru, Constan?a);
3. Anul 1940 īn memorialistica basarabenilor: tr?iri, reflec?ii, demistific?ri (conf. univ. dr Lidia P?dureac, Universitatea de Stat „Alecu Russo", B?l?i);
4. Jude?ul Vālcea ?i refugia?ii din Basarabia ?i nordul Bucovinei īn perioada imediat urm?toare ultimatumului sovietic ?i ced?rilor teritoriale din luna iunie 1940: memoria actelor administrative ale vremii (Petre Dinescu, Rīmnicu-Vīlcea);
5. Din „dulapul ?u otrav?" al istoriei: declara?ii ale refugia?ilor basarabeni ?i bucovineni din anul 1940 (Wolfram Niess, Germania).
Atelierul nr. 4 – Tragedia deport?rilor (moderatori: conf. univ. dr. Vasile ?oimaru, conf. univ. dr. Marian Zidaru):
1. Elite deportate la 12-13 iunie 1941 īn Kazahstan / KARLAG: studiu de caz (dr. Viorica Olaru-Cemārtan, Chi?in?u);
2. Politica sovietic? fa?? de Biserica Ortodox? din Moldova: studiu de caz (dr. Romeo Cemārtan, Chi?in?u);
3. Locuitorii jude?ului Orhei īn primul an de ocupa?ie sovietic? (drd. Daniela Buga, Chi?in?u);
4. Calvarul clerului din Basarabia īn primul an de ocupa?ie sovietic? (dr. Mihai Ta?c?, Chi?in?u).
5. Reamintesc. Cuvinte īmpotriva uit?rii tragediei anului 1940 (Eugen Statnic, Germania; prezentat de Maria Hāncu, poet? ?i traduc?toare).
Men?ion?m c? toate comunic?rile ?inute la Conferin?? vor fi publicate īn decursul anului curent īntr-un volum, ce va da un caracter durabil eforturilor depuse de participan?ii la Conferen?? īntru a scoate la iveal? toate fraudele, falsific?rile, īn?el?toriile ocupan?ilor de a ascunde adev?rul istoric pentru popula?ia b??tina??.
La discu?ii au luat cuvīntul publicistul Alecu Reni??, redactor-?ef al revistei Natura (a insistat asupra necesit??ii de a reveni cīt mai des la tema dezmembr?rii Romāniei, care a īnsemnat ruperea noastr?, a basarabenilor, de la matca fireasc?, abaterea de la normalitate); dr. īn filozofie Ion Sārbu (cu interpret?ri subiective privind posibila īmpotrivire a Romāniei la agresiunea din 1940; personalitatea Mare?alului Ion Antonescu; cīt de aliat? ne este Ucraina; īncerc?rile de a dezmembra Republica Moldova; ReUnirea cu Romānia); Valeriu Evtu?anu, refugiat basarabean, acum tr?itor la Piatra-Neam?; istoricul ?i publicistul Vasile Ciubuc (s? nu uit?m tragediile care s-au produs ?i s? curm?m orice crim? fa?? de fiecare dintre noi) ?.a.
Īn cadrul Conferin?ei s-a vernisat expozi?ia fotografic? Imagini simbolice din teritoriile Vetrei Romāne?ti anexate īn 1940 (autor ?i prezentator dr. Vasile ?oimaru, publicist ?i maestru fotograf). Biblioteca Central? a BM „B.P. Hasdeu" (director Savela Starciuc) a expus c?r?i ?i documente la tema ce s-a aflat īn discu?ie la Conferin??.

