Revista Art-emis
General de brigadă (r) Aurel I. Rogojan - „Apusul agorei. Românii sub al şaselea... escu” PDF Imprimare Email
General Col. (r) Iulian Vlad   
Miercuri, 25 Iunie 2014 21:49
Aurel Rogojan - Apusul agoreiAlocuţiune rostită cu prilejul lansării volumului, la Oradea
 
Revenim la Oradea motivați de același scop ca și în toamna anului 2011: să ne întâlnim cu oameni dragi, din locuri de care suntemadânc legați sufletește, folosindu-ne de ocazia unui binevenit eveniment editorial - lansarea în județul de obârșie al autorului, domnul general de brigadă în rezervă Aurel I. Rogojan, a unui nou volum, „Apusul Agorei. Românii sub al șaselea …escu”, tipărit la Casa de editură „Proema” din Baia Mare. Ca și volumele anterioare din seria „Notabile dictu”, deschisă de autor, prezentarea la Târgul Internațional de carte Gaudeamus, București - ediția noiembrie 2013, a fost onorată de participarea și prestația de înaltă ținută a distinsului academician Dinu C. Giurescu, vicepreședinte al Academiei Române, secondat îndeaproape de domnul profesor dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii județene „Petre Dulfu” din Baia Mare, care prefațează cartea cu o „Predoslovie”, despre care zice dânsul, că semantic desemnează „cuvântul dinaintea cuvintelor esențiale ale cărții”. Ce ne mai spune prefațatorul că urmează? Cităm: „Cartea generalului Aurel I. Rogojan este un compendiu bine ornat de istorie contemporană, dar și un corpus publicistic în care luările sale de poziție demonstrează că «imunitatea națională» este încă necesară.”
 
În cele 564 de pagini ale cărții, din care opt ocupă indexul de nume, sunt reunite:
- analize de risc geopolitic major pentru statul național unitar român;
- anamneza, diagnoza și predicțiastăriinațiunii;
- reflecții, la rece, despre rolul serviciilor secrete în dezordinea mondială;
- considerații asupraconsecințelor revenirii în viațăinternațională a diplomațieiforței;
- evocări ale unor momente sau personalități publice;
- interviuri din presa scrisa și audio-vizuala;
- o parte din emisiunile realizate la Radio România Cultural în ciclul „Întâlniri memorabile”;
- discursuri publice.
 
Personal, consider că prin acest nou volum autorul face dovada unui angajament de înalt civism și, împotriva valului puternic al conformismului, trage cu forțaviguroasă a verbului, semnalul de alarmă, avertizându-ne asupradeclinuluidemocrației, ale cărei resurse par a se fi epuizat în fața provocărilor unui nou tip de societate, cea globală. Autorul, în volumul de față, realizeazăcronica și evaluarea unor întâmplări politice șievenimente sociale, care vor ajuta generațiile viitoare să scrie istoria cât mai aproape de adevăr. Dar nu numai atât. Publicistica sa oferă o consultanță valoroasă celor mai importanțidecidenți, alecărorinabilități sauerori ne influențează nu numai viață de zi cu zi, dar atârnă greu în proiecția viitorului națiunii române. Cu prilejul prezentării acestui volumul la Festivalul Național al Cărții „Axis Libri” de la Galați, din 20 mai a.c., referenți de specialitate din domeniul biblioteconomiei, care cunosc cel mai bine viața și istoria cărților, au făcut o comparație avizată și deosebit de onorantă pentru autor, afirmând-se că și Xenopol sau Iorga, dacă ne-ar fi contemporani, s-ar fi aplecat cu același spirit critic analitic asupra faptelor cotidiene cu valoare pentru o cercetare istoricăviitoare.
 
„Scenarii și perspective geopolitice” este primul și cel mai consistent capitol al cărții. Este și cel careoferă prilejul reflecțiilor fundamentale asupra viitorului nostru ca popor, într-o lume tot mai nesigură. Ulterior apariției volumului, autorul a deschis și alte orizonturi ale evoluțiilor geopolitice periculoase, aducând argumente istorice și relevând fapte din actualitate, care demonstrează unitatea conceptuală și operațională a agresiunilordin toate direcțiile, la care a fost și din nefericire continuă să fie supusă România. Aducem în susținerea temerii exprimate și cele afirmate recent de istoricul american Larry Watts. Referindu-se la situația din preajma evenimentelor din decembrie 1989, el spune că România era, în acel timp, înconjurată cu scopul de a fi izolată. Totodată, arată el, au început (să curgă) rapoartele despre genocidul din Transilvania. Cine erau autorii rapoartelor și cui erau ele adresate, lasă să se subînțeleagă. S-a bătut apoi permanent moneda pe ideea genocidului în Transilvania, afirmă domnul Watts, iar această idee era plauzibilă întrucât în perioada mai-octombrie 1989 în Bulgaria vecină 35.000 de turci fuseseră relocați și ulterior forțați să părăsească țara. Noi, spune autorul american, aveam informații despre un tratament vecin cu genocidul în Transilvania și că aici va avea loc o revoluție. Mai mult, până prin 1993 am crezut că frontierele sunt pe cale să se schimbe. În același timp au apărut și o mulțime de cărți scrise de ofițeri (evident de informații) care vorbeau de un viitor război în Transilvania și că acolo era un butoi de pulbere la fel de sensibil ca și cel din Iugoslavia. Eu însumi, mărturisește domnul Watts, am scris în 1993 un scenariu de război cu conflict etnic în Transilvania. „Quod erat demonstrandum!” putem spune noi acum.
 
