Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
Duminică, 29 Martie 2015 15:19
SRI - 25 de ani de la infiin?are„Dator?m loialitate necondi?ionat? doar Patriei noastre ?i nu persoanelor trec?toare la conducerea unor institu?ii, ?i ele vremelnice, ?i cu care unii dintre conduc?torii acestora nu sunt capabili s? se identifice. [...] Secretizarea informa?iilor cu scopul de a se ascunde abuzul de putere, acte administrative ilegale ori infrac?iuni este interzis?”.
Tentativele Kremlinului de a se debarasa de liderii politici incomozi de la Bucure?ti
La 26 martie 1990, dup? patru luni de desc?rcare de informa?ii a Departamentului Securit?tii Statului de c?tre agen?i ai G.R.U.[1], pre?edintele Comitetului de Stat al Securit??ii (K.G.B.)[2], Vladimir Kriucikov, a decis s? le ia generalilor ro?ii de la Bucure?ti juc?ria Serviciului de Informa?ii (civil) al Ministerului Ap?r?rii Na?ionale. Denomina?ia „democratic?” a noii securit??i a fost lansat? imediat dup? trecerea, la 26 decembrie 1989, a Departamentului Securit??ii Statului în structura Ministerului Ap?r?rii Na?ionale, cu ministrul secretar de stat, general-colonel Iulian N. Vlad la comand?, pân? la arestarea acestuia, în dup? amiaza ultimei zile anului, când s-a recurs ?i la o manevr? provocatoare, scontându-se pe un al patrulea scenariu de lichidare fizic? a acestuia, în decursul ultimei s?pt?mâni. Birocra?ia paroxistic? a militarilor din re?eaua G.R.U. îns?rcina?i s? reorganizeze noul serviciu a disimulat de minune, în intervalul celor patru luni, distrugerea, din numai câteva mi?c?ri, a unicului sistem informativ na?ional din fostele state socialiste, membre ale Tratatului de la Var?ovia, care, de la jum?tatea anilor ’60, a fost etichetat de Moscova ca inamic. Printre consecin?ele acestei etichete au fost ?i tentativele Kremlinului de a se debarasa de liderii politici incomozi de la Bucure?ti ?i sus?inerea vocilor critice, chiar ?i în surdin?, la adresa lui Gheorghe Gheorghiu Dej, în ultimii ani de activitate ?i via?? ai acestuia, iar ulterior, pregnant începând cu anul 1977, împotriva lui Nicolae Ceau?escu, pe care l-au flancat cu agen?i de anvergur? ?i i-au ?esut i?ele unei conspiratii în mai multe acte. Precizarea este necesar?, date fiind circumstan?ele scoaterii lui Nicolae Ceau?escu din via?a politic?, dar ?i din cea p?mântean? ?i numirea, în martie 1990, ca director al Serviciului Roman de Informa?ii a unui complotist activ ?i participant - „ca asesor civil al Tribunalului Militar Excep?ional” - la execu?ia de la Târgovi?te, din 25 decembrie 1989, a cuplului preziden?ial.
Generalii Nicolae Militaru, Gheorghe Logof?tu, Victor Atanasie St?nculescu ?i Vasile Ionel ?i-au plantat oamenii la comanda structurilor defunctului Departament al Securit??ii Statului.
Acestea sunt faptele simple, cele care r?mân ?i conteaz? cu adev?rat pentru istorie. Dincolo de fapte, vom g?si nara?iuni, care de care mai interesante, dar cel mai adesea subiective, sau tenden?ioase, ori de-a dreptul tic?loase.
Despre circumstan?ele înfiin??rii Serviciului Român de Informa?ii am scris ?i nu tot ceea ce am scris a fost ?i de bine[3]. Dac? generalul Nicolae Militaru nu ar fi fost dornic de instaurarea, ?i de jure, a unui regim de dictatur? militar?, comandându-?i pân? ?i uniforma de mare?al, deci dac? nu ar fi devenit o amenin?are iminent? pentru Ion Iliescu, care din anii ’70 devenise agreat la Kremlin ca succesor al lui Nicolae Ceau?escu, generalii ro?ii ar fi de?inut în continuare juc?ria serviciilor secrete, cel pu?in pân? la clarificarea op?iunilor de politic? extern?, dup? desfiin?area Tratatului de la Var?ovia. For?a re?elei G.R.U. din România, chiar dac? acesta nu era totalmente autonom de K.G.B., ac?ionând integrat, sub coordonarea aceluia?i ?ef autohton de reziden??, pentru înl?turarea lui Ceau?escu, l-au f?cut pe Ion Iliescu mai circumspect ?i determinat s? capteze bun?voin?a Occidentului pentru a se men?ine în prim planul vie?ii politice. Datele factuale ale primei etape a directoratului lui Virgil Magureanu indic? o sus?inere deosebit de puternic? a acestuia pentru ofi?erii pe care generalii Nicolae Militaru, Gheorghe Logof?tu, Victor Atanasie St?nculescu ?i Vasile Ionel i-au plantat la comanda structurilor defunctului Departament al Securit??ii Statului.
