Revista Art-emis
Tainele M?r?i?orlui PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Noemi Bomher   
Duminică, 01 Martie 2015 17:50
Mar?i?or 2015Motiva?ie
 
Am ales abordarea ascensiunii luminii pasiunii, din perspectiva nostalgiei prim?verii ?i a m?r?i?orului, întrucât, al?turi de lucr?rile ?tiin?ifice unde este comentat[1] motivul m?r?i?orului de c?tre ie?eanul, Ioan Petru Culianu[2] în studii despre extaz ?i despre manifest?rile aparent minore ale pasiunii, obiceiul de a oferi m?r?i?or reprezint? una dintre s?rb?torile specifice poporului român, o s?rb?toare a prim?verii, observabil? în Bucovina, Moldova, Muntenia ?i Dobrogea, ca datin? special?, care sugereaz? ca p?rin?ii s? lege la 1 martie o moned? din argint cu un fir ro?u ?i unul alb, r?sucit de gâtul copiilor, pentru s?n?tatea acestora.
 
De ce luna martie?
 
Mi?carea anotimpurilor a fost, probabil, unul dintre primele moduri de percepere ale trecerii de la via?a f?r? cuvinte c?tre aceea ordonat? de comandamente numite, poate c? luna Martie, sub zodia r?zboiului desemneaz? con?tiin?a unei treceri de la natur? c?tre omenesc. Adic? luna Martie, deschis? de un obicei, prezent doar în zona româneasc?, poate fi marcat? de un fel special de a purta o fund?, format? din fire albe ?i ro?ii, cu dou? puncte diferit modelate la cap?t, semnificând o imagine simbolic?, purt?toare de noroc, în prim?var?, de fapt, un secret manifestat aparent juc?u?, care ascunde principii foarte vechi[3]. Cu toate c?, în prezent, m?r?i?orul a devenit un obiect cu valoare comercial?, pân? la mijlocul secolului ?i mileniului trecut, m?r?i?orul era un element artistic individual, creat în anumite condi?ii, pentru a fi primit de partener.
 
Definirea m?r?i?orului
 
M?r?i?orul face parte dintre darurile ceremoniale ?i din gesturile rituale: schimbarea portului, care trimite la o poveste. Aceste func?ii protocolare sau ceremoniale sugereaz? c? m?r?i?orul simbolizeaz? desp?r?irea de iarn? ?i comportamentul cu valoare ritualic? ori magic? cum este cromatica. Aceste produc?ii poetice contribuie la m?rimea fastului caracteristic ceremonialului d?ruirii, sunt considerate obligatorii pentru participan?i o poveste, a întâlnirii dintre un El ?i o Ea, unul dintre cele mai vechi secrete ale omenirii; una dintre marile taine ale culturii, care reprezint? o form? de în?elegere a sacrului (spaim? ?i minunare), o intrare într-o crea?ie spiritual?, în care structura simbolic? ?i ritul ini?iatic de oferire modific? destinul omului; printr-un moment de neuitat, atât pentru cei doi participan?i, cât ?i pentru comunitatea din care ace?tia fac parte, pove?tile despre gesturi ?i maniere în timpul vie?ii, care includ anumite obiceiuri a c?ror dispari?ie se refer? la evolu?ia societ??ii.
 
