Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Corvin Lupu   
Luni, 08 Decembrie 2014 01:14

Chi?in?u, 7 noiembrie 2014- Pe marginea unei conferin?e ?tiin?ifice -

În 7 noiembrie 2014 s-a desf??urat la Chi?in?u o sesiune de comunic?ri ?tiin?ifice de istorie militar? ?i intelligence, în organizarea Academiei Oamenilor de ?tiin?? din România, Asocia?iei Istoricilor din Republica Moldova, Asocia?iilor de Combatan?i din Chi?in?u, Orhei ?i C?u?eni ?i Asocia?iei Cavalerilor de Clio din România. Sufletul organiz?rii întâlnirii româno-române ?i moderator a fost col. (r) dr. ing. Anatol Munteanu, fost combatant în r?zboiul de pe Nistru, important cercet?tor al acestui eveniment istoric, fost ofi?er în trei ministere de Interne din trei state diferite: Uniunea Sovietic?, Republica Moldova ?i România. Sesiunea s-a bucurat de interes ?i participare din partea unui num?r mare de istorici, cercet?tori, academicieni, profesori universitari, militari de diverse arme, ofi?eri de informa?ii, politicieni, personalit??i cu r?spunderi importante, mini?tri ?i fo?ti mini?tri, ca ?i de numero?i elevi ai ?colilor militare ale ministerelor de Interne ?i al Ap?r?rii. Sala de conferin?e a Muzeului Militar a devenit neînc?p?toare. Din România, au participat gl. bg. (r) prof. univ. dr. Cristian Troncot? (Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu), col. (r) Constantin Mo?incat (pre?edinte executiv al Asocia?iei Cavalerilor de Clio-Oradea) ?i prof. univ. dr. Corvin Lupu (Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu). Comunic?rile ?tiin?ifice au fost, dup? p?rerea mea, interesante ?i, dincolo de subiectul fiec?reia în parte, emanau procup?rile celor care le-au gândit fa?? de prezentul provinciei române?ti, devenit? stat independent ?i ajuns? din nou la r?scruce de drumuri, într-o lume în aflat? în schimbare. Am fost impresionat de patriotismul adânc emanat de personalit??ile de la Chi?in?u care au conferen?iat. Demnitatea na?ional? româneasc?, înc?rc?tura sentimental? ?i adversitatea fa?? de Rusia, justificat? istorice?te, au fost, dup? p?rerea mea, principalele caracteristici ale tuturor cuvânt?rilor basarabenilor. Pe acest fond emo?ional, analizele politico-militare nu sunt pe teren prielnic. Personal, am încercat s? atrag aten?ia asupra faptului c? pentru a realiza analize corecte ?i utile deciden?ilor, trebuie s? coborâm judecata cu foarte multe grade, pân? „la rece”, la o temperatur? de 0 grade. Propunerea mea nu a fost împ?rt??it? de unii participan?i, care au ?i declarat, în afara cadrului oficial, c? a?teptau de la profesorii din România o condamnare vehement? a politicii criminale a Rusiei ?i a Uniunii Sovietice fa?? de români ?i nu analize în care s? se ia în calcul puterea ?i noul mod de promovare a propriilor interese de c?tre Federa?ia Rus?. C?ldura sentimental?, aspira?iile na?ionale fierbin?i ?i abordarea problematicii istorico-militaro-politice doar din unghiurile române?ti de vedere au r?mas, pân? la sfâr?itul conferin?ei, principala caracteristic?. Cuvânt?ri interesante au sus?inut Nicolae Dabija, cunoscut membru al academiilor din Republica Moldova ?i din România, pre?edinte al Forumului Democrat al Românilor din Basarabia, deputatul Ion Hadârc?, patriot ?i deputat înc? de pe vremea Uniunii Sovietice, general mr. (r) Anton G?murar - fost comandant al Brig?zii cu destina?ie special?, vestitele Berete negre, urma?ele trupelor Omon ?i ministrul adjunct de Interne, general de Justi?ie Militar? Valeriu Troenco - ministrul în func?ie al Ap?r?rii, prof. univ. dr. Gheorghe Negru, pre?edintele Asocia?iei Istoricilor din Republica Moldova, cercet?torul arhivist dr. Alexandru Moraru, prof. univ. dr. Anton Moraru, col. (r) Andrei Covrig, scriitorul Vasile C?p??ân? ?i lt. col. (r) Andrei Calcea, directorul Muzeului din Orhei, fost combatant în r?zboiul de la Nistru.

