Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Victor Dogaru   
Duminică, 05 Ianuarie 2014 19:38

Radu Golban - Romania Alternative la corsetul U.E.Radu Golban arunca m?nu?a

Vineri, 13 decembrie 2013, la sediul Funda?iei Europene Titulescu,  de pe soseaua Kiseleff, Bucure?ti, nu departe de Arcul de Triumf, a avut loc o dezbatere cu totul neobi?nuit? pentru spa?iul politic românesc. Dezbaterea a fost moderat? de fostul prim-ministru Adrian N?stase, actual pre?edinte al Funda?iei, ?i s-a ?inut în jurul c?r?ii domnului Radu Golban: „ROMÂNIA, Aternative la corsetul U.E.” Pe tot Întinsul U.E. euroscepticismul este o pozi?ie acceptabila ?i adesea pus? în discutie, peste tot, cu excep?ia României, unde exist? o adev?rat? team? în abordarea liber? a acestui subiect. De remarcat c? în timp ce la Bucure?ti unul dintre seniorii P.S.D, Adrian Nastase, g?zduia o dezbatere liber? cu economistul  Radu Golban despre „alternativele la corsetul U.E.”, la Cluj, juniori P.S.D. ?ineau o conferin??  cu scopul declarat „s? atrag? aten?ia asupra pericolelor pe care euroscepticismul le reprezint? pentru viitorul nostru al tuturor”.[1] In România, ?ara unde liberatea de exprimarea este un drept garantat de Constitu?ie, euroscepticismul este privit ca o pozi?ie intolerabil? ?i inacceptabil?, fiind adesea asociat de cadrele specializate în manipularea opiniei publice cu „anarhismul”, „fascismul” sau chiar „filorusismul”. Mai mult: împotriva fenomenului emergent se organizeaz? chiar diverse dezbateri, pentru „combaterea” lui.[2] De altfel ?i autorul, Radu Golban, a observat public în cadrul dezbaterii de la F.E.T. ca to?i invita?ii care luaser? cuvântul pân? la acel moment au avut tendin?a de a se scuza vizavi de subiectul deschis de cartea domniei sale.

Autorul c?r?ii, Radu Golban este un român n?scut la Timi?oara, unde ?i-a petrecut ?i copil?ria; adolescen?a ?i-a petrecut-o în Germania, ?ara a c?rui cet??ean a ?i devenit, în momentul de fa?? fiind stabilit în Elve?ia. Radu Golban este doctor în economie ?i master în studii economice avansate. Domnul Golban se bucur? de o experien?? unic?, prin faptul c? a cunoscut în mod direct modul de func?ionare al sistemului comunist, al celui european-german ?i al celui elve?ian, Elve?ia nefiind membr? a Uniunii Europene. Prin urmare, Radu Golban nu vorbe?te nici din „auzite” ?i nici din „citite” când descrie Uniunea European?  ?i alternativele sale. Din aceasta postur?, autorul f?cea urm?toarea precizare: „Pân? în prezent nu s-a eloborat vreun studiu care s? permit? clar limita maxim? a costururilor/suportabilit??ii pana la care un stat membru se justific? s? r?mân? în UE; cert este faptul c?, ori de câte ori costurile devanseaz? beneficile, discutarea problemei retragerii devine un fapt firesc”.

Cartea lui Radu Golban, „ROMÂNIA, Aternative la corsetul U.E” ia in calcul o posibil? retragere a României din U.E.

În cartea sa fiind prezentate în premier? ?i aspecte legate de costurile integr?rii. Invita?i la dezbatere au fost Constantin Vlad - ambasador, Corneliu Vlad - publicist, Vasile Simileanu - directorul revistei „Geopolitica”, iar printre cei care au mai luat cuvântul din sala, a? mai aminti pe domnii Ion Coja ?i Adrian Severin. În leg?tur? cu aderarea României la U.E, Adrian Nastase, în calitatea de politician care a contribuit în mod direct ?i personal la integrarea României în U.E., a ?inut s? precizeze c? nu regret? aceasta integrare, o pozi?ie similar? fiind exprimata ?i de Adrian Severin.

Profesorul Ion Coja a reamintit audien?ei despre ilegalitatea referendumului din 2003, care a promulgat actuala Constitu?ie  în virtutea c?reia aderarea s-a f?cut f?r? consultarea corect? a populatiei. Drept r?spuns, Adrian Nastase a avut o pozi?ie ?ocanta pentru unii, exprimându-se în favoarea elimin?rii oric?rui prag la referendumuri, fostul prim-ministru precizând c? decizia trebuie s? apar?in? acelor cet??eni care vor s? se implice în viata politic? a „cet??ii”. O alta pozi?ie „neobi?nuit?” a fost exprimat? de Adrian Severin care a precizat c? „dac? vom r?mâne în U.E. vom muri, iar dac? vom ie?i tot vom muri”. Trebuie precizat c? afirma?ia a fost f?cut? în contextul unei r?mâneri în U.E. în acelea?i condi?ii care vor duce la dispari?ia noastr? ca stat na?ional, iar o ie?ire ar duce la dispari?ia noastra ca urmare a izol?rii pe plan european.

