Revista Art-emis
Medalion Dan Berindei - 90 PDF Imprimare Email
  
Miercuri, 06 Noiembrie 2013 22:27
Acad. dan Berindei, art-emisDan Berindei, istoricul total
 
Cea de a 90 aniversare a istoricului Dan Berindei nu reprezint? doar o biruin?? biologic? prin care au fost înfrânte toate relele care se abat asupra trupului, ci triumful spiritului care la aceast? vârst? nu a dat ?i nici nu d? semne de oboseal?, nici de satisf?cut? contemplare a ceea ce a l?sat în urma sa. Via?a nu a fost clement? pentru tân?rul Dan Berindei, n?scut dintr-o familie cu frumoase tradi?ii intelectuale înscrise în istoria ??rii noastre, dar asupra c?reia avea s? se abat? „în caden?a anilor ce vin” - cum spunea un poet al epocii de dup? 1944 - toate furtunile epocii. Nu le vom reaminti aici cunoscând decen?a sa care respinge orice tenta?ie de a-?i crea o aur? de victim?, de a pune în exerg? suferin?ele, statutul de persecutat. Dar câteva trebuiesc spuse deoarece Dan Berindei a cunoscut înc? din prima tinere?e toate avatarurile societ??ii române?ti de dup? 1944. Un doctorat preg?tit cu temeinicie este amânat prin directiv? ministerial? chiar în ziua când trebuia sus?inut. „Amânarea” a durat… zece ani! A f?cut parte din acea genera?ie care a fost lovit? în fiin?a ei moral? ?i intelectual? de cavalcada de legi ?i reforme datorat? tripletei uciga?e a culturii române?ti Iosif Chi?inevschi, Leonte R?utu, Mihai Roller.
 
Printre institu?iile desfiin?ate în 1948 se afla ?i Institutul de Studii ?i Cercet?ri Balcanice unde Dan Berindei func?iona din 1946 chemat de profesorul s?u Victor Papacostea. Pe plan personal o c?s?torie cu Ioana, fiica istoricului ?i omului politic na?ional ??r?nist Ioan Hudi?? împlinit? în momentul când socrul s?u ministru al agriculturii din partea Partidului Na?ional-??r?nesc, în cel de al doilea guvern C. S?n?tescu ?i apoi în cel condus de Nicolae R?descu era ?inta unor atacuri furibunde din partea propagandei comuniste fiind denun?at ca…. du?man al reformei agrare. Pe care Ioan Hudi?? ?i ceilal?i frunta?i na?ional ??r?ni?ti o vedeau întemeiat? pe riguroase temelii sociale, ?tiin?ifice, economice ?i nu electorale a?a cum adversarii s?i au împlinit-o dup? 6 martie 1945. Au trecut doi ani ?i familia Berindei avea s? cunoasc? tot ce a avut mai r?u, regimul comunist: socrul s?u este arestat r?mânând opt ani în închisoare (ultima fiind cea de la Sighet). În acest timp so?ia lui Dan Berindei va sta timp de doi ani la Jilava, unde na?te unul din cei doi copii al cuplului. Ne închipuim ceea ce a urmat pentru o familie stigmatizat? ?i în ce împrejur?ri Dan Berindei ?i-a început cariera de istoric care a fost via?a, adev?rata lui via??. A avut tenacitatea s? alc?tuiasc? ?i s? tip?reasc? volume de documente care constituie temelia studiilor istorice. ?i-a continuat drumul care n-a fost jalonat de onoruri - por?ile Universit??i ?i ale Academiei i se deschis când avea aproape 70 de ani! - Dan Berindei devenind pe m?sura public?rii studiilor sale nu doar un nume ci o competen?? ?i o referin?? ?tiin?ific?. ?i-a axact cercet?rile asupra perioadei istorice care a dus la f?urirea României moderne.
 
