Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Redactia ART-EMIS   
Miercuri, 21 Ianuarie 2015 22:25
Justin Capr? - doliu, art-emis„Eu nu sunt inventator, Dumnezeu e inventator, noi f?când parte din « Imitatio Cristi »”. 
 
Americanii, canadienii, nem?ii ?i italienii au vrut s?-l „importe”. De fiecare dat?, r?spunsul lui a fost:
„Nu!... de meserie eu sunt român, iar la asta eu nu voi renun?a niciodat?”!
 
Virgilius Justin Capr? (n. 22 februarie 1933 - d. 19 ianuarie 2015) inventator, profesor ?i inginer român cunoscut pentru numeroasele sale inven?ii printre care: rucsacul zbur?tor, triciclul electric Oblio ?i Troty, cea mai mic? ma?in? din lume - Soleta (cu un consum de 0.5l/100km), primul rachetonaut, automobilul cu motor de avion Virgilius ?i multe altele. A colaborat cu personalit??i precum Henri Coand? ?i Karlo Johann Wilde în domeniul antigravita?iei, Ion Purica în problema unei lucr?ri de fizic? fundamental?, academicianul Eugen Macovschi în problema viului. A primit diferite distinc?ii ?i premii importante precum: Premiul Arca, Premiul Ifia Eco pentru cea mai bun? inven?ie ecologic? - Triciclu electric sau hibrid, împreuna cu Marian Velcea; Diploma Eureca Gold Medal pentru Electric or hybrid tricycle, împreuna cu Marian Velcea; Diploma Salonului International de inven?ii de la Geneva, Premiul Dan Voiculescu ?i multe altele.
Justin Capr? are un portofoliu ce cuprinde 114 inven?ii, dintre care 72 sunt prototipuri de autoturisme cu consum foarte mic, 7 aparate de zbor ?i 15 motoare neconven?ionale.
 
Activitate
 
„Cine vrea g?se?te solu?ii, cine nu, g?se?te scuze”. Înc? de mic copil preocup?rile legate de ?tiin?? au început s? se contureze. În timpul ?colii primare î?i ciople?te singur ni?te p?pu?i de lemn, le plaseaz? pe un disc, punându-le în mi?care cu ajutorul ro?ilor din?ate de la un ceas stricat. Nume?te lucrarea ”Hora p?pu?ilor de lemn”. Principala ocupa?ie era s? construiasc? tractora?e, casu?e din nisip, avioane din lemn, diferite ma?inu?e cu motora?e de ceas ?i îi pl?cea s? stea de vorba cu b?trâni ?i oameni marginaliza?i. 
Mai târziu, elev de liceu, me?tere?te un motor care pornea la o simpl? comand? verbal?. Încurajat de reactia profesorilor, tânarul va concretiza aceast? idee într-un dispozitiv simplu, ce permitea deschiderea unui garaj de la distan??. În 1956, dup? o idee n?stru?nic? din timpul stagiului militar, concepe primul aparat individual de zbor: renumitul „rucsac zburator”; ideea se materializeaz?, fiind transmis? tocmai în S.U.A., unde va fi brevetat? ?apte ani mai târziu, de c?tre americanii Wendell Moore, Cecil Martin ?i Robert Cumings. Gurile rele din cooperativa „Ochiul ?i timpanul” sus?in c? ideea a fost oferit? pe tav? „inventatorilor” americani de c?tre o cârti?? KGB-ista, infiltrat? în Ambasada SUA la Bucure?ti, personaj care l-ar fi ascultat cu mult? aten?ie atunci când Justin Capr?, umilit de oamenii de ?tiin?? români, s-a dus s? cear? ajutorul ca s?-?i poat? realiza inven?ia. În 1958, la ie?irea din cl?direa Ambasadei S.U.A., a fost arestat ?i acuzat c? ar fi avut inten?ia s? fug? din ?ar? cu ajutorul unui alt dispozitiv de zbor - un „rachetonaut”, cu ajutorul c?ruia, într-o demonstra?ie, cu doar câteva s?pt?mâni în urm?, se ridicase de la p?mânt. Este cercetat, pus s? dea declaratii, b?tut, amenin?at ?i f?cut apoi liber. Dup? ce, la 22 februarie 1962, americanii ?i-au brevetat aparatul de zbor, identic cu cel imaginat cu ?apte ani mai devreme de Justin Capr?, în toamna aceluia?i an, la Expozitia Transporturilor de lânga Herastrau, Wendell Moore ?i-a prezentat aparatul de zbor independent. Nu erau diferite decât culoarea ?i denumirea. Cu toate astea, a continuat s? lucreze în magazia lui ?i s? n?scoceasc? alte ?i alte ma?ini, aparate de zbor, dispozitive antigravita?ionale. În 2000, inven?iile lui însumaser? 77 de ma?ini, una mai n?stru?nic? decât alta, multe fiind priorita?i la nivel mondial. 57 de prototipuri de automobile, dintre care 10 cu propulsie electric?, 13 motorete - opt cu propulsie electric?, ?apte aparate de zbor neconventionale – un elicopter miniatural, de dimensiuni foarte mici - câteva studii ale unor sisteme noi de sustenta?ie ?i cercet?ri fundamentale. Câte o n?zdr?v?nie pus? pe roate sau în mi?care în fiecare an, câte un aparat de zbor la fiecare zece ani de via??.
„Mi se pare mai interesant s? faci ceva într-o ?ar? în care toat? lumea spune c? nu se poate face nimic.”
 
