Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Ioan Scurtu, Membru A.O.?.R.   
Duminică, 26 Aprilie 2015 21:45
9-10 mai ?Plenul Camerei Deputa?ilor a adoptat miercuri, 22 aprilie 2015, cu 294 voturi „pentru”, unul împotriv? ?i 6 ab?ineri propunerea legislativ? privind proclamarea zilei de 10 Mai s?rb?toare na?ional?. Diletan?ii ?i sfertodoc?ii istoriei au marcat o victorie bazat? pe fals. V? prezent?m o opinie avizat? a unui istoric de marc?, domnul prof. univ. dr. Ioan Scurtu. (Redac?ia ART-EMIS).
Anul 2015 a oferit din nou ocazia unor diletan?i ?i unor politicieni întârzia?i (ca mentalitate) s? sus?in? c? Ziua Na?ional? a României trebuie s? fie 10 mai. Asemenea lu?ri de atitudine au fost transmise la radio ?i TV, acreditându-se ideea c? la 10 mai s-a proclamat Independen?a de Stat a României ?i c? tot într-o zi de 10 mai ?ara noastr? a devenit Regat. Asemenea afirma?ii sunt f?cute prin ignorarea sau falsificarea grosolan? a istoriei. De aceea se impun preciz?rile oferite de documentele vremii.
1. Independen?a de Stat a României a fost proclamat? de Parlamentul ??rii, ?i nu de domnitorul Carol I, iar data exact? este 9 mai. Evenimentele s-au desf??urat astfel: în acea zi, din îns?rcinarea grup?rii liberal-radicale ?i cu asentimentul mini?trilor, deputatul Nicolae Fleva a adresat o interpelare, solicitând guvernului s? r?spund? dac? a adus la cuno?tin?a Puterilor Garante ruperea rela?iilor de dependen?? fa?? de Poart? ?i, prin urmare, „independen?a absolut? a României”[1]. R?spunzând, ministrul Afacerilor Str?ine, Mihail Kog?lniceanu, a declarat: „În starea de r?sbel, cu leg?turile rupte ce suntem? Suntem independen?i; suntem o na?iune de sine st?t?toare [...] A?adar, domnilor deputa?i, nu am cea mai mic? îndoial? ?i fric? de a declara în fa?a Reprezentan?ei Na?ionale c? noi suntem o na?iune liber? ?i independent?”[2].Dup? dezbateri, Adunarea Deputa?ilor a votat urm?toarea mo?iune: „Camera, mul?umit? de explic?rile guvernului asupra urm?rilor ce a dat votul ei din 29 aprilie curent, ia act c? r?sbelul între România ?i Turcia, c? ruperea leg?turilor noastre cu Poarta ?i independen?a absolut? a României au primit consacrarea lor oficial?”[3]. O mo?iune cu un con?inut identic a fost adoptat?, în aceea?i zi, ?i de Senat, în urma interpel?rii lui Al. Or?scu ?i a r?spunsului ministrului Afacerilor Str?ine, Mihail Kog?lniceanu. Astfel, 9 mai a devenit ziua Independen?ei de Stat a României. Mo?iunile adoptate nu aveau caracterul unor legi, care - pentru a intra în vigoare - trebuiau semnate ?i deci promulgate de domnitor. Ele exprimau voin?a Reprezentan?ei Na?ionale, adic? a poporului român.
2. Legea pentru proclamarea Regatului dateaz? din 13/25 martie 1881, ?i nu din 10 mai. Ea a fost adoptat? într-un context intern tensionat. La 13/25 martie în Adunarea Deputa?ilor au avut loc dezbateri furtunoase, în timpul c?rora Titu Maiorescu a acuzat guvernul liberal ?i pe partizanii s?i c? „nutresc în fundul inimii idealuri republicane ?i c? niciodat? nu vor putea fi un partid de ordine ?i de sprijin al dinastiei”. Pentru a dovedi netemeinicia acuza?iei, liberalii au propus proclamarea imediat? a Regatului. Aflând de aceast? ini?iativ?, Carol a acceptat, de?i - dup? opinia sa - trebuia s? se a?tepte pân? dup? înmormântarea lui Alexandru al II-lea, ucis în urma unui atentat la 1/13 martie 1881.
Din cuvântul generalului D. Lecca se observ? limpede mobilul politic imediat al acestei hot?râri: „Reprezentan?a poporului trebuie s? ia ini?iativ? pentru proclamarea Regatului spre a nimici astfel insinu?rile de ieri ale opozi?iei, cum c? dinastia e înc? în România o plant? fraged?. Acesta nu e adev?rat”[4]. În consecin??, el a depus proiectul de lege prin care Parlamentul, în puterea dreptului de suveranitate a na?iunii, „Proclam? de rege al României pe Alte?a Sa Regal? prin?ul Carol I”. Propunerea fiind primit? în unanimitate, s-a depus proiectul de lege care prevedea:
„Articolul I. România ia titlul de Regat. Domnitorul ei, Carol I, ia pentru sine ?i mo?tenitorii s?i titlul de Rege al României.
Articolul II. Mo?tenitorul tronului va purta titlul de principe regal”[5].
Proiectul a fost adoptat în unanimitate de ambele Corpuri legiuitoare. Apoi, parlamentarii, având în frunte pe principele Dimitrie Ghica (pre?edintele Senatului) ?i C.A. Rosetti (pre?edintele Adun?rii Deputa?ilor) au prezentat legea lui Carol I. În ziua de 14/26 martie 1881 a avut loc ceremonia la Palat, în cadrul c?reia a fost promulgat? legea privind proclamarea Regatului.
Datorit? funeraliilor pentru ?arul Aleksandru al II-lea (desf??urate la 15/27 martie 1881), festivit??ile consacrate proclam?rii regatului au fost amânate pentru 10/22 mai, când se împlineau 15 ani de la urcarea lui Carol pe tron[6].
3. În timp, cele trei momente istorice diferite - 10 mai, 9 mai, 15 martie - au fost contopite în unul singur pentru omagierea dinastiei. Unui act real (începutul domniei lui Carol I) i s-au ad?ugat dou? licen?e istorice: proclamarea Independen?ei (votat? la 9 mai 1877) ?i a Regatului (legea fiind promulgat?, deci aflat? în vigoare de la 15 martie 1881). Ele erau determinate de necesitatea politic? de a-l omagia pe Carol I, devenit primul rege al României moderne.Odat? cu scurgerea timpului ?i într-un regim republican falsificarea datelor istorice nu numai c? nu este necesar? din punct de vedere politic, dar se impune respectarea adev?rului istoric, inclusiv de c?tre mass-media ?i formatorii de opinie.
Grafica - Ion M?ld?rescu
--------------------------------------
[1] „Monitorul oficial”, nr. 118 din 27 mai 1877, p. 3 449.
[2] Mihail Kog?lniceanu, Texte social-politice alese, p. 315-316.
[3] „Monitorul oficial”, nr. 118 din 27 mai 1877, p. 3 453.
[4] „D.A.D”, nr. 60, ?edin?a din 14/26 martie 1881, p. 1 815.
[5] „Monitorul oficial”, nr. 60 din 15 martie 1881.
[6] Ioan Scurtu, Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947), vol. I Carol I, Bucure?ti, Editura ?tiin?ific? ?i Enciclopedic?, 2001, p. 121.
footer