S-a dovedit a fi istoricul total, care a îmbr??i?at aceast? epoc? tumultoas?, contructiv?, cu oameni d?rui?i ?i pasiona?i pân? la jertfa pentru ideea României unit?, modern? din toate punctele de vedere, cu oameni care au avut sim?ul realit??ilor ?i au construit o ?ar? sco?ând-o din letargia oriental?, cu intelectuali ce au pus temelia unui culturi izvorât? din profunzimile populare ?i legat? de curentele novatoare ale spiruali??ii europene. În primul rând romantismul. De aceea cei care vor s? cunoasc? aceast? epoc? a secolului al XIX-lea au ca reper ?tiin?ific opera lui Dan Berindei. Am spus opera ?i nu operele sale deoarece scrierile lui Dan Berindei alc?tuiesc un sistem coerent, unitar, structurat ?tiin?ific. S-a remarcat mai de mult prezen?a istoricului în Cetate. Într-adev?r Dan Berindei a fost ?i este - paginile revistei noastre se onoreaz? cu prezen?a sa permenent? - la televiziune, radio, în ziare ?i reviste. Fie evocând personalit??i ale civiliza?iei române?ti , momente din trecutul nostru, fie consemnând medita?ii asupra contemporaneit??ii - însemn?rile lui Dan Berindei apar?in deopotriv? unui istoric ?i unui moralist. Excluzând orice partizanat politic, orice tenta?ie de a servi interesele acelor care vor s? impun? ad?v?rul pritocit în laboratoarele dezinform?rii, Dan Berindei desf??oar? o tinereasc? activitate publicistic?. ?i în acela?i timp este oaspetele totdeauna a?teptat, mereu ascultat al unor colocvii, reuniuni ?tiin?ifice, dezbateri publice. Aceas? dimeniune a personalit??ii sale nu a diminuat odat? vârsta deoarece face parte din fibra sa intelectual? ?i moral?.
La începutul lunii noiembrie când Dan Berindei, istoricul de largi deschideri culturale, omul care a slujit cu devotament, d?ruire, f?r? emfaz? ?tiin?a româneasc?, prive?te înapoi cu mul?umirea datoriei împlinite noi to?i îi dorim s? priveasc? înainte fiindc? îi a?tept?m cuvântul scris ?i rostit cu bucuria de a ne afla al?turi de unul din marile spirite ale acestei ??ri.[1] 

O via?? d?ruit? istoriei na?ionale

Dan Berindei face parte din genera?ia care a p??it pe b?ncile Universit??ii din Bucure?ti când înv???mântul istoriei - ca de altfel al tuturor disciplinelor umaniste - se afla în plin? expansiune calitativ?. Pe Acad. Dan Berindei, la a 90-a aniversareN. Iorga adolescentul ?i tân?rul Dan Berindei îl ascultase la Radio: „sfaturile pe întunerec” ale savantului având, a?a cum au m?rturisit to?i cei ce se aflau atunci în fa?a aparatelor, fie doar cu galen?, o for?? unic? de atrac?ie intelectual?. Beneficiind de îndrumarea unor profesori precum Gheorghe I. Br?tianu, C. C. Giurescu, Victor Papacostea ca s? amintim doar trei din dasc?lii care i-au înrâurit drumurile, Dan Berindei s-a format de timpuriu ca un istoric care a a?ezat la temelia unei temeinice opere cercetarea ?i punerea în lumin? a izvoarelor. Colec?ii fundamentale de acte ?i documente privitoare la perioade ?i evenimente de o hot?râtoare importan?? ale istoriei na?ionale sunt legate de numele s?u. Acestea au fost temeliile unei construc?ii istoriografice care s-a caracterizat prin soliditatea informa?iei, prin obiectivitatea interpret?rii, prin privirea organic? asupra tuturor domeniilor care alc?tuiesc o societate. Perioada asupra c?reia s-a aplecat cu o st?ruin?? intelectual? neobosit? Dan Berindei a fost bogat? în personalit??i - exemplare - ?i evenimente - memorabile - înscrise în istoria na?ional?. Evocând portretele acestor oameni între oameni, reliefându-le faptele, nu odat? eroice, totdeauna dezinteresate, str?b?tute de patosul d?ruirii necondi?ionate pe altarul patriei - reconstituind evenimente datorit? c?rora ??rile române?ti au cunoscut ceea ce pe bun? dreptate Domnia Sa nume?te „trezirea na?ional?” istoricul a configurat o adev?rat? fresc? a vie?ii sociale politice, economice, a secolului al XIX-lea, secol hot?râtor pe calea f?uririi României moderne.