Academicianul Nicolae Dabija a f?cut referiri ?i la lipsuri din comportamentul na?ional românesc din Basarabia, ap?rute ca urmare a fr?mânt?rilor din istoria agitat? a provinciei, care i-au obligat pe români la compromisurile necesare supravie?uirii. Domnia sa s-a referit la cei care în anumite împrejur?ri se declar? români, iar în alte împrejur?ri se declar? moldoveni, la nevoia de consecven?? ?i de coloan? vertebral? în conduit?. Nicolae Dabija este un pro-european convins ?i sper? într-un viitor euro-atlantic al Basarabiei. Printre altele, vorbitorul se ar?ta îngrijorat de cum va intra Republica Moldova în Uniunea European? cu salamul ?i cu vinul care nu mai au calitatea de odinioar?. De?i c?l?tore?te des la Bucure?ti, domnul academician nu a luat probabil contact cu alimenta?ia din Uniunea European?, cu enzimele ?i aditivii din alimente, cu carnea european? injectat?, cu produsele alimentare chimizate ?i de foarte proast? calitate. Dup? p?rerea mea, calitatea alimentelor din Republica Moldova este mult superioar? celei din U.E., dar dragostea indus? de integrare euro-atlantic? este, ca dragostea: oarb?. Cuvântul academicianului Dabija mi-a reamintit perioada de aspira?ii ?i de entuziasm legat de aderarea României la N.A.T.O. ?i la U.E., când mul?i români, poate chiar majoritatea, erau convin?i c? urmeaz? „intrarea în rai”. Dezam?girile au ap?rut ulterior, când s-a eviden?iat caracterul colonial al integr?rii euro-atlantice ?i ele curg în continuare, euro-scepticismul fiind în evident? cre?tere, chiar dac? a fost „înghe?at”, pe moment, datorit? trecerii României în sfera german? de interese ?i de alegerea pre?edintelui Johannis, care au declan?at un nou ?i larg orizont de a?tept?ri.

În comunic?rile prezentate ?i în discu?iile purtate s-au eviden?iat idei ?i concluzii privitoare la modul în care a fost ocupat? de sovietici România, în 1944 ?i regimul politic care a fost introdus în România ?i în Basarabia, în aceast? provincie prigoana na?ional? fiind mult mai accentuat?. Uria?ele suferin?e îndurate de românii din Basarabia, din 1812 ?i pân? la dezmembrarea U.R.S.S., marcheaz? ?i ast?zi discursurile istoricilor no?tri de peste Prut ?i, cred eu, sperând s? m? în?el, îi împiedic? s? fac? analize impar?iale.

Istoricul Gheorghe Negru a men?ionat c? politica antiromâneasc? a autorit??ilor sovietice s-a agravat dup? 1968, când disputa politic? româno-sovietic? s-a transformat în conflict. În Basarabia s-au desfiin?at libr?riile de carte româneasc?, ceea ce a blocat p?trunderea acestora în casele oamenilor. De altfel, problematica apartenen?ei Basarabiei la România a fost abordat? de Nicolae Ceau?escu înc? din septembrie 1965, cu ocazia primei întâlniri ?i discu?ii cu pre?edintele U.R.S.S., mare?alul Leonid Ilici Brejnev, ceea ce a creat îngrijor?ri la Moscova ?i a în?sprit politica antiromâneasc?. Acela?i istoric a ar?tat c? U.R.S.S. a perceput politica de independen?? ?i na?ionalist? a lui Nicolae Ceau?escu, în primul rând ca pe un pericol de „contaminare” a românilor din R.S.S. Moldoveneasc?. Ca urmare, societatea româneasc? din Basarabia a fost mai tare penetrat? de sovietici, printr-un mecanism complex, de sus pân? jos. De altfel, subsemnatul am ar?tat c? înc? nu s-a cercetat în adâncime în ce m?sur? a fost util? României politica antisovietic? a lui Nicolae Ceau?escu.