 
M?r?i?orul prim?-verii - simbol al vie?ii
 
Exist? câteva linii de evolu?ie în ceremonia m?r?i?orului, fie în domeniul rural, fie în domeniul urban, ceremonial care s-a modificat (un profesor nu purta m?r?i?or, dar ast?zi a devenit un ritual obi?nuit, care la alte popoare este aproape necunoscut). Probabil c? gesturile si stereotipurile na?ionale depind de sociabilitate, dar sigur c? purtarea m?r?i?orului este plin? de comunic?ri clare ?i semnificative. For?ele pe care ast?zi le numim supranaturale intrau, deseori, în ordinea lucrurilor ?i interven?ia atribuit? zeilor crea surpriz? (farmata, mirabilia, miracula), precum m?r?i?orul pentru noi. Dac? se comenteaz? comunicarea m?r?i?orului din perspectiva simbolic?, m?r?i?orul este cheia autorit??ii spirituale, al b?rbatului ?i a femeii, m?r?i?orul reprezint? chintesen?a, ultimul element pur al eterului ad?ugat divin, apei, aerului, p?mântului ?i focului; m?r?i?orul r?mâne punctul culminant al ritului de trecere de la ciclul iernii spre cel natural, cosmic ?i simbolic al prim?-verii, în?eleas? ca o c?l?torie, ce reprezint? o trecere de la corp spre suflet ?i de la suflet spre corp, de la exterior la interior, m?r?i?orul este un pelerinaj simbolic ?i mitic, care transform? magic dou? fiin?e în una singur?, care adun? în centrul subtil al trecutul cu prezentul ?i cu viitorul, descoper? misterul sufletului: în confruntarea reciproc? dintre spa?iul, timpul ?i cauzalitatea sacr? ?i acelea?i elemente sub forma lor comun?, profan?, exist? mai multe straturi, deseori suprapuse, arat? sentimentul misterului prim?-verii, efortul de-a în?elege neîn?elesul, devine modul direct de-a în?elege lucrurile din jurul omului.
 
Ce reprezint? m?r?i?orul?
 
M?r?i?orul reprezint? o alchimie spiritual?, o recreare a cosmosului prin unirea contrariilor, coinciden?? care adun? termenii ?i direc?iile opuse; m?r?i?orul, precum descântecele, poate uneori alunga urâtul, ajuta ursita sau poate desface de ursita negativ?, alung? ura dintre tineri. Din punct de vedere folcloric, m?r?i?orul este un discurs ceremonial de trecere ?i presupune drumul parcurs de la un moment anterior, iarna c?tre unul posterior, prim?-vara însemnând o existen?? social? menit? pentru integrarea în grup, o tain? care regleaz? via?a ini?iatic. Sunt trei cicluri ceremoniale de trecere: trecerea noului n?scut de la nefiin?? la fiin??, ciclul nup?ial, care face trecerea de la tinere?e spre maturitate; ?i ciclul funebru trecerea din grupul celor vii în cel a mor?ilor.
M?r?i?orul face parte din scenariul de trecere, exist? manifest?ri similare, ierarhice, eviden?iate printr-un discurs dramatic în fazele ritului de trecere prezente în s?rb?torile prim?-verii, mo?tenite ?i caracterizate prin veselie, fast, element comic, ilariant.
 
Cum apare un ritual al vârstelor ?i al culorilor?
 
M?r?i?orul se atârn? la gât nu numai copiilor, ci ?i fetelor, ca s? fie frumoase, acesta este un adjuvant pentru iubire, precum în rug?ciunile adresate ales soarelui de prim?var?, soarele care este Domn Mare, cu patruzeci ?i patru de raze. Ritualurile ?in seama de importan?a rela?iei dintre spiritul nostru ?i culorile înconjur?toare. În ?nurul M?r?i?orului oferit de 1 martie, st? ascuns? for?a albului ?i a ro?ului, puritate ?i foc. Corpul uman este sensibil la culoare, ca disciplin? diurn? ?i nocturn? cromatica din alb ?i ro?u se suprapunându-se pe rela?iile cu întregul mental colectiv românesc. De-a lungul timpului s-au f?cut diferite teorii referitoare la terapia prin culoare, sau la terapia prin cromatica remediu. Corpul nostru este sensibil la culoare, disciplina diurn? ?i nocturn? suprapunându-se pe rela?iile noastre cu întregul mental colectiv. Modalit??ile de îmbun?t??ire ale personalit??ii ?in de diferite rela?ii cu remediile. O cas?, ce are câteva tente de culoare ro?ie, inspir? fericirea. În epoca lui Dimitrie Cantemir, culoarea rochiei de nunt? era ro?ie. Acei care primesc m?r?i?orul vor fi s?n?to?i tot anul; m?r?i?orul fiind un cult al prim?verii ce aduce roade bogate, în mentalul românesc un rol special îl joac? existen?a diferitelor tipuri de cromatic?, în special culoarea verde, apoi aceea de ro?u ?i alb. Datina cere ca m?r?i?orul s? fie purtat cu demnitate, ca o ofrand? f?cut? tinere?ii. M?r?i?orul se poart? pân? purt?torul vede primul pom înflorit, pân? iese cucul, m?r?i?orul este o amulet?.
 