Dan Berindei este istoricul total prin excelen?? care necontenit a studiat istoria României în leg?tur? cu contextul european al vremii. Aceste interferen?e care privesc toate domeniile civiliza?iei române?ti dovedesc o dezvoltare organic?, un flux neîntrerupt de idei ?i fapte pe care le-am receptat reliefând identitatea ?i specificitatea na?ional? a poporului român. Din p?cate Universitatea noastr? a beneficiat târziu de prezen?a ca profesor a lui Dan Berindei. S-a petrecut o simultaneitate dramatic? în istoria înv???mântului românesc. În 1948, când profesorii s?i pe care i-am amintit au fost exclu?i din înv???mânt, tineri precum Dan Berindei care într-o desf??urare normal? a vie?ii universitare ar fi trebuit s? înceap? s? urce treptele ierarhiei didactice au fost la rândul lor împiedica?i s? fac? primul pas. ?i în cazul lui Dan Berindei aceast? situa?ie a durat patruzeci de ani! Dar urmând exemplul celor aminti?i, al celor care i-au înrâurit cariera, Dan Berindei a în?eles c? istoricul are datoria s? comunice cu cei din jur nu numai pe calea studiilor, tratatelor, volumelor, ci ?i prin formule care s? aduc? trecutul românesc în actualitatea imediat?, s?-l fac? accesibil unui mare num?r de oameni. A devenit astfel una din prezen?ele vie?ii noastre publice prin articolele sale din pres?, prin emisiunile radiofonice ?i de televiziune.

Cuvântul s?u echilibrat care sintetiza o înc?rc?tur? erudit? cu o expresie lipsit? de emfaz? pe în?elesul tuturor într-o frumoas? limb? româneasc? a fost ?i este ascultat, pre?uit de un num?r incalculabil de oameni. Care, indiferent de preg?tirea lor, ?tiu c? Dan Berindei este mesagerul unor adev?ruri esen?iale, c? prin el retr?iesc momente fundamentale ale istoriei na?ionale. Pe care Dan Berindei a pus-o necontenit în lumin? având drept c?l?uz? adev?rul. Un frumos exemplu de intelectual care într-o via?? pe care o dorim s? fie ?i de acum înainte tot atât de rodnic? pe plan ?tiin?ific - a fost la în?l?imea unei opere ce apar?ine patrimoniului ?tiin?ific al poporului român.[2] 
 
Academicianul Dan Berindei la 90 de ani, în dialog cu Alexandra S?raru
 
Alexandra S?raru: Cum vede lumea Omul Dan Berindei la 90 de ani?
 
Acad. Dan Berindei: Cu mult interes ?i cu mult? îngrijorare! Omenirea se afl? într-un moment de  dezvoltare extraordinar, îns? în acela?i timp evolu?iile ridic? semne de întrebare. Suntem departe de a tr?i într-o lume în care s? se fi instaurat pe deplin un echilibru între oamenii planetei, ca ?i între popoarele ei. Inegalitatea material? ?i starea precar? a multora continu? s? fiin?eze ?i chiar s? se accentueze, generând contradic?ii ?i chiar conflicte. De?i primejdii uria?e se profileaz?, reac?ia omenirii fa?? de aceast? situa?ie nu este pe m?sura cuvenit?.  Uria?ul salt demografic (înzecirea popula?iei globulului în curs de mai pu?in de trei veacuri), dar totodat? irosirea resurselor, dispari?ia treptat? a materiilor prime ?i chiar marea primejdie a unei crize a apei dulci, schimb?rile climatice ?i amenin?area cre?terii nivelului oceanelor ?i m?rilor, pericolul pe care îl poate produce oricând utilizarea imprudent? sau f?r? discern?mânt a for?ei atomului, poluarea dincolo de limitele admise sunt numai câteva dintre aceste primejdii! Lumea este dominat? de interesele unor mari for?e economice, care au în vedere înainte de toate doar propriul profit, mai ales dac?-l pot ob?ine în zone geografice care nu le intereseaz? cu prioritate. Mai grav? este poate ?i dec?derea moral?, treptata  renun?are la idealuri, egocentrismul excesiv, indiferen?a fa?? de soarta celorlal?i. Capacit??ile oamenilor sunt foarte mari, uneori chiar uimitoare, dar în acela?i timp ei sunt sub inciden?a dezvolt?rii unei lumi formale ?i birocratice, a specializ?rii ?i tipiz?rii excesive, a subsum?rii fa?? de  lumea virtual?. Se profileaz? ?i  primejdia robotiz?rii ?i a pierderii prin aceasta a însu?irilor umane.
Cu toate acestea, sunt un incorigibil optimist. Cred în for?a omului de a a-?i croi drum mai departe ?i de a rezolva probleme aparent insolubile. De asemenea, de?i privesc cu triste?e ?i strângere de inim? starea na?iunii noastre - devenit? din ce în ce o popula?ie! - am încredere într-o trezire a românilor ?i în reactivarea unor sentimente reale - ?i nu mimate - de dragoste de ?ar?. Avem destule defecte, dar avem ?i însu?iri, o putere de adaptare ?i de reînviere, care îmbinate cu inteligen?a nativ? va ajuta pe români s? pun? la locul cuvenit na?iunea lor în comunitatea na?iunilor, cu afirmarea ?i p?strarea tr?s?turilor lor specifice care i-au ajutat s? reziste la o întret?rire de drumuri istorice atâtea veacuri.
 