Cuvântarea profesorului Cristian Troncot? s-a referit la actul de la 23 august 1944 ?i la impactul s?u în epoc?. Domnia sa a exprimat p?rerea c? arestarea mare?alului Antonescu nu a fost un act de tr?dare al regelui Mihai, ceea ce, am constatat a doua zi, a fost receptat cu dezam?gire de unii dintre participan?i, probabil de majoritatea lor. Afirma?ia distinsului profesor ?i cercet?tor Cristian Troncot? m-a dus cu gândul la aceia dintre comandan?ii fostei Securit??i din România care nu recunosc nici ast?zi, dup? 25 de ani, c? l-au tr?dat pe Nicolae Ceau?escu ?i legisla?ia militar? în vigoare, ceea ce este deja desuet ?i absurd. Domnul Cristian Troncot? s-a referit ?i la opera?iunile serviciilor secrete române ?i sovietice, în preajma evenimentului de la 23 august 1944 ?i ulterior, eviden?iind atât profesionalismul S.S.I.-ului românesc, cât ?i al K.G.B.-ului. Referitor la K.G.B., profesorul Troncot? a spus „sunt foarte buni”. Privitor la aceea?i problematic?, subsemnatul am afirmat c? serviciile secrete sovietice s-au scufundat în adâncurile societ??ii din România ?i din Basarabia, ceea ce va marca ?i în viitor evolu?iile din cele dou? state române?ti.

Subsemnatul m-am referit la rela?iile dintre România ?i Uniunea Sovietic?/Federa?ia Rus? ?i impactul lor asupra Basarabiei. Referindu-m? ?i la perioada de dup? 1990, am ar?tat modul în care României i s-a ar?tat pericolul dezmembr?rii, dup? ce în ianuarie ?i februarie 1990, la Bucure?ti au fost declan?ate mari mitinguri pro-occidentale ?i anti-F.S.N., care au îngrijorat Moscova. Am ar?tat c? la Târgu-Mure?, în martie 1990, au ac?ionat ?i lupt?torii sovietici r?ma?i în ?ar? din timpul evenimentelor din decembrie 1989 ?i c? miza a fost semnarea unui tratat româno-sovietic, care s? asigure Moscova de loialitatea României ?i s? determine noul regim de la Bucure?ti s? recunoasc? apartenen?a la Uniunea Spovietic? a teritoriilor române?ti ocupate de sovietici, în iunie-iulie 1940 ?i, din nou, în august 1944. Negocierea tratatului s-a prelungit pân? în prim?vara anului 1991, iar în ultima ?edin?? a sesiunii parlamentare, în iunie 1991, a fost respins în Parlamentul României, ceea ce a creat disconfort la Kremlin ?i a condus la declan?area unei campanii interna?ionale împotriva imaginii publice a României. Aflat la Sofia, liderul de dreapta Vladimir Jirinovski a declarat într-o conferin?? larg mediatizat? c? românii sunt urma?ii infractorilor romani deporta?i la Carpa?i, gurile Dun?rii ?i Marea Neagr?, ulterior amesteca?i cu ?iganii. În întreaga Europ?, s-a declan?at o campanie de promovare a copiilor aurolaci ai str?zii, a bolnavilor de SIDA, a azilelor de b?tr?ni ?i de nebuni etc. Ion Iliescu avea s? r?sufle u?urat în 19-21 august 1991, când a avut loc puciul de la Moscova, care l-a înl?turat pe Gorbaciov, iar la începutul lunii septembrie 1991, Ion Iliescu a devenit primul ?ef de stat din lume care a recunoscut Republica Moldova ca stat suveran ?i independent ?i, de asemenea, a salutat venirea la putere la Moscova a conservatorilor comuni?ti, de esen?? stalinisto-brejnevist?. În aceea?i lun?, sub obl?duirea lui Ion Iliescu ?i cu implicarea re?elei sovietice, a urmat mineriada care a înl?turat guvernul Petre Roman, compus din agen?i pro-occidentali ?i aducerea la Palatul Victoria a guvernului Theodor Stolojan, agreat de pro-sovietici, fapt care l-a blocat pe Stolojan s? redevin? prim-ministru, în decembrie 2004 ?i a generat cunoscuta scen? a lui Traian B?sescu, „drag? Stolo!”, urmat? de numirea lui C?lin Popescu T?riceanu ca prim-ministru. În timp ce popula?ia din Moldova, de pe ambele maluri ale Prutului, au deschis legendarul de acum „pod de flori”, Ion Iliescu ?i politicienii filo-sovietici de la Chi?in?u au aplicat proiectul sovietic de separare mai accentuat? a Basarabiei de restul României. „Podul de flori” a fost înlocuit de frontiera de pe mijlocul Prutului, pe care regimul politic euro-atlantist de la Bucure?ti l-a securizat la maximum, la comanda actualilor diriguitori ai României. Scriind aceste rânduri exact în ziua de 1 decembrie 2014, Ziua Na?ional? a României, m? gândesc la întors?tura ?i paradoxurile istoriei, în urma c?rora românii ?i-au deschis total grani?a cu ungurii, du?mani seculari, ?i au închis-o pe cea cu fra?ii lor de peste Prut.