Cum se poart? m?r?i?orul?
 
Gestul de deferen?? sau de umilire prin acceptarea m?r?i?orului poate fi o problem? legat? de proximitate în sacru sau în profan. Reglementarea gesturilor ?i comportamentul purt?rii m?r?i?orului r?mâne raportat? în special la ocaziile referitoare la familie sau în diferite st?ri sociale, mai pu?in în cele oficiale. De exemplu, a d?rui m?r?i?orul reprezint? un gest simplu dar ?i un ritual, de prietenie, de dragoste ?i pasional. Valoarea simbolic? a m?r?i?orului poate fi sacr?, o pecetluire a alian?ei sau a uni refuz, c?ci obiectul m?r?i?orului difer? în func?ie de sfera social?, de limite, de vârsta, de pozi?ia în societate, de sexul ofertantului ?i al primitorului, de p?r?ile corpului unde va fi purtat, de domeniul cultural sau de semnifica?iile obiectului, m?r?i?or. În mod cert, corpul ?i gesturile reflect? diverse practici culturale, practici vizibile ?i în tipul de supersti?ii, mai mult sau mai pu?in controlate prin intermediul ra?iunii. A studia supersti?iile obiectelor din m?r?i?or ca semne bune ce presupun o conven?ie pozitiv? ?i una negativ?, secret?, misterioas? ?i invizibil?, nunta este o reprezentare:
- imaginar? (rela?ia cu divinitatea),
- ritual? (rela?ia cu anotimpul),
- spiritual? (rela?ie între doi tineri),
- fizic?, m?r?i?orul reprezint? momentul simbolic ini?iatic care duce la purificare, la eliberarea de pasiunile proprii ?i la întâlnirea cu o spiritualitate simbolic?, secret?, prim?vara, transfer în ordinea lumii, ca structuri oculte, precum m?r?i?orul (religioase sau istorice), multe obiecte au valoare apotropaic?, de protec?ie împotriva vr?jilor ?i a farmecelor. Ele par reale, ?i de aceea protagoni?tii utilizeaz? amulete, dar, totodat? reprezint? structuri ascunse, descoperite cu ajutorul divina?iei ?i cu ajutorul cunoa?terilor ini?iatice din numerele de aur, din simboluri, din art? religioas? sacr? cu valoare hieratic?. În comunicarea de tip sociologic ?i politic m?r?i?orul înseamn? o viziune intelectiv?, o contempla?ie a sufletului prin coresponden?e, nu doar materiale, ci spiritual?, precum în cântec ?i descântec, cu ritmul sor?ii, adâncit de factorii imagistici, produ?i de mentalitatea popular?, în suit? gradat? a imaginilor, raportul unilateral dintre formele de via?? ?i cele de art? realizându-se nu numi pe circula?ia m?r?i?orului, tain? pornit? de la natur? c?tre cultur?.
 
Ce reprezint? comunicarea dintre fiin?e?
 
M?r?i?orul reprezint? combina?ia dintre un el ?i o ea prin: o legend?, un ritual, un simbol cromatic, anumite meserii, anumite secrete ?i reprezint? în primul rând o institu?ie, o datin?. „Dragostea se face cu anumite elemente secrete de exemplu cu ajutorul albinei, cu ajutorul c?m??ii primite de Pa?ti, sau a cântecului cucului, descântecul de Sâmb?t? diminea?a când se îngân? ziua cu noaptea sau cu apa descântat? ajut? vr?jilor de dragoste împreun? cu câteva cuvinte bune sau cu obiecte precum pan? de p?un sau bani de argint.” M?r?i?orul se atârn? la gât pentru ca fetele s? fie frumoase dar exist? adjuvan?i ?i în rug?ciune dar mai ales în soare, soarele care este domn mare ?i ajut? cu patruzeci ?i patru de raze frumuse?ea fetei. Toate aceste descântece ?i vr?ji presupun c? toatele elementele naturii ajut? începutul dragostei, stabilit în timpul jocurilor ?i în timpul ?ez?torilor sau a cl?cilor când în lumea satului erau „hârjoane” între tineri ?i mai ales se f?ceau daruri ?i jocuri, cu toate c? ap?reau du?manii sau existau dragoste cu p?cate. Deseori fetele se întrebau de ursitul lor în timpul Sfântului Vasile ?i foloseau obiecte magice înte?ind dragostea dintre ele ?i fl?c?i.
 