Un interes deosebit au suscitat prezent?rile de carte (unele volume fiind de apari?ie recent?):
- Dezmembrarea Romāniei. Anexarea de c?tre URSS a Basarabiei, nordului Bucovinei ?i ?inutului Her?a (studiu ?i culegere de documente; Editura „Cartea Juridic?", Editura „Serebia", Chi?in?u, 2015), de dr. Mihai Ta?c? ?i Wolfram Niess, coordonator – dr. Vasile ?oimaru;
- „Opera?iunea romān?" din RASS Moldoveneasc? īn Marea Teroare stalinist?: 1937-1938 (Editura „Serebia", Editura „Cartea Juridic?", Chi?in?u, 2014), de dr. Mihai Ta?c?, coordonator – dr. Vasile ?oimaru;
- Romānii din jurul Romāniei. Monografie etnofotografic? (Editura „Magic Print", One?ti, Editura „Serebia", Chi?in?u, 2014) - de dr. Vasile ?oimaru;
- Cotul Donului 1942: eroism, jertf?, tr?dare (edi?ia a doua, rev?zut? ?i completat?; Chi?in?u, 2013), de dr. Vasile ?oimaru (coordonator), Iosif Niculescu, Gheorghe Pārlea ?i Roxana Iorgulescu-Bandrabur;
- Scrisori c?tre Stalin sau Spovedaniile celor ocupa?i (1947-1953) (Chi?in?u, 2014), de dr. Mariana ??ranu.
Concluziile Conferin?ei ?tiin?ifice interna?ionale 75 de ani de la anexarea de c?tre URSS a Basarabiei, Nordului Bucovinei ?i ?inutului Her?a - 28 iunie 1940 au fost trase de c?tre dr. Marian Zidaru, dr. Mihai Ta?c? ?i dr. Vasile ?oimaru. Scopul Conferin?ei a fost atins: cei care au asistat ?i au audiat comunic?rile au aflat īn detalii cum au evoluat evenimentele īn teritoriul dintre Prut ?i Nistru (?i nu numai!) pe parcursul celor trei sferturi de veac de la s?vīr?irea unei nedrept??i strig?toare la cer. Vorbitorii au men?ionat c? nimic nu trebuie uitat din ceea ce a avut loc īn istoria noastr? zbuciumat?, totul este īnmagazinat īn memoria popular?, īn c?r?i ?i documente, cu atīt mai mult trebuie s? tragem īnv???minte de pe urma celor īntīmplate, s? fim uni?i ca niciodat?, s? r?spundem afirmativ la apelurile frunta?ilor no?tri īn a?a fel ca astfel de evenimente nedorite pentru un popor īntreg s? nu se mai repete niciodat?. A fost rostit ?i promovat adev?rul istoric prin dezbateri ?i atitudini critice. Totodat?, s-au stabilit ni?te puncte de orientare a popula?iei īn iure?ul evenimentelor recente atīt din Est, cīt ?i din Vest. S-a f?cut mai mult? claritate īn unele chestiuni tabu din istoriografia romāneasc? recent?.

S-a īnscris perfect īn contextul Conferin?ei ?i o emisiune din ciclul Istoria īn mi?care - un serial de larg? popularitate a Postului de Radio „Vocea Basarabiei", moderat de publicistul Alecu Reni??. La emisiune au participat istoricul prof. univ. dr. hab. Anatol Petrencu, magistratul Petre Dinescu, din Rāmnicu-Vālcea, ?i ziaristul Vlad Pohil?. Īn finalul emisiunii au intervenit unii ascult?tori care au expus impresii, evoc?ri, opinii despre tragedia din 1940 ?i efectele ei nefaste, pe care le resim?im ?i ast?zi. Cu p?rere de r?u, īn sferele de guvern?mīnt atīt de la Chi?in?u, cīt ?i de la Bucure?ti nu se prea vorbe?te despre tragediile poporului care sufer? decenii la rīnd consecin?ele unor pacte ?i tratate strīmbe, dar iat? c? o mīn? de entuzia?ti, pe care i-am numit mai sus, au f?cut minuni ?i au adus īn aten?ia publicului o dat? din calendarul nostru de evenimente tragice ?i dezastruoase care trebuie comemorat? de toat? suflarea romāneasc? cu cea mai mare luare aminte. Mai ad?ug?m c? toate acestea s-au f?cut f?r? vreun suport din partea statului. Felicit?ri acestor entuzia?ti ?i sl?vit fie Poporul Romān c? mai cre?te fii vrednici de m?re?ia Istoriei sale.

footer