Ministrul Ap?r?rii, general Valeriu Troenco, a ?inut un interesant discurs în care a relevat dorin?a de aderare ?i de integrare euro-atlantic? a Republicii Moldova. Cu prilejul cuvânt?rii mele, dar ?i în timpul dialogului purtat cu participan?i la conferin??, în cadru organizat ?i ulterior, cu ocazia continu?rii unor schimburi de p?reri, am ar?tat c?, dup? p?rerea mea, solu?iile politice bazate pe adversitatea Republicii Moldova fa?? de Federa?ia Rus?, bazate pe un eventual sprijin din partea N.A.T.O. ?i a U.E., în efortul de apropiere a Basarabiei fa?? de România ?i fa?? de U.E., nu sunt recomandabile. Mi-am exprimat p?rerea c? este nevoie de dialog cu Federa?ia Rus?, o mare putere care ?i-a regândit modul de promovare a propriilor interese ?i care î?i reface influen?a pe care a avut-o Uniunea Slovietic?, a c?rei mo?tenitoare este în dreptul interna?ional. Am ar?tat c? linia politic? pro-N.A.T.O. ?i pro-U.E. a Chi?in?ului, a fost abordat? anterior de Georgia ?i de Ucraina, ambele state e?uând lamentabil în demersurile lor, fiind lovite militar - cu deosebire Georgia -, ?i dezmembrate. Ucraina nu a încheiat înc? suferin?ele prilejuite de amputarea ??rii ?i de pierderea controlului asupra celei mai bogate ?i mai dezvoltate provincii a ??rii, Dombas. Am formulat p?rerea c? este foarte dificil de f?cut orice fel de pa?i în condi?ii de adversitate cu Rusia ?i f?r? s? i se ofere acesteia garan?ii c? nu se va întâmpla ca în cazul României, care s-a transformat într-o baz? militar? american? care îi face pe ru?i s? se simt? amenin?a?i. Am ar?tat cât de mult a crescut puterea economic? ?i militar? a Rusiei în ultimii 15 ani, sub conducerea lui Vladimir Putin. Aceste p?reri ale mele au dezam?git o parte a auditorului. Am în?eles ?i mi s-a spus deschis c? nu se a?tepta de la mine s? afirm puterea Rusiei ?i s? fiu mai rezervat fa?? de orientarea euro-atlantic? a regimului de la Chi?in?u. Am putut constata c? unii au a?teptat s? aud? de la mine ceea ce doreau dân?ii, iar p?rerile pe care le-am formulat nu au coincis cu ale domniilor lor. Chiar ?i ideea cre?terii importante a puterii Federa?iei Ruse a fost contestat?, punctul culminant al acestei contesta?ii fiind atins de un participant care, în pauza conferin?ei, a f?cut aprecierea c? „în curând Rusia se va dezmembra în cnezate ?i voievodate”, moment care m-a determinat s? întrerup acest dialog. În sal?, s-au aflat ?i generali care mi-au dat dreptate.

