Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
Sâmbătă, 25 Octombrie 2014 00:39

General Br (r) Aurel Rogojan, art-emisÎn urm? cu 55 de ani, prin Decretul nr.381 din 1 octombrie 1959 al Prezidiului M?rii Adun?ri Na?ionale, s-a decis c? ziua de 25 octombrie s? fie proclamat? ?i aniversat? c? „Ziua For?elor Armate ale Republicii Populare Române”. A?adar, s?rb?torirea Zilei Armatei Române î?i are geneza într-un act normativ emis la o distan?? temporal? de 129 de ani de la momentul cre?rii primei armate române moderne. Din 1830, anul înfiin??rii armatei române moderne, ?i pân? în anul 1951 în tradi?ia româneasc? nu a existat o zi dedicat? exclusiv s?rb?toririi faptelor de arme ale poporului. La 2 octombrie 1951 a fost s?rb?torit? pentru prima data Ziua For?elor Armate ale Republicii Populare Române, iar din anul 1959 a fost stabilit? c? zi aniversar? ziua de 25 octombrie. Aflat? în centrul aten?iei publice, mai ales dup? R?zboiul de Independen?a (1877-1878), Armata Român? a participat anual la manifest?rile prilejuite de Ziua În?l??rii Domnului, devenit? „Ziua Eroilor” dup? Primul R?zboi Mondial, ?i la cele dedicate Zilei Na?ionale.

Data de 25 octombrie a fost oficializat? ca simbol al tuturor b?t?liilor ?i eroilor neamului românesc ?i s-a impus mentalului colectiv na?ional, întip?rindu-se în sufletele românilor ca zi în care ?ara î?i s?rb?tore?te Armata ?i pe cei care au fost în slujb? ei. De ce s-a ales aceast? data de calendar pentru a deveni „Ziua For?elor Armate ale Republicii Populare Române”? C?utând r?spunsurile, vom   intr? în labirintul logicii politice a momentului emiterii sus-numitului decret. În logica politic? a Decretului Prezidiului M?rii Adun?ri Na?ionale, data de 25 octombrie este ziua când în România se s?rb?tore?te Armat? Român?, pentru c? la 25 octombrie 1944 armat? a eliberat de sub ocupa?ia horthysta Transilvania de Nord. S?rb?torirea Zilei Armatei în lume s-a instituit, în mod diferen?iat, de la o ?ara la alt?, dup? Primul R?zboi Mondial cu scopul de a oferi societ??ii civile posibilitatea evoc?rii faptelor de arme sau evenimentelor hot?râtoare din via?? fiec?rei o?tiri. De regul?, aceste zile au fost stabilite în corela?ie cu momentele semnificative din istoria modern? ?i contemporan? a fiec?rei ??ri în parte. Armatele statelor occidentale, cu exceptia Fran?ei ?i Italiei, nu au stabilit? o dat? anume ca s?rb?toare a armatei. Fran?a î?i s?rb?tore?te armata la 11 noiembrie (ziua armis?itiului dintre Alia?i ?i Germania - 11 noiembrie 1918), iar Italia la 4 noiembrie (data semn?rii armisti?iului de la Villa Giusti - 4 noiembrie 1918).

Au c?zut peste 11.000 de osta?i români

În leg?tur? cu „eliberarea ultimei braze de p?mânt romanesc” la 25 octombrie 1944, s-a acreditat c? acea zi decisiv? a ultimei mari b?t?lii a celui de-Al Doilea R?zboi Mondial pe teritoriul românesc a fost în mod special aleas?, pentru a coincide cu ziua de na?tere a Regele Mihai I. Armat? Român? ar fi ?inut s? elibereze ultimul loc ocupat din ?ara, drept omagiu zilei de na?tere a regelui (comandantul suprem), aceast? devenind, astfel, ?i Ziua Armatei. Dar, la momentul respectiv, Armat? Român? era integrat? Frontului de Vest al Armatei Ro?ii ?i pus? sub ordinele Înaltului Comandament Militar Sovietic. Acel comandament care a ordonat, împotriv? oric?ror considerente de gândire strategic? ?i ignorând toate regulile tactice militare de ducere a r?zboiului, angajarea b?t?liei de la Oarba de Mure?, care a devenit unul dintre cele mai tragice momente din istoria celui de-Al Doilea R?zboi Mondial, un adev?rat „Katin” pentru Armat? Român?. Dou? divizii au fost masate sub tirul inamic pe un front de numai 400 de metri. Ordinul criminal de a atac? frontal ?i f?r? sprijin de artilerie Dealul Sângeorgiu din zona Iernut a fost dat de comandantul rus, generalul Trofimenco, c?ruia i se subordona Armat? a 4-a român?. În luptele pentru cucerirea pozi?iilor germane de pe deal, puternic organizate genistic ?i ap?rate de c?tre Divizia 8 Cavalerie SS german?, au c?zut peste 11.000 de osta?i români din Diviziile 9 ?i 11 Infanterie române din Corpul 6 Armat?. Atacul a avut loc între 22-25 septembrie 1944.