De ce m?r?i?orul este o tain??
 
Prin m?r?i?or se intr? în magie prin vorbire, gest ?i sobornicie, m?r?i?orul semnific? o stare împreun?. Povestirea vie?ii unui om depinde de modul în care cel care d?ruie?te m?r?i?orul st?pâne?te sufletele dup? voie, printr-un mod vechi, aparent vr?jitoresc, put?torul îndreptând spiritele benefice c?tre subiectului care poart? m?r?i?orul. Totul seam?n? cu o pies? de teatru, prin apropierea trupului de suflet, prin amour tendre se descoper? o alt? hart? a afec?iunii, se propune dragostea pur? trupului, prin care sufletul utilizeaz? mi?c?ri pasionate, teatrale, m?r?i?orul devine o parte din teatrul lumii, theatrum mundi, în care Adev?rul poate fi cunoscut simultan cu ajutorul inimii ?i cu acela al gândirii, f?r? blocajul între ra?iune ?i sentiment. M?r?i?orul ajut? s? se poat? recunoa?te diferite variante ale iubirii, care trimit la semnifica?iile secrete ale fiec?rei persoane prin o vanitate a pasiunii pentru vedere. M?r?i?orul cere un alt tip de sacrificiu, o vanitate de a te supune celui care d?ruie?te ?i te seduce ?i care ast?zi înseamn? comunicare.
 
Ce transmite misterul m?r?i?orului?
 
Prim?vara ?i pasiunea se ivesc odat? cu ie?irea din sine, cu imaginea m?r?i?orul cu extazul; ce se cere unei fiin?e umane pentru a intra în acord cu soarele nou:
se renun?? la abstinen??;
- iconi?ele purtate sugereaz? o previziune;
- reapare magia natural? a semnifica?iilor sugerate de m?r?i?or;
- purificarea reapare prin simbolul imaginii;
- ubicuitatea rela?iei cu purt?torul acelora?i imagini;
- anamneza, po?i purta mai multe m?r?i?oare, dar mai ales le po?i purta ?i alt?dat?, c?ci î?i amintesc de prim?verile trecute;
- opera?iuni de dispari?ie când au disp?rut;
- m?r?i?oarele propun c?l?torii extatice: ajut? la o transla?ie în spa?iu ?i în timp, prezent? în majoritatea legendelor despre imagini misterioase, schema m?r?i?oarelor implic? imaginea unui suflet eliberat de trup, care se întâlne?te cu alt suflet, sau cu un suflet, ce-?i p?streaz? trupul în m?r?i?or. Aceste teorii despre imaginarul unui obiect ritualic pot s? fie explicate prin intermediul credin?elor str?vechi, ipoteza real? trimite la credin?elor în imortalitatea celest? a sufletelor, înrudite cu astrele, presupune un complex mitic ?i ideologic, care sugereaz? existen?a unui infern ceresc, de origine special? (lumea este supus? schimb?rii ?i corup?iei, trupul este o temni?? a sufletului). Acest doctrine cu variante deosebite orfice, metemsomatoz?, precum ?i demonizarea cosmosului, arat? c? via?a m?r?i?oarelor este bântuit? de acelea?i structuri ale imaginarului, precum religia doar c? depinde de împodobire, îmbr?c?minte, machiaj ?i florile oferite din dragoste, care sunt vr?ji secrete.
-----------------------------------------------
[1] Cf. Eliade, Culianu, Dic?ionar al religiilor, cu colaborarea lui H. S. Wiesner, edi?ie nou?, traducere din limba francez? de Dan Petrescu, Ia?i, Editura Polirom, 2007, p. 211.
[2] Cf. Culianu, Ioan Petru, Eros ?i magie în Rena?tere, traducere de Dan Petrescu, prefa?? de Mircea Eliade, postfa?? Sorin Antohi, traducerea textelor din limba latin?: Ana Cojan ?i Ion Acsan, Bucure?ti, editura Nemira, 1994.
[3] Cf. Mircea, Eliade, Sacrul ?i profanul, traducere de Brându?a Prelipceanu, Bucure?ti, editura
Humanitas, 2005.
footer