Revista Art-emis
Ioan Scurtu - „Tezaurul României de la Moscova” PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Florin Negoiţă   
Joi, 25 Decembrie 2014 22:27

Tezaurul României de la Moscova - Ioan ScurtuLa sediul B.N.R., în seara de 11 noiembrie 2014, profesorul Ioan Scurtu şi-a lansat cartea „Tezaurul României de la Moscova”.

Lucrarea-document privind lucrarile Comisiei mixte româno-ruse din perioada 2004-2012 privind Tezaurul trimis la ruşi în anii 1916-1917 ce cuprinde 93, 4t aur, din care 91t monede istorice si 2,4t lingouri. In primul transport, 12-14 dec.1916 au fost 17 vagoane cuprinzând 1738 lăzi, în valoare de 314.580.456, 84 lei, iar între 23-27 iulie 1917, 24 de vagoane  cu bunuri de inventar de 7, 5 miliarde lei.

Cu patrioţi şi profesionişti ca profesorul Ioan Scurtu, Ţara nu moare!

În cei 97 de ani scursi ni s-au restitutit mici părţi din tezaur, în trei etape (în  1935, 1956 şi 2008), ultima data fiind de-a dreptul simbolică: 12 monede de aur, în greutate totală de 77,09 g aur. În 1965, Nicolae Ceauşescu şi Alex. Bârlădeanu i-au cerut lui L. Brejnev şi Kosîghin, retrocedarea tezaurului. Au luat cuvântul într-o sala arhiplină, prim-viceguvernatorul Florin Georgescu, prof. M. Retegan, prof. Andrei Cioroianu, Cristian Păunescu, Dorin Matei, Victoria Gavrilescu, secretarul „Comisiei de Aur pt. Tezaur”, Adrian Nastase, Sergiu Celac, cuvântări ce au magnetizat şi sensibilizat sala. În încheiere autorul lucrării monument a menţionat câteva episoade din întâlnirile comisiei şi tristetea că ruşii au tergiversat semnarea unui protocol de recunoaştere şi retrocedare „in integrum” a Tezaurului ce a fost cedat pentru păstrare şi nu ca o pradă de război.

Mă întreb, ca profesor de Istoria Statului şi Dreptului Românesc, la cele 165t de aur şi o cantitate dublă de argint, răpite de la români, la cele cinci secole de dominaţie otomană şi săbiile de aur de la Istanbul, la Tezaurul de la Sânnicolaul Mare, Moştenirea Gojdu, Schiturile din Grecia, cele 19 miliarde de dolari din Tratatul cu Germania din martie 1939, etc., unde era România astăzi?

Închei cu Apelul profesorului Ioan Scurtu ce şi-a făcut datoria faţă poporul român şi faţă de propria constiinţă, aşa cum făcea şi în anii ’70 pe bancile studenţiei către cei îndrituiţi şi abilitaţi pentru a solicita retrocedarea Tezaurului şi anume: Academia Română, Patriarhia, Arhivele Naţionale, C.E.C., Băncile Particulare, Persoanele fizice donatoare, Casa Regală, Societăţile de Numismatică, Societatea Civilă, care au datoria de a creea şi menţine o stare de spirit privind restituirea valorilor naţionale,a patrimoniului pentru interesul naţional şi din solidaritate naţionala. Viitorul preşedinte al românilor şi viitoarea guvernare care vor avea pe ordinea de zi a convorbirilor româno-ruse, Tezaurul de la Moscova, va vea şi votul meu. Cu patrioţi şi profesionişti ca profesorul Ioan Scurtu, Ţara nu moare!

footer