Generalul Anton G?murar, un om cu mare experien?? ?i cu acces la informa?ii multiple, s-a referit la r?zboiul româno-rus de pe Nistru (1991-1994), r?zboi în care au murit 396 de lupt?tori români din diverse structuri. Vorbitorul a eviden?iat faptul c? liderii politici de la Chi?in?u nu i-au ajutat pe lupt?torii români de pe Nistru ?i nici popula?ia româneasc? din Transnistria (426.000 locuitori). La începutul r?zboiului, românii aveau câte o singur? arm? automat? la doi lupt?tori. A fost relevat? existen?a unor în?elegeri oculte între transnistrieni ?i liderii de la Chi?in?u, care s-au ajutat reciproc s?-?i p?streze privilegiile pe care le mo?teneau din timpul regimului comunist. Generalul G?murar a mai ar?tat c?, în cursul opera?iunilor, generalii Dabija ?i Creang?, ultimul fiind ministru al Ap?r?rii în timpul r?zboiului de pe Nistru, au trimis în r?zboi tineri de 18 ani, cu autobuze, f?r? arme asupra lor, acestea fiind aduse cu camioane în spatele convoiului. Ru?ii au deschis foc asupra convoiului, în lipsa armelor, românii neputându-se ap?ra. 58 de tineri au fost uci?i ?i al?ii, numero?i, r?ni?i. În lupte, ru?ii foloseau ?i pu?c?ria?i de drept comun c?rora le promiteau eliberarea din deten?ie, iar pe mor?ii dintre ace?tia nu îi mai îngropau, ci îi aruncau în Nistru.

În discu?iile de a doua zi dup? conferin??, generalul G?murar mi-a dest?inuit c? luneti?ti ru?i i-au împu?cat mortal ginerele ?i l-au r?nit grav ?i pe el. R?zboiul s-a încheiat prin ordinul de retragere, dat lupt?torilor români de pre?edintele Mircea Snegur. Ulterior, când pre?edinte al Republicii Moldova a dvenit fostul general K.G.B. Petru Lucinski, combatant ?i în r?zboiul din Afganistan ?i cunoscut ca lider al unei grup?ri de ofi?eri care jefuiau aur ?i alte valori pe care le trimiteau la Moscova în sicriele cu militarii ru?i uci?i de talibani, lupt?torii de pe Nistru care de?ineau func?ii de conducere au fost înlocui?i ?i marginaliza?i. În discu?iile din cadrul organizat, am ar?tat c? r?zboiul de pe Nistru a fost ini?iat oficial de românii transnistrieni, din dorin?? de libertate, c? regimul de la Bucure?ti a trimis arme lupt?torilor români, dar, de fapt, cei care concepuser? conflictul ?i au beneficiat de pe urma lui au fost diriguitorii de la Moscova. Ru?ii erau cei care aveau nevoie s? arate întregii lumi c? ambele state române?ti sunt un pericol pentru interesele de securitate ale Rusiei ?i s? justifice men?inerea Armatei a 14-a în Republica Moldova, ceea ce s-a ?i întâmplat. De asemenea, ru?ii doreau s? aib? în Transnistria un conflict pe care s?-l înghe?e ?i s?-l dezghe?e, în func?ie de interesele geostrategice viitoare, ceea ce s-a întâmplat, de asemenea.

În cadrul conferin?ei, s-au f?cut referiri la necesitatea abord?rii unor teme istoriografice importante. S-a relevat c? nu exist? o cercetare publicat? despre eroii români care au c?zut în lupte pentru eliberarea Basarabiei, în iunie-iulie 1941. De asemenea, a reie?it c? foarte importanta tem? „România în contextul istoriografiei sovietice ?i ruse” ar trebui conceput? ?i efectuat? de istoricii din Republica Moldova, vorbitori de limba rus?. Gazdele noastre de la Chi?in?u ne-au comunicat dorin?a lor de a relua conferin?a anual, pentru realizarea unui schimb de p?reri cât mai consistent.

footer