Revista Art-emis
„ROMÂNIA, Aternative la corsetul U.E.” PDF Imprimare Email
Victor Dogaru   
Duminică, 05 Ianuarie 2014 19:38

Radu Golban - Romania Alternative la corsetul U.E.Radu Golban arunca mănuşa

Vineri, 13 decembrie 2013, la sediul Fundaţiei Europene Titulescu,  de pe soseaua Kiseleff, Bucureşti, nu departe de Arcul de Triumf, a avut loc o dezbatere cu totul neobişnuită pentru spaţiul politic românesc. Dezbaterea a fost moderată de fostul prim-ministru Adrian Năstase, actual preşedinte al Fundaţiei, şi s-a ţinut în jurul cărţii domnului Radu Golban: „ROMÂNIA, Aternative la corsetul U.E.” Pe tot Întinsul U.E. euroscepticismul este o poziţie acceptabila şi adesea pusă în discutie, peste tot, cu excepţia României, unde există o adevărată teamă în abordarea liberă a acestui subiect. De remarcat că în timp ce la Bucureşti unul dintre seniorii P.S.D, Adrian Nastase, găzduia o dezbatere liberă cu economistul  Radu Golban despre „alternativele la corsetul U.E.”, la Cluj, juniori P.S.D. ţineau o conferinţă  cu scopul declarat „să atragă atenția asupra pericolelor pe care euroscepticismul le reprezintă pentru viitorul nostru al tuturor”.[1] In România, ţara unde liberatea de exprimarea este un drept garantat de Constituţie, euroscepticismul este privit ca o poziţie intolerabilă şi inacceptabilă, fiind adesea asociat de cadrele specializate în manipularea opiniei publice cu „anarhismul”, „fascismul” sau chiar „filorusismul”. Mai mult: împotriva fenomenului emergent se organizează chiar diverse dezbateri, pentru „combaterea” lui.[2] De altfel şi autorul, Radu Golban, a observat public în cadrul dezbaterii de la F.E.T. ca toţi invitaţii care luaseră cuvântul până la acel moment au avut tendinţa de a se scuza vizavi de subiectul deschis de cartea domniei sale.

Autorul cărţii, Radu Golban este un român născut la Timişoara, unde şi-a petrecut şi copilăria; adolescenţa şi-a petrecut-o în Germania, ţara a cărui cetăţean a şi devenit, în momentul de faţă fiind stabilit în Elveţia. Radu Golban este doctor în economie şi master în studii economice avansate. Domnul Golban se bucură de o experienţă unică, prin faptul că a cunoscut în mod direct modul de funcţionare al sistemului comunist, al celui european-german şi al celui elveţian, Elveţia nefiind membră a Uniunii Europene. Prin urmare, Radu Golban nu vorbeşte nici din „auzite” şi nici din „citite” când descrie Uniunea Europeană  şi alternativele sale. Din aceasta postură, autorul făcea următoarea precizare: „Până în prezent nu s-a eloborat vreun studiu care să permită clar limita maximă a costururilor/suportabilităţii pana la care un stat membru se justifică să rămână în UE; cert este faptul că, ori de câte ori costurile devansează beneficile, discutarea problemei retragerii devine un fapt firesc”.

Cartea lui Radu Golban, „ROMÂNIA, Aternative la corsetul U.E” ia in calcul o posibilă retragere a României din U.E.

În cartea sa fiind prezentate în premieră şi aspecte legate de costurile integrării. Invitaţi la dezbatere au fost Constantin Vlad - ambasador, Corneliu Vlad - publicist, Vasile Simileanu - directorul revistei „Geopolitica”, iar printre cei care au mai luat cuvântul din sala, aş mai aminti pe domnii Ion Coja şi Adrian Severin. În legătură cu aderarea României la U.E, Adrian Nastase, în calitatea de politician care a contribuit în mod direct şi personal la integrarea României în U.E., a ţinut să precizeze că nu regretă aceasta integrare, o poziţie similară fiind exprimata şi de Adrian Severin.

Profesorul Ion Coja a reamintit audienţei despre ilegalitatea referendumului din 2003, care a promulgat actuala Constituţie  în virtutea căreia aderarea s-a făcut fără consultarea corectă a populatiei. Drept răspuns, Adrian Nastase a avut o poziţie şocanta pentru unii, exprimându-se în favoarea eliminării oricărui prag la referendumuri, fostul prim-ministru precizând că decizia trebuie să aparţină acelor cetăţeni care vor să se implice în viata politică a „cetăţii”. O alta poziţie „neobişnuită” a fost exprimată de Adrian Severin care a precizat că „dacă vom rămâne în U.E. vom muri, iar dacă vom ieşi tot vom muri”. Trebuie precizat că afirmaţia a fost făcută în contextul unei rămâneri în U.E. în aceleaşi condiţii care vor duce la dispariţia noastră ca stat naţional, iar o ieşire ar duce la dispariţia noastra ca urmare a izolării pe plan european.