A.S.: Cum vede lumea Istoricul Dan Berindei?
 
B.D.: O bun? parte din r?spuns se g?se?te mai sus, în unele lucruri
spuse privind întrebarea anterioar?. Ca istoric, desprins de actualitate ?i cotidian, trebuie s? m?rturisesc  încântarea mea, la sfâr?itul vie?ii, la contemplarea mersului prin timp a omenirii, spectacol fascinant, tragic ?i extraordinar, de fapt o dram? spectaculoas? f?r? sfâr?it. Omul este f?r? îndoial? un animal inteligent sc?pat  de pe orbita  propriei lui Crea?ii, dar care - p?r?sind o disciplin? nativ? ereditar?  ?i pierzând în bun? m?sur? instinctele - a reu?it s? se afirme fa?? de restul regnului animal ?i s? impun?, în parte, evolu?ia plantelor. Din p?cate, el a fost totodat? distrug?torul mediului din care a provenit, multe specii animale ?i vegetale datorindu-i pieirea sau reducerea, ba chiar ?i înf??i?area naturii fiind afectat? de interven?iile umane. În multe privin?e, a reu?it s? schimbe înf??i?area lumii, dar în acela?i timp  s-a dovedit neputincios în fa?a unor fenomene sau calamit??i naturale.  Istoria este o carte în care sunt strânse ?i consemnate  episoadele unei evolu?ii dar ?i unei drame uria?e. Ea ofer? un  ansamblu nepre?uit de înv???minte, de care din  p?cate genera?iile succesive ?in foarte pu?in seama. Exist? o dreptate imanent?, dup? cum fiin?eaz? ?i o for?? de necrezut în rândul unor mici popoare care demonstreaz? unitate ?i voin?a de a face fa?? unor teribile încerc?ri. Exist? personalit??i care au marcat prin mintea ?i fapta lor în bine, dar uneori ?i în r?u, paginile istoriei umanit??ii. Oamenii sunt egali, dar cu caracteristici ?i deosebiri, care - datorit? unor condi?ii similare ale spa?iului în cauz? -  se transfer? chiar asupra unui popor sau altuia ?i care reflect?, în unele cazuri, rodul unei evolu?ii ?i a unor încerc?ri milenare sau seculare, tr?s?turi care n-ar trebui s? se piard? sub influen?a unei artificiale ?i mimetice globaliz?ri. Marea lec?ie a istoriei mai este ?i neputin?a colectivit??ii umane - cel pu?in pân? acum! - de a accepta în practic? aplicarea dezinteresat? a egalit??ii oamenilor ?i a dreptului fundamental al tuturor la o via?? decent?. Vorbele nu pot acoperi st?rile de fapt!
 
Acad. Dan BerindeiA.S.: Cum vede lumea vicepre?edintele Academiei Române la 90 de ani?
 
D.B.: În bun? m?sur?, am r?spuns mai înainte acestei întreb?ri! Consider Academia Român? o „patrie mai mic?”. Ea este o „b?trân? doamn?” care împline?te doar în trei ani un  veac ?i jum?tate de fiin?are ?i care are de realizat misiuni fundamentale: s? strâng? în rândurile ei vârfurile valorilor culturale, prin activitatea acestora ?i a re?elei sale de institute s? fie o necontenit? produc?toare de lucr?ri de înalt nivel, s? dezvolte rela?iile interacademice pe plan mondial ?i mai întâi european ?i mai ales s?  nu-?i uite menirea na?ional? pe care a  avut-o de la înfiin?area ei în 1866. Atunci a fost cel dintâi parlament cultural al na?iunii, în care s-au strâns laloalt? românii de pretutindeni, când înc? nu exista o Românie Mare. De atunci a mers în pas cu evolu?ia ?i dezvoltarea ??rii ?i a reprezentat totdeodat? o sf?tuitoare - prin  lucr?rile ei dar ?i prin lu?ri de pozi?ie - ale celor care au condus sau conduc ?ara. Nimic din ceea ce are loc ?i prive?te România nu-i poate fi indiferent.
Alegerea mea în Academie cu 22 de ani în urm? a însemnat pentru mine, atunci, la 66 de ani, cea mai de seam? realizare a vie?ii. De fapt, era vorba mai ales de recunoa?terea  unei activit??i de o via??. Ales de confra?ii mei pre?edinte al Sec?iei de resort din Academie, pe care am slujit-o în acest? calitate 13 ani, în ultimii opt mi-am îndeplinit apoi, în dou? mandate succesive, care se vor încheia în aprilie viitor, func?ia de vicepre?edinte. De pe aceast? pozi?ie ?i de cea a unui „nemuritor” privesc lumea str?duindu-m? necontenit pentru afirmarea Academiei Române ?i deplina ei reinserare în cadrul societ??ii române?ti ?i a românilor de pretutindeni ?i pentru  respectarea de c?tre succesivele înalte autorit??i ale statutului  a activit??ii ?i pozi?iei ei specifice. Revenind la lume, trebuie s? m?rturisesc c? pentru mine Academia Român? înseamn? o harnic? uzin? multiform? de afirmare ?tiin?ific? interna?ional? ?i totodat? un for de în?elepciune de care societatea româneasc? ?i mai ales înaltele autorit??i ?i forma?iile politice ar trebui s? ?in? seama în  mult mai mare m?sur? pentru a se asigura acestei ??ri ?i locuitorilor ei locul cuvenit în  lume![3]  
A consemnat Alexandra S?raru
 