Inven?ii ?i realiz?ri
 
Un nou sistem de bob.În 1950, la doar 17 ani, realizeaz? un bob, cu nout??i în ceea ce prive?te suspensia ?i directia;
Automobilul Virgilius. În 1955, construie?te un automobil – VIRGILIUS – cu dou? ro?i, prima inven?ie omologat? ca atare; echipat cu un motor de avion, de 105 CP, vehicul ce atingea 300 km/or? ?i cântarea 250 kg;
Rucsacul zbur?tor. În 1956 realizeaz? prima versiune brevetat? a „rucsacului zburator”, inven?ie ce va fi furat? – cu ajutorul lui[necesit? citare], ajungând s? fie brevetat? ?apte ani mai târziu de c?tre americani. Dup? ce para?utistul Vasile Sebe s-a pr?bu?it cu primul rucsac, savantul Henri Coanda i-a sugerat s? schimbe combustibilul la cea de-a doua variant? a „rucsacului zburator”, realizat ?i încercat cu succes de c?tre acela?i para?utist, în 1958. Aparatul, expus o vreme la Muzeul Tehnic din Bucure?ti, nu a intrat niciodat? în produc?ia de serie. În SUA, în schimb, dup? ob?inerea brevetului de inven?ie, în 1962, pentru un aparat identic cu cel gândit ?i realizat de Justin Capr?, acestea au intrat în produc?ia de serie, fiind folosite în opera?iuni dificile de c?tre politi?ti, militari ?i pompieri. În 1968 realizeaz? rucsacul-zbur?tor, varianta cu perhidrol. Zbor reu?it încercat de acela?i Vasile Sebe.
Aerodina cu decolare ?i aterizare vertical?. În 1968, realizeaz? o aerodin? cu decolare ?i aterizare vertical?, aparat de zbor performant, care nu va fi introdus niciodat? în fabricatie.
Aparate de zbor individuale. În aceea?i perioad?, 1966-1968, construie?te un aparat de zbor individual, cu azot lichid. Testat cu succes, pare s? treac? aproape neobservat, în timp ce un automobil ce avea caroseria fluid? (?i invizibil?) va trezi entuziasmul celor afla?i din întâmplare în parcul Libert?tii (actualmente parcul Carol); în România nu mai v?zuse nimeni a?a ceva; mass-media de atunci trece sub t?cere evenimentul. Un alt „aparat de zbor individual”, conceput ?i concretizat în atelierul modest de pe strada Aurel Vlaicu, era tot un „elicopter” - f?r? elice, f?r? aripi ?i f?r? jet. Ideea revendicat? de Justin Capra a fost „ob?inerea for?ei portante prin sustenta?ie cu efect pelicular”.
Elicopterul portativ. În 1964, construie?te ?i un „elicopter portativ pentru juniori”. Cu o und? de umor, creatorul spune despre acest aparat c? „are doar 35 de kg, cu tot cu combustibil, greutatea proprie fiind de 30 kg, for?a portant? de 125 kg ?i puterea 15 CP”. Jurnalistul care a f?cut fotografii la încercarea aparatului a fost dat afar? de la Agerpress, unde lucra, iar filmul i-a fost confiscat. La probele de zbor desf??urate pe aeroportul B?neasa, echipa de supraveghetori a fugit de pe teren, l?sându-l pe inventator s?-?i fac? zborul demonstrativ doar în prezen?a prietenilor. Ceilalti nu doreau s? fie f?cu?i r?spunz?tori în cazul în care s-ar fi întâmplat un accident.
Cutia neagr?. În 1961 inventeaz? „cutia neagr?” - despre care ne spune, cu emo?ie, c? a conceput-o în anul în care i s-a n?scut fata - este un dispozitiv ce poate s? reduc? par?ial gravita?ia corpurilor, inven?ie ce i-a atras aten?ia lui henri Coand?, cu care a colaborat în diferite proiecte.