Au fost elaborate cca. 500 documente de concep?ie, doctrin?, organizare, planificare ?i reglementare a activit??ii de informa?ii
Incompeten?a ?i gravele erori profesionale, cumulate cu derapaje ?i imixtiuni în sfera politicului, precum ?i predispozi?ia la corup?ie, vor compromite, în foarte scurt timp, pe mai mul?i dintre comandan?ii militari, c?rora directorul S.R.I. le-a cerut expres, ministrului Ap?r?rii, „încetarea deta??rii”. Au mai r?mas doar câ?iva profesioni?ti cu experien?? în activitatea de informa?ii militare, dar f?r? vreun rol decizional direct, afar? de for?a persuasiunii personale. Domeniile activit??ilor de suport logistic au r?mas, pe mai departe, populate cu personal deta?at de la Ministerul Ap?r?rii Na?ionale. Virgil Magureanu a fost declarativ deschis inov?rii ?i reformelor. În primii cinci ani ai directoratului s?u au fost elaborate cca. 500 documente de concep?ie, doctrin?, organizare, planificare ?i reglementare a activit??ii de informa?ii pe noile coordonate ale realit??ilor politice ?i ale contextului geopolitic ?i geostrategic interna?ional. Nu acela?i lucru s-ar putea spune despre consecven?a ?i exemplul personal al „directorului fondator” în ceea ce prive?te punerea în practic? a propriilor decizii, c?ci majoritatea noilor directive ?i le asumase ca ordine cu putere de lege.
Virgil M?gureanu a tras reforma „pe dreapta”
Rezisten?a la reforme a fost crâncen?, iar Virgil M?gureanu se dovedea, cel pu?in în aceia?i m?sur?, sus?in?tor ?i al antireformi?tilor. „Divide et impera!” Pe de o parte, avea disponibilitatea nelimitata de a emite reglementari, iar, pe de alta parte, le dezavua la primele semnale de rezisten??, primite din partea celor incomoda?i de instrumentele de organizare ?i planificare, control ?i cuanificare a activit??ii. Prim-adjunc?ii ?i adjunc?ii directorului au fost consecven?i în liniile de reformare, iar cei pe care Virgil M?gureanu i-a destituit, inclusiv prin comunicate de pres? în timp ce se aflau în concediu, între motivele reale, acoperite de capete de acuzare false, se afla impresia indus? de delatori de profesie, cum c? principalii s?i colaboratori ar promova reforme prin care s?-i limiteze puterea, în numele legalit??ii ?i al autocontrolului intern de constitu?ionalitate al activit??ii Serviului. Dup? ce, la cea de-a cincea aniversare a înfiin??rii Serviciului Român de Informa?ii, a declarat public reformarea ?i punerea pe baze noi a activit??ii, Virgil M?gureanu a tras reforma „pe dreapta”.
Ce se construise în planul conceptualiz?rii obiectivelor ?i direc?iilor strategice de ac?iunea disp?rut în implozia unui atentat la securitatea na?ional?
La 27 aprilie curent, se vor împlini 18 ani de când, de sear? pân? diminea??, au fost scoase din uz cca. 30 de reglement?ri ?i preciz?ri metodologice referitoare la ap?rarea securit??ii na?ionale, elaborate în perioad? 1991-1995. Peste o lun?, la 26 mai 1997, „directorul fondator” al S.R.I., avea s? fie schimbat de pre?edintele Emil Constantinescu, cu inginerul constructor Costin Georgescu, deputat al Partidului Na?ional Liberal, vicepre?edinte al Comisiei de ap?rare, ordine public? ?i siguran?? national? ?i coordonator al Conven?iei Democrate Române. Un oltean descendent din familia unui ofi?er de carier?, care ?i-a împlinit, cu abnega?ie, onoare ?i omenie fa?? de osta?i, datoria pe câmpurile de b?taie ale celui de Al Doilea R?zboi Mondial. Spre deosebire de predecesorul s?u, noul director a tr?it pe ?antiere, a condus colective de speciali?ti ?i muncitori, a împ?rt??it cu ei satisfac?iile ?i greut??ile vie?ii ?i profesiei de constructor. Drept urmare, avea ?i o alt? percep?ie, cea constructiv? asupra informa?iei. În amintita noapte, aproape tot din ceea ce se construise în planul conceptualiz?rii obiectivelor ?i direc?iilor strategice de ac?iune în domeniile cele mai vulnerabile la agresiunile anticonstitu?ionale a disp?rut în implozia unui atentat la securitatea na?ional?, amorsat de o dispozi?ie verbal?, codificat? ?i ascuns? printr-o actualizare de rutin? „indicatorilor de raportare ?i implementare a datelor în sistemul informatic”.