Not?: Istoricul Dan Berindei s-a n?scut la 3 noiembrie 1923, în Bucure?ti. Este licen?iat al Facult??ii de Litere ?i Filosofie, sec?ia Istorie (1945), ?i-a luat doctoratul în ?tiin?e istorice în 1969, cu teza „Ora?ul Bucure?ti, re?edin?? ?i capital? a ??rii Române?ti (1459-1862)”. Membru corespondent (9 martie 1991) ?i membru titular (10 noiembrie 1992) al Academiei Române, pre?edinte al Sec?iei de ?tiin?e Istorice ?i Arheologie a Academiei Române (din 1993, reales în 1997 ?i 2001); din 2005, pre?edinte de onoare al Sec?iei de ?tiin?e Istorice iar din 2006, vicepre?edinte al Academiei Române.
A fost secretar ?i asistent suplinitor la Institutul de Cercet?ri Balcanice din Bucure?ti (1946-1948) ?i asistent la Institutul de Istorie ?i Filosofie al Academiei (1948-1952), dup? care a fost eliminat din cercetare, timp de trei ani, din motive politice. În 1955 a fost rechemat la Institutul de Istorie al Academiei, unde a r?mas pân? la pensionare. Secretar, apoi secretar general al Comitetului Na?ional al Istoricilor Români (1977-1993) ?i pre?edintele acestuia (din 1993), Dan Berindei a fost principalul organizator al Congresului Interna?ional de ?tiin?e Istorice de la Bucure?ti, din 1980. Membru fondator al Comisiei de heraldic?, genealogie ?i sigilografie ?i vicepre?edinte (1971), apoi pre?edinte (din 1981).
A publicat, singur sau în colaborare, peste 50 de volume ?i 550 de studii ?i articole ?tiin?ifice ?i a sus?inut conferin?e în ?ar? ?i în circa 20 de state ale lumii. În martie 2010, cu ocazia lans?rii a patru volume semnate de academicianul Dan Berindei ("În mijlocul cet??ii", „Constituirea României moderne”, „Portrete istorice ale românilor” ?i „Ioan Hudi?? - Jurnal politic. 1 martie 1942 - 31 ianuarie 1943”), s-a desf??urat colocviul dedicat istoricului „O via?? dedicat? istoriei na?ionale - Dan Berindei”.
Membru fondator, membru în comitetul de conducere ?i în Biroul Funda?iei europene „Nicolae Titulescu”; membru fondator al Funda?iei „Dun?rea Marea Neagr?”; delegat permanent al Academiei Române pe lâng? Uniunea Academic? Interna?ional? (din 1992); membru a 16 organisme ?tiin?ifice interna?ionale de profil.[4]
Membru titular al Academiei Europene de ?tiin?e, Arte ?i Litere, cu sediul la Paris. Doctor Honoris Causa al Universit??ii din Craiova (2001) ?i al Universit??ii „Ovidius” din Constan?a (2007). Distins cu Premiul Academiei „Nicolae B?lcescu” (1977) ?i cu Ordinul „Steaua României” în grad de Cavaler (2002).


[1]   Vezi revista Clipa, http://www.revistaclipa.com/8560/2013/10/repere-academice/dan-berindei-aniversare-90 - cu acordul directorului Dinu S?raru
footer