Ca euroseptic am observat cu mare bucurie că majoritate a celor prezenţi în sală, intelectuali, nu erau multumiţi de statutul pe care România îl are în U.E. şi înclinau spre euroscepticism. De mai multe ori, pe parcursul dezbaterii s-a făcut precizarea că lumea are „patru puncte cardinale” şi nu doar unul „pro vest”. La un moment dat o voce din sală l-a corectat pe unul dintre vorbitori afirmând că pentru noi, ca români, nu ar exista „doar” „patru puncte cardinale” ci cinci, al cincelea find spre cer, „pe verticala”, moment care a generat ropote de aplauze.

O doamnă de la Timişoara s-a ridicat şi a amintit de abuzurile retrocedarilor din Transilvania şi Banat, unde Forumul Democrat al Germanilor din România (F.D.G.R.)a preluat activul Grupului Etnic German - organizaţie nazistă înfiinţată la 20 noiembrie 1940[3] şi desfiinţată la 7 octombrie 1944,[4] ca urmare a convenţiei de Armistiţiu, articolul 15,[5] fapt întărit şi prin Tratatul de Pace dintre România şi Naţiunile Unite, articolul 5.[6] Radu Golban a subliniat absurditatea situaţiei, care a dus la retrocedarea bunurilor unei organizaţii naziste, dar şi a bunurilor Biserici Luterane evanghelice care şi-a cedat bunurile patrimoniale Grupului Etnic German în timpul celui de Al Doilea Război Mondial. Aparent începuturile retrocedării bunurilor fostei organizaţii hitleriste către F.D.G.R. are la bază o înţelegere dintre Adrian Nastase (ca preşedinte al Partidului Social Democrat)  şi Klaus Werner Johannis (Preşedintele F.D.G.R.), semanată în anul 2002.[7] Înţelegerea a precedat proclamarea F.D.G.R. ca succesor al defunctului Grup Etnic German, iar guvernele ulterioare au dat curs acestei intelegeri.

Bulgaria şi Ungaria nu se grăbesc să-şi pună pămănturile la vânzare străinilor.

Conferinţa s-a menţinut în linii academice, cu respectarea dreptului la opinie dar şi al celui la replică. Spre final am reţinut poziţia exprimată de Adrian Nastase, care, răspunzând unor temeri ridicate de ante-vorbitori a precizat că şi el priveşte cu îngrijorarea apropiata deschidere a cumpărării terenurilor de către străini, pe care nici Ungaria şi nici Bulgaria nu se grabesc să o facă. Pe aceasta cale a trasmis un mesaj diplomaţilor şi politicienilor români, sfătuindu-i să se folosească de respingerea aderării României la spaţiul Schengen pentru a amâna vânzarea pământurilor. Ideea propusă de Nastase şi aplaudată de sală a fost, că dacă România nu este primită în spaţiul Schengen, datorită administraţiei corupte, cum ar putea această administraţie să gestioneze o problemă atât de delicată ca înstrăinarea terenurilor. Profesorul Coja a intervenit adăugând că, într-adevăr, cu o asemenea adminstraţie nu avem nici o garanţie în eventualitatea în care un grup de interese şi-ar propune să cumpere, de exemplu, tot Bărăganul.

Conferinţa a adus pentru prima oară de la aderarea României la U.E. un plus de culoare în spectrul albastru închis pro-european, în care, pana în prezent, nu s-a vorbit decât de sacrificile pe care România trebuie să le facă pentru a-si definitiva integrarea. Aşteptăm cu încredere evoluţia firească a fenomenului eurosceptic reprezentat de Radu Golban.


[3]  M.O. Anul CVIII nr 275; Joi 21 noiembrie 1940, pag 6 (6530)
[4]  M.O. Anul CXII nr 233: Duminica 8 octombrie 1944, pag 2 (6658)
[5]  SANIC Fond Ministerul Propagandei Nationale, Buletine, dosar 247/1944
[6]  SANIC fond Casa Regala, regaele Mihai, dosar 4/ 1947
footer