Care sunt datele cazului ?i care au fost mizele?
Pe m?sur? ce acumul?rile de informa?ii relevau o ?int? bine definit? a amenin??rilor la adres? securit??ii na?ionale, în plan strategic se defineau obiectivele ?i direc?iile de ac?iune, care se formalizau într-un document cu valoare de reglementare ?i orientare unitar? a ac?iunilor Serviciului pentru controlul vulerabilitatilor ?i reac?iilor fa?? de pericole. A?a, de exemplu, a fost constatat interesul extern, îndeosebi în Transilvania, Cri?ana, Maramure? ?i Banat, pentru eludarea dispozi?iilor Constitu?iei cu privire la inalienabilitatea teritoriului României, principiu în temeiul c?ruia „cet??enii str?ini ?i apatrizii nu pot dobândi drept de proprietate privat? asupra terenurilor.” Pentru cercetarea ?i documentarea fenomenului, a fost ini?iat? o opera?iune codificat? „Glia”, subsecven?? ap?r?rii dispozi?iilor art. 44 al Constitu?iei României. Rezultatul nu a întârziat s? ap?ra, iar guvernul luase în calcul o ini?iativ? legislativ? de protec?ie fa?? de eviden?ele ac?iuni de r?zboi economic duse împotriv? României din arealele fostului Imperiu Austro-Ungar. Într-o alt? ipotez?, în urm? afl?rii rezultatelor estim?rilor asupra bog??iilor subsolului, realizate pe baz? datelor de cercetare culese de sateli?i, teritoriul României a fost „parcelat”, undeva în exteriorul ??rii, în loturi vizate pentru concesionare, despre care autorit??ile din acel moment ale statului român se pref?ceau a nu ?ti mare lucru, dar pentru care se începuse competi?ia. Urmarea a fost ini?ierea a dou? proiecte opera?ionale de protejare a priorit??ilor na?ionale, codificate „Magma” ?i „Neptun”. „Magma” privea rezervele de gaze, iar „Neptun” cele de ?i?ei. Unul din proiecte referea ?i la gazele de ?ist.
Teritoriul României a fost „parcelat”, undeva în exteriorul ??rii
Gravele incidente interetnice violente din 1990 în localit??ile Mihail Kog?lniceanu, jude?ul Constan?a, Bolintin Deal, jude?ul Giurgiu ?i H?d?reni, jude?ul Mure? au impus o opera?iune specializat? de protec?ie („O.I.G.-ROM”), circumscris? prevenirii atentatelor împotriv? colectivit??ilor. Recrudescen?a exploziv? a extremismelor na?ionaliste, a revizionismului teritorial ?i a separatismelor etnice au determinat un program complex de abordare a planurilor ?i direc?iilor de cunoa?tere ?i prevenire, inclusiv adapt?ri în structur? organizatoric? a Serviciului.
Alte opera?iuni priveau prevenirea extinc?iei re?elelor criminale din est, a înc?lc?rii embargoului impus Iugoslaviei, aspecte ale cooper?rii, colabor?rii ?i conlucr?rii interdepartamentale în interiorul sistemului securit??ii na?ionale ?.a. În total, în primii cinci ani de la constituirea S.R.I au fost ini?iate numeroase astfel de reglement?ri, toate cu baz? legal? identificat? obligatoriu în dispozi?iile Constitu?iei, Legea nr.51/1991 privind siguran?? na?ional?, Legea nr.14/1992 privind organizarea ?i func?ionarea S.R.I., cu trimitere, dup? caz, la dispozi?ii complementare ale altor legi.
Decizia a fost luat? ?i transmis? „de la persoan? la persoan?”