Revenind la „oile noastre”, cum glăsuiește atât de frumos vorba românească, vom spune că experiența de planificator și analist de informații strategice a domnului general Aurel I. Rogojan l-a determinat să se întrebe, de trei ori, prin trei titluri din primul capitol dacă „Există și mize secrete ale regionalizării?” Din moment ce a început confecționarea, în serie, a unor „națiuni de unică folosință”, preferate în locul celor șlefuite de istorie, răspunsul se impune de la sine. Cele afirmate de Larry Watts suscită un real interes actual și ar necesita și comentarii pe măsură. M-am rezumat la cele spuse doar pentru a oferi cheia în care trebuie citit și înțeles acest deosebit de important capitol al cărții.
 
„Românii sub al șaselea …escu” este capitolul cel mai incomod și temerar, dar nu mai puțin îngrijorător, prin evidențierea vulnerabilităților unei clase politice, parcă debusolată ori de către ori este chemată să se raportezela permanența istorică a interesului național. Capitolul, „Diplomația forței”, ne atrage atenția asupra unui dezechilibru periculos în balanța afacerilor internaționale. Prin activitatea mea de la jumătatea deceniului al șaptelea și până la sfârșitul deceniului următor, am fost implicat în numeroase acțiuni de politică externă ale statului roman. De la Atlantic în Extremul Orient, din Scandinavia în Orientul Mijlociu, Maghreb și Africa profundă. Nu doresc să recurg, aici și acum, la considerații personale asupra schimbărilor intervenite în practica relațiilor diplomatice și a consecințelor acestora asupra prezentului și viitorului omenirii, dar nu pot să nu remarc observația pertinentă, de bun simț, pe care același istoric american o face, atunci când spune [citez]: „Nimeni nu avea o problemă că România media conflicte internaționale la acea vreme. […] România avea o politică externă bine definită și extrem de populară. […] Ceaușescu […] era considerat un tip foarte bun pentru că avea o politică externă foarte bună. […] A fost implicat în medierea internațională în Orientul Mijlociu până la final”.  Nu s-ar putea spune că nu avem o bază, că nu sunt tradiții, că nu s-au mai păstrat punți de legătură și că nu ar mai exista, pe alocuri, interes pentru ca Romania, a noua țară ca pondere în Uniunea Europeană, să-și recupereze și să-și valorifice o parte capitalul investit cândva în marea politică internațională.
 
În „Apusul Agorei. Românii sub al șaselea… escu” pot fi regăsite parțial în „întâlnirile memorabile” ale autorului cu Radio România Cultural, unde a avut, până în prezent, șapte emisiuni, cu un total de 385 de minute fonotecate, difuzate și rămase în arhiva postului național de radio. Reține atenția și textul integral al interviului realizat de gazetarul Ion Cristoiu, care a stat la baza a două ore de emisiune T.V. Ciclul „întâlnirilor memorabile” cuprinde subiecte de mare actualitate, precum:
- „Interesul național- definire, apărare, trădare”, „România bolnavă”, „Dimensiunea tragică a istoriei”, incluse în volum, dar și altele, ulterioare închiderii ediției cărții: „Românii din jurul României”, „Români minoritari în România”, „Eroism și trădare”, „Noi scenarii geopolitice în Balcani”, „Criza ucraineană - consecința secolelor de arbitrariu geopolitic”. Om al locului, autorul a acordat un interviu ziarului „Bihoreanul”, fiindu-i adresate 34 de întrebări, la care a oferit, fără ocol, tot atâtea răspunsuri. Interviul ocupă 14 pagini în economia cărții. În ziar a apărut, doar o parte. Răspunsurile sunt definitorii pentru un profil de personalitate care nu-și dezminte originea neaoș bihoreană și dacă are un regret ascuns, care de-altfel transpare evident,este acela de a nu–și fi împlinit rosturile viețiiaici, în locurile din care a plecat în urma cu 47 de ani. Cele aproape cinci decenii nu i-au fost îndeajuns pentru a se obișnui cu agitația permanentă a vieții din București, fapt pentru care și-a rezervat propriul univers, iar în cărțile pe care le-a scris nu face concesii conformismului, fiind stânca de care valurile s-au spart. Nu pot fi recenzor al întregii cărți. Ea este un corpus unitar prin bogăția, originalitatea și valoarea ideilor,iar prin suportul documentar se înscrie și în categoria lucrărilor de cercetare, fiindcă, în aproape tot ceea ce scrie, autorul se bazează peacumulări anterioare, rod al studiului și cercetării. Cartea este, deci, o mare reușită, fapt pentru care îl felicit cu căldură pe autor! O contribuție importantă la acest succes al autorului îl are și editura, care a dat o foarte frumoasă operă editorial-tipografică pentru care familia Peterliceanu merită toate felicitările.
 
După cum știm, cărțile sunt scrise pentru a fi citite. Eu vă îndemn nu numai la lectură, ci și la reflecții în legătură cu mesajul pe care autorul ni-l transmite.
footer