Ca euroseptic am observat cu mare bucurie c? majoritate a celor prezen?i în sal?, intelectuali, nu erau multumi?i de statutul pe care România îl are în U.E. ?i înclinau spre euroscepticism. De mai multe ori, pe parcursul dezbaterii s-a f?cut precizarea c? lumea are „patru puncte cardinale” ?i nu doar unul „pro vest”. La un moment dat o voce din sal? l-a corectat pe unul dintre vorbitori afirmând c? pentru noi, ca români, nu ar exista „doar” „patru puncte cardinale” ci cinci, al cincelea find spre cer, „pe verticala”, moment care a generat ropote de aplauze.

O doamn? de la Timi?oara s-a ridicat ?i a amintit de abuzurile retrocedarilor din Transilvania ?i Banat, unde Forumul Democrat al Germanilor din România (F.D.G.R.)a preluat activul Grupului Etnic German - organiza?ie nazist? înfiin?at? la 20 noiembrie 1940[3] ?i desfiin?at? la 7 octombrie 1944,[4] ca urmare a conven?iei de Armisti?iu, articolul 15,[5] fapt înt?rit ?i prin Tratatul de Pace dintre România ?i Na?iunile Unite, articolul 5.[6] Radu Golban a subliniat absurditatea situa?iei, care a dus la retrocedarea bunurilor unei organiza?ii naziste, dar ?i a bunurilor Biserici Luterane evanghelice care ?i-a cedat bunurile patrimoniale Grupului Etnic German în timpul celui de Al Doilea R?zboi Mondial. Aparent începuturile retroced?rii bunurilor fostei organiza?ii hitleriste c?tre F.D.G.R. are la baz? o în?elegere dintre Adrian Nastase (ca pre?edinte al Partidului Social Democrat)  ?i Klaus Werner Johannis (Pre?edintele F.D.G.R.), semanat? în anul 2002.[7] În?elegerea a precedat proclamarea F.D.G.R. ca succesor al defunctului Grup Etnic German, iar guvernele ulterioare au dat curs acestei intelegeri.

Bulgaria ?i Ungaria nu se gr?besc s?-?i pun? p?m?nturile la vânzare str?inilor.

Conferin?a s-a men?inut în linii academice, cu respectarea dreptului la opinie dar ?i al celui la replic?. Spre final am re?inut pozi?ia exprimat? de Adrian Nastase, care, r?spunzând unor temeri ridicate de ante-vorbitori a precizat c? ?i el prive?te cu îngrijorarea apropiata deschidere a cump?r?rii terenurilor de c?tre str?ini, pe care nici Ungaria ?i nici Bulgaria nu se grabesc s? o fac?. Pe aceasta cale a trasmis un mesaj diploma?ilor ?i politicienilor români, sf?tuindu-i s? se foloseasc? de respingerea ader?rii României la spa?iul Schengen pentru a amâna vânzarea p?mânturilor. Ideea propus? de Nastase ?i aplaudat? de sal? a fost, c? dac? România nu este primit? în spa?iul Schengen, datorit? administra?iei corupte, cum ar putea aceast? administra?ie s? gestioneze o problem? atât de delicat? ca înstr?inarea terenurilor. Profesorul Coja a intervenit ad?ugând c?, într-adev?r, cu o asemenea adminstra?ie nu avem nici o garan?ie în eventualitatea în care un grup de interese ?i-ar propune s? cumpere, de exemplu, tot B?r?ganul.

Conferin?a a adus pentru prima oar? de la aderarea României la U.E. un plus de culoare în spectrul albastru închis pro-european, în care, pana în prezent, nu s-a vorbit decât de sacrificile pe care România trebuie s? le fac? pentru a-si definitiva integrarea. A?tept?m cu încredere evolu?ia fireasc? a fenomenului eurosceptic reprezentat de Radu Golban.


[3]  M.O. Anul CVIII nr 275; Joi 21 noiembrie 1940, pag 6 (6530)
[4]  M.O. Anul CXII nr 233: Duminica 8 octombrie 1944, pag 2 (6658)
[5]  SANIC Fond Ministerul Propagandei Nationale, Buletine, dosar 247/1944
[6]  SANIC fond Casa Regala, regaele Mihai, dosar 4/ 1947
footer