Momentul în care s-a procedat la acea ampl? radiere a memoriei institu?ionale a Serviciului Român de Informa?ii a precedat predarea func?iei de c?tre Virgil M?gureanu, iar dispozi?ia a fost transmis? verbal de un colaborator din imediat? sa apropiere, teoretic, f?r? urme. Alte retu?uri anterioare ale reglement?rilor au creat riscuri de deconspirare a identit??ii surselor secrete, au bagatelizat ?i compromis institu?ia ofi?erilor acoperi?i, ori au deturnat informarea de la ra?iunea existen?ei serviciului. Chestiuni în care comisiile parlamentare de control au mai prins câte un cap?t de a??, dar niciodat? nu au reu?it s? de?ire ghemul abil încâlcit al scopurilor ascunse. Practic, noul director a preluat Serviciul, în ceea ce prive?te instrumentele delicate ale îndeplinirii misiunilor, cam de la momentul 1991-1992. Antemerg?torul s?u în S.R.I., profesorul Mircea Gheordunescu, numit adjunct al directorului la 14 martie 1997, nu a aflat nimic, fiindc? decizia - dat? fiind nefirescul ei -, a fost luat? ?i transmis? „de la persoan? la persoan?”. Fiecare con?tient?, cel pu?in de faptul c? particip? la un abuz care va deschide cale liber?, dac? avem în vedere profitorii, putem afirma c? tr?d?rii na?ionale, în varianta submim?rii economice a statului, de coniven?a cu interesele unor entit??i str?ine. În primul rând, cele care au „ras” industriile grele (feroase si neferoase), extractive, chimic? ?i petrochimic? s.a.m.d.
Au fost abandonate misiuni fundamentale de ap?rare a Constitu?iei României
Pentru ascunderea manoperei ?i pentru a nu se observa „din prima”, nu s-a emis vreun ordin expres de abrogare. Ar fi avut loc, imediat, comentarii ?i reac?ii în Serviciu. Cum s-a procedat? Sub pretextul actualiz?rii dic?ionarului esen?elor de informa?ii (tag-urilor), printr-o circular? transmis? de un oarecare, din dic?ionarul respectiv s-au radiat câteva coloane de combina?ii binare, corespunz?toare numelui de cod al opera?iunilor ?i esen?elor de informa?ii aferente. Consecin?a a fost c? respectivele informa?ii nu mai erau recunoscute ?i acceptate de sistem. În Serviciu, cu deosebire la structurile teritoriale, au ap?rut comentarii ?i nedumeriri de ce au fost abandonate misiuni fundamentale de ap?rare a Constitu?iei României, definite de opera?iuni din categoria celor anterior amintite. Am r?mas „interzis”. Dac? abrogarea lor ar fi fost f?cut? pe cale legal?, prin ordin al directorului, a?a cum au intrat ?i în vigoare, trebuia s? se ?tie. Nimeni nu credea c? se pot abandona direc?ii de ac?iune informativ?, pe care atât Constitu?ia, cât ?i legile existente oblig? la îndeplinirea respectivelor misiuni. Ofi?erii credeau c? dispozi?ia a fost dat? de noul director al Serviciului, numit de pre?edintele Emil Constantinescu ?i erau preocupa?i de identificarea solu?iilor juridice, care s? le permit? exercitarea competen?elor retrase. 
Prada numit? „România”
Regulile interioare severe, specifice disciplinei Serviciului nu îng?duiau nim?nui s? afle ceea ce nu i se comunica oficial ?i nu-i este necesar îndeplinirii atribu?iilor sale. Peste ani, fiind solicitat s? particip la o evaluare a necesit??ilor de modernizare conceptuala ?i organizatoric? a Serviciului, avea s? se descopere ce ?i cum s-a întâmplat, iar constat?rile ?i consecin?ele au fost raportate ierarhic. Cei care au comandat atentatul la misiunile de realizare a securit??ii na?ionale au dorit s? se fac? „întuneric” ?i s? nu fie v?zu?i. Ei, dar mai cu seama politicienii miliardari ?i milionari, niciodat? men?iona?i în vreun top. Atât ei, cât ?i spoliatorii veni?i de aiurea, ca l?custele la prada. La prada numit? „România”. Înv???mintele istoriei arat? c? astfel de întâmpl?ri înso?esc alternan?ele partidelor politice la putere. Dar nu se cunosc ?i cazuri în care vreo putere politic? s? aib? suficient? voin?? s?-?i asume eliberarea serviciilor secrete din constrângerile care le impiedic? s? vad? ?i s? în?eleaga cât de fragile sunt demarca?iile dintre oportunismul carierist, corup?ie ?i tr?dare.
- Va urma -
------------------------------------------------
[1] ???????? ????????????????? ??????????? (?.?.?.); Glavnoe Razvedîvaetel’noe Upravlenie (G.R.U.);
[2] (K.G.B.) Komitet gosudarstvennoy bezopasnosti; ???????? ???????????????? ????????????? (?.?.?.).
[3] Aurel I. Rogojan, Fereastra serviciilor secrete. România în jocul strategiilor globale, Bucure?ti, Editura Compania, 2011 p. 37-80.
footer