Automobilul Soleta. Printre automobilele create de Justin Capr? se afl? ?i „Soleta F” - cea mai mic? ma?in? din lume, cu un consum redus de benzin? (0.5l/100km), care, de altfel, a fost v?zut? adesea pe drumurile ??rii. Din seria Soleta, a creat mai multe prototipuri diferite între ele prin greutate, vitez? maxim? ?i consumul de benzin?. Soleta 150 Ecor, micro-autoturismul lui, cânt?re?te 95 de kilograme ?i este capabil s? str?bat? 100 de kilometri cu doar jum?tate de litru de combustibil. Modelul urm?tor, Soleta I.C. 200, a fost o îmbun?t??ire a modelului anterior ?i ajungea la viteza de 67 km/h.
Automobilul Sarmis. Prin anii ’70, a proiectat ?i o ma?ina nepoluant?, f?r? volan ?i f?r? pedalier, comenzile facându-se de la un buton a?ezat pe carcasa fotoliului. Din aceast? serie, modelul Sarmis EM 4K, cu o greutate proprie de 140 kg ?i greutatea acumulatorilor de 180 kg, atingea pe drum drept o vitez? de 60 km/h
Motoreta Oroles. Dup? încercarile precedente, a construit mai multe prototipuri de ma?ini ?i motorete, alimentate de acumulatori, preocupându-se în special de cre?terea randamentului ?i sc?derea greut??ii; la Muzeul tehnic din Bucure?ti, vizitatorii puteau admira pâna prin anii ’90, un electroscuter - motoreta electric? Oroles ES 5, numit? dup? un rege dac - cu o greutate de 65 kg, greutatea sursei 70 kg, viteza medie 27 km/h ?i o autonomie (pân? la reînc?rcarea bateriei) de 90 de kilometri.
Triciclul Troty.La Târgul Inventika din 2008 a fost prezentat „Troty” un triciclu pliabil cu motor electric integrat în butucul ro?ii de direc?ie, care este r?spunsul imaginat de autor la problemele de trafic urban. Vehiculul se înclin? la viraje în mod natural, iar la sta?ionare blocheaz? puntea spate. Are o vitez? maxim? de 28km/h ?i o autonomie de 50 km, fiind prev?zut cu un accumulator care se încarc? de la orice prize de 220 V. Greutatea proprie cu tot cu accumulator este de 30 kg, iar sarcina util? de 80 kg.
Automobilul hibrid Oblio. Automobilul Oblio 3C a fost vedeta Salonului Inventika, premiat cu Eco-Prize de Federa?ia International? a Asocia?iilor de Inventatori. Între scuter ?i ma?in?, cu motor integrat în roat?, automobilul func?ioneaz? pe baz? de curent electric, în loc de combustibil. Bateriile din dotare se încarc? de la priz? prin intermediul unui acumulator. Nu necesit? permis de conducere, poate atinge o vitez? de pân? la 30 km/h ?i are o autonomie de 80-100 km.Fiecare nou? ma?ina imaginat? aducea elemente de noutate pe cât de ingenioase, pe atât de utile. La una dintre ele, fumul ie?ea prin axul ro?ii, alta devenea invizibil?, gra?ie unei pelicule de fluid ce o înconjura ?i care ferea pe cel din ma?in? ?i de curent si de vânt sau ploaie. Pentru multe dintre ma?inile sau motoretele clasice, cadrul era ?i rezervorul de benzin?. Inventatorul dispune de o întreag? recuzit? de solu?ii pentru miniaturizare ?i pentru a reduce greutatea. Pe lâng? aparate de zbor ?i ma?ini, Capr? a inventat ?i motociclete neconven?ionale
 
Nu se poate, da’ merge!
 