Semnifica?ia victoriei este data de eliberarea teritoriului na?ional ocupat temporar în urm? Dictatului de la Viena

Ofensiv? pentru eliberarea p?r?ii de nord-vest a României, început? la 9 octombrie 1944, a fost inclus? în opera?iunea ofensiv? „Debre?in”, planificat? ?i condus? de Înaltul Comandament Sovietic, obiectivele acesteia fiind atinse în data de 25 octombrie 1944 când au fost eliberate localit??ile C?rei ?i Satu Mare. Pentru eliberarea ora?ului C?rei a fost conceput? o mare manevr? de înv?luire, cu patru divizii din Corpul 6 Armat?, care urm? s? nimiceasc? inamicul din zon? ora?ului, în timp ce Corpul 2 Armat? împreun? cu Divizia 11 Infanterie aveau s? atace de la sud rezistent? inamicului din Satu Mare. Atacul a început în sear? zilei de 24 octombrie, iar în diminea?? zilei de 25 octombrie a fost eliberat ultimul ora? românesc de la grani?? de vest. Semnifica?ia victoriei este data de eliberarea teritoriului na?ional ocupat temporar în urm? Dictatului de la Viena din 30 august 1940.

Idealurilor na?ionale: unitate, independen??, suveranitate, integritate teritorial?.

Victoria asupra trupelor germane ?i ungare pe teritoriul românesc a fost câ?tigat? de 525.702 solda?i români, începând cu 23 august 1944. Din ace?tia, 58.330 au fost declara?i mor?i, r?ni?i sau disp?ru?i în lupt?. Num?rul total al pierderilor inamicului s-a ridicat la peste 72.937 de militari. Ziua Armatei Române este legat? efectiv ?i afectiv de Transilvania, leag?nul genezei ?i evolu?iei istorice a poporului român, de obiectivele ?i sentimentele Armatei Române, care au vizat întotdeauna îndeplinirea idealurilor na?ionale: unitate, independen??, suveranitate, integritate teritorial?. Cu un efectiv total de peste 538.536 de lupt?tori, din care au pierit peste 169.822 de eroi, Armat? Român?, care a parcurs peste 1.700 de km de la Marea Neagr? pân? în cadrilaterul Boemiei, a eliberat peste 200.000 km p?tra?i de sub ocupa?ie str?in? (România, Ungaria, Cehoslovacia ?i Austria), a traversat prin lupte grele circa 20 de masivi munto?i, a for?at 12 cursuri mari de apa ?i a eliberat peste 3821 localit??i, dintre care 53 de mari ora?e. Osta?ii români au provocat inamicului pierderi echivalând cu 15 divizii.

Contribu?ia României în r?zboiul antihitlerist a fost de aproape 5 milioane de dolari pe zi

Pe frontul de vest, efortul economic al României a atins fabuloas? sum? de 1.120.000.000 dolari, ceea ce însemna de patru ori bugetul României pe exerci?iul financiar 1937-1938. Zilnic, contribu?ia României în r?zboiul antihitlerist a fost de aproape 5 milioane de dolari. La 9 mai 1945, când r?zboiul a luat sfâr?it cu victoria Na?iunilor Unite - Armat? Român? se g?sea în apropiere de Praga ?i în estul Austriei, prezentându-se cu un bilan? bogat de lupt?, ?i s-a întors în ?ara cu steagurile de lupt? acoperite de glorie, trecând pe sub Arcul de Triumf c? o armat? biruitoare, care ?i-a f?cut datoria fa?? de patrie ?i poporul sau, precum ?i fa?? de alte popoare. De?i victorio?i pe câmpul de lupt?, osta?ii Armatei Române aveau s? suporte consecin?ele unui proces de transformare bazat pe realit??ile postbelice. Supravie?uitorii au fost mult timp ostraciza?i ?i marginaliza?i, în mod deosebit cei situa?i în afar? grani?elor României, pentru vina de a fi luptat pentru ap?rarea teritoriului na?ional. Dac? poate fi mai potrivit? o alt? data istoric? important? c? zi a Armatei Române, este o problem? în leg?tur? cu care istoricii ar putea s? documenteze deciden?ii politici, ?inând seam?, atât de contribu?ia militar? la f?urirea ?i ap?rarea statului na?ional unitar, cât ?i de tradi?iile poporului român privind cinstirea memoriei eroilor neamului.

Nu putem incheia aceasta evocare f?r? a face o paralela intre tradi?iile militare seculare ale poporului român ?i condi?ia prezent? a ceea ce mai reprezint? Armata Român?. Drumul de la o „oaste de ?ar?”, f?urit? în timp de secole ?i afirmat? ca temelie statal? în r?zboaie de necesitate na?ional? (1877-1878; 1916-1919; 1941-1945), pân? la un corp expedi?ionar, cu misiuni în teatre de opera?iuni la mii de kilometri de România, a fost atât de scurt ?i de rapid parcurs, încat clasa politic? ?i capii puterilor statului nu au avut ragaz de dezmeticire ?i reflec?ie asupra rosturilor unei viitoare Armate Române.

footer