Exist? îns? o inven?ie pe care ar fi vrut s-o breveteze, dar n-a putut, pentru c? nimeni nu i-a g?sit explica?ia fizic?. „Am realizat odat? un dispozitiv care mic?ora masa unui obiect. Folosea teoria impulsului care se certa cu una dintre legile fizicii care spune c? fiec?rei ac?iuni trebuie s?-i corespund? o reac?iune egal? ?i de sens contrar. Or, ?sta al meu n-avea jet, n-avea elice, n-avea ro?i, n-avea interac?iune magnetic? ?i al naibii se mi?ca. Bineîn?eles, consuma, nu era perpetuum mobile. ?i atunci m-a luat ministrul Octavian Groza, fiul lui Petru Groza, ?i m-a dus la Consiliul Na?ional de ?tiin?? ?i Tehnologie. ?i acolo a venit un hectar de m?rimi - profesori, academicieni, savan?i - ?i prima expresie a fost «nu se poate». La care Groza zice «Nu se poate, da’ merge! Cum dracu’ justific?m?» Doctor în fizic?, Dan Vamanu, care a fost ?ef de promo?ie la Oxford, a studiat dispozitivul ?i mi-a zis «Justine, s? m? ia dracu’ dac? am în?eles. ?sta n-ar trebui s? mearg?. Da’ bine c? merge, c-om g?si noi justificare matematic?». Nu s-a g?sit nici acum”.
 
Circa 100 de vehicule neconven?ionale
 
Justin Capr? a realizat 72 de prototipuri de autoturisme cu consum infim (2 litri de benzin? pentru un drum între Bucure?ti ?i Ia?i, cu viteza medie de 70km/h), 7 aparate de zbor neconven?ionale pe care le-a testat personal ?i 15 motoare neconven?ionale. Din toate acestea, doar o inven?ie - automobilul f?r? caroserie, cu efect pelicular - ?i-a g?sit o oarecare aplicare. Este vorba despre un prototip care a r?mas la stadiul de machet? pentru c? Justin Capr? n-a avut bani s?-l construiasc?. „Un automobil cu caroseria dintr-o perdea aerian?, care creeaz? ?i o propulsie ?i poate face, eu ?tiu, ?i aer condi?ionat în ma?in?. Este vorba de un jet de aer evacuat din fa?? ?i aspirat în spate, care îmbrac? ocupan?ii autovehiculului. Am aruncat ?i ap? pe el, nu se întâmpl? nimic - nu plou?, nu ninge”. Aplicarea a fost mai mult decât modest?: un cet??ean din Bac?u a folosit inven?ia lui Capr? pentru a realiza un acvariu care n-are un perete, dar ?ine, totu?i, ?i apa, ?i pe?tii!
 
„Eu s? plec? S? plece ei!”
 
De ce n-a plecat s? se realizeze în ??ri mai civilizate? „M-a întrebat asta un ziarist pe vremea lui Ceau?escu. I-am zis « Eu s? plec? S? plece ei. P?i ce, eu am stricat atmosfera în ?ara asta? Aici este o ?ar? formidabil? - nu se poate da faliment pentru c? tot sistemul e falimentar. ?i pe urm?, dac? m? duc cu o sticl? de coniac la I.T.B., iau un tramvai. În Germania nu po?i s? faci treaba asta, cade guvernul». Dup? revolu?ie au venit al?ii s? m? întrebe «De ce nu pleca?i?». P?i ce, s? m?nânc lebede la Viena? ?i pe urm?, mi se pare mai interesant s? faci ceva într-o ?ar? în care toat? lumea spune c? nu se poate face nimic. Am fost invitat s? r?mân în Italia, America, Germania, Canada... Crede?i c? umbl? pe undeva câinii cu covrigi în coad?? Ne uit?m la salariile din Occident. P?i cel mai bine pl?tit om pentru munca depus? e în România... [...] Am avut naivitatea, mi-am închipuit c? înv??ând voi fi mai liber ?i mai fericit. Doamne, ce deziluzie am avut atunci când mi-am dat seama c? prin înv???tur? ne m?rim aria întreb?rilor, ne m?rim exponen?ial aria de necunoa?tere. ?i, în fond, ce s? cunoa?tem, de vreme ce defini?iile nu ne apropie de esen?e, de vreme ce adev?r egal subiectiv? Academicul ne îndep?rteaz? de natur?, acesta este diferen?ial, centrifug, nu d? r?spunsul la întreb?ri. Pretinsele sale r?spunsuri nu rezolv? problema cunoa?terii. Simt un gol sprijinindu-m? pe adev?rul ?tiin?ific oficial. Nu mai vreau clasicul în abordarea c?ilor de studiu. Vreau altceva! N-am întâlnit adev?rul absolut, n-am întâlnit decât raportabilit??i, conjuncturi, relativitate. Adev?rul în care cred este unul singur: adev?rul Divin. Spiritul, în schimb, nu intr? în crize, spiritualistul nu disec? multidimensionalitatea Divin?, o ia ca postulat, ?tiin?a spiritual? este de aceea interferen?ial?, centripet? ?i nu d? reac?ii secundare. Exist? totu?i o cale ?i anume: evolu?ie în plan spiritual, în plan cre?tin, pentru c? iubirea, stima, toleran?a rezolv? toate problemele. S? zicem c? fericirea este, la urma urmei, un fel de nesim?ire, este un alt fel de a vedea lucrurile. Eu, de exemplu, sunt fericit atunci când sunt obosit fizic ?i când v?d rezultatul muncii mele.
 
Sunt un hobist, un tip dificil, o dualitate psihic?, sunt ?la care vede alfel. Pentru acest motiv am fost persiflat, invectivat ?i chiar agresat fizic, ?i de ce? Pentru c? merg pe alt drum, nu pe cel obi?nuit. Deranjez ni?te somnolen?e, ni?te tipare. Lumea nu are nevoie de oameni care nu cred în defini?ii, care nu cred în academii ?i nici în premian?i oficiali. Când ?in o conferin?? sau un curs v?d discipolii mei plecând mai îngândura?i. Am acest defect, aceast? particularitate, pun lumea pe gânduri. Mul?umesc lui Dumnezeu c? am ajuns la vârsta la care îmi dau seama c? nu trebuie s? critic, în?eleg faptul c? exist? o programare din afara noastr?, în alt raport spa?iu-timp. (Care spa?iu, care timp? alte relativit??i?)
 
Nu-mi permit s? critic istoria, de vreme ce aceasta este conjunctural?. Mai întâi c? nu cunosc no?iunea de bine ?i de r?u. Dar nici nu îl în?eleg pe filosoful Kant atunci când afirm? c? dânsul î?i este propriul lui st?pân! Cum poate un om fi st?pân pe el într-o lume înl?n?uit?? Prefer în?elepciunea vârstei, observ c? geneticul poate fi optimizat, cromozomii având permeabilitate spiritual?. Eu nu sunt în m?sur? s? ofer solu?ii, nu m? pricep, solu?ii v? poate da natura, în m?sura în?elegerii noastre. Eu nu cred în politicieni, vorb?re?i, colesteroliza?i, cu ?inut? opulent? ?i ostentativ?. Nu mai cred în imagini, nu cred în virtual. Eu cred în p?dure, în ap?, în aer, în filosofia ??ranului b?trân, pardon, nu în ??ranul de lâng? metropol?. Cred în adev?rul Divin, în leg?tura Divinului cu omul prin intermediul monarhului ?i al sacerdotului. Nici pe filosoful Platon nu-l în?eleg atunci când ?i-a declarat repubica ce-i poart? numele, de vreme ce l-a ?colit pe Aristotel în spirit monarhic. Cred într-un reprezentant de tip confucian, într-o verticalitate, într-un caracter. Calea pe care am ales-o este emigrarea în p?dure, unde nu aud expresii vulgare, unde nu aud manele ?i nu v?d imagini de reclam? ?i nici telenovele.Vreau s? înlocuiesc radioul cu muzica sa agresiv?, cu muzica ciripitului p?s?relelor, cu sunetul apei ?i fo?netul frunzelor.
Refuz artificialul, nu mai vreau be?ivi ?i fum?tori, vreau oameni adev?ra?i sau f?r? oameni. Vreau s? fiu mic pentru a m? bucura de adev?rul Divin”.
Justin Capr?
 
Adev?rul în care a crezut Justin Capr? este unul singur: adev?rul Divin. A plecat s?-l întâlneasc? acolo, Sus!  
Odihneasc?-se în pace!
 
Bibliografie:
 
footer