Revista Art-emis
Omagiere academic? - Eugen Simion la 80 de ani PDF Imprimare Email
Prof. dr. Tudor Nedelcea   
Duminică, 09 Iunie 2013 17:58
Acad. Eugen Simion, art-emisZi memorabil? la Academia Român?! Dup? ce l-a comemorat pe Radu P. Voinea, înaltul for ?tiin?ific l-a aniversat pe acad. Eugen Simion la împlinirea celor opt decenii de via?? (n?scut la 23 mai, dar înregistrat la starea civil? dou? zile mai târziu) . A fost o manifestare de pios omagiu criticului ?i istoricului literar, editorului Eugen Simion, membru corespondent al Academiei Române (9 martie1991), ales titular un an mai târziu (12 martie 1992), vicepre?edinte (1 februarie 1994-16 ianuarie 1998), pre?edinte interimar (15 octombrie 1997-16 ianuarie 1998) ?i pre?edinte al Academiei Române (16 ianuarie 1998-4 aprilie 2006). Ca o recunoa?tere a valorii operelor sale, Eugen Simion, „figur? emblematic? a culturii române?ti" (Mihai Cimpoi), este ales membru al Academiei Europene de la Londra (1992), membru al Asocia?iei Interna?ionale a Criticilor Literari (Paris, 1992), pre?edintele Comitetului Na?ional Român UNESCO pentru Deceniul Mondial al Dezvolt?rii Culturale (1992), membru de onoare al Academiei de ?tiin?e a Moldovei (1999), membru de onoare al Academiei de ?tiin?e Morale ?i Politice a Fran?ei (2004), membru al Academiei Danemarcei, membru de onoare al Academiei Greciei, doctor honoris causa a mai multor universit??i din ?ar? ?i str?in?tate. A ob?inut premiile Academiei Române (1977), Uniunii Scriitorilor (1965,1976, 1980, 1984) ?i al Uniunii Scriitorilor din Moldova (2003), a primit Ordinul „Steaua României", Ordinul Na?ional „Crucea Sudului" al Guvernului Braziliei (2000), Legiunea de Onoare a Fran?ei (2008), Ordinul R. Moldova (2008) etc., etc. La ora de fa??, conduce Sec?ia de Filologie ?i Literatur? a Academiei Române (din 2006), pre?edinte (fondator) al Funda?iei Na?ionale pentru ?tiin?? ?i Art?, directorul Institutului de Istorie ?i Teorie Literar? „G. C?linescu" al Academiei Române.

Autorul acestor impresionante realiz?ri ?tiin?ifice ?i culturale a fost, a?adar, omagiat de Academia Român?, o manifestare de adev?rat? ?inut? academic?, venind s?-l s?rb?toreasc? personalit??i din ?ar?, dar ?i de la Viena sau Paris, Cern?u?i sau Chi?in?u, I.P.S. Ioan Robu, arhiepiscop ?i mitropolit romano-catolic de Bucure?ti (dar a lipsit Patriarhia Român?!?), cei doi pre?edin?i Ion Iliescu ?i Emil Constantinescu (dar a lipsit „Casa Regal?"), a venit venerabilul M. ?ora (dar a lipsit conducerea Uniunii Scriitorilor).

A fost editat, cu acest prilej, un excelent volum omagial îngrijit de L. Chi?u, Gh. Chivu ?i Andrei Grigor, un volum de peste 500 p. în care semneaz?, printre al?ii, Ionel Haiduc, Serge Fauchereau, Jaques de Decker, A. Buzura, Al. Zub, Basarab Niculescu, Dan Berindei, A. Puslojici, N. Breban, Solomon Marcus, M. Cimpoi, Gh. Chivu, V. T?râ?eanu, Radomir Andrici, Pavel ?ugui, D. Micu, V. Cr?ciun, Iordan Datcu, I. Brad, M. Ispirescu, Tudor Nedelcea, Th. Codreanu, Ioana Dr?gan, C?t?lin ?îrlea, Stancu Ilin, Daniel Cristea-Enache, N. Panea, R?zvan Theodorescu, M. Metzeltin, I.A. Pop. Liga Cultural?, prin pre?edintele ei, Victor Cr?ciun, i-a f?cut marelui aniversat o surpriz?: eseul lui Mihai Cimpoi, Modelul de existen??: Eugen Simion, proasp?t scos la editura Semne.

Alocu?iunile rostite, atât în Aula Academiei, cât ?i dup?, au fost sincere, afective ?i pertinente, fiecare vorbitor creionând una sau mai multe din fa?etele personalit??ii lui Eugen Simion. Dup? un program simfonic sus?inut de Ansamblul Violoncellissimo, condus de Marin Cazacu, pre?edintele Academiei Ionel Haiduc a deschis „incredibila aniversare" a 80 de ani ai lui Eugen Simion, care de fapt, e o s?rb?toare a întregii Academii, men?ionând mo?tenirea predecesorului s?u în conducerea institu?iei: 38 volume facsimilate din manuscrisele eminesciene, crearea Funda?ie Na?ionale pentru ?tiin?? ?i Art? (care a editat peste 150 de „Opere fundamentale"), construc?ia Bibiliotecii Academiei, Casa seniorilor de la Otopeni, recuperarea averilor Academiei, Dic?ionarul general al Literaturii Române (DGLR) în 7 volume, tratatul academic de Istoria românilor, precum ?i prestigiul ?i independen?a politic? a Academiei.

Marius Sala, declarându-se un „admirator constant", a completat seria de proecte gigantice marca E. Simion: Dic?ionarul tezaur al limbii române (început acum un secol), Micul dic?ionar academic (în 4 vol.), DOOM (edi?ia a II-a, îmbun?t??it?), edi?ia a III-a din Gramatica Academiei, pentru care l-a „somat" s-o predea la termen, o edi?ie în limba englez? a acestei gramatici, Istoria limbii române etc. Pentru aceste realiz?ri a intrat în galeria patriarhilor din Academia Român? ?i va avea o posteritate demn? de invidiat.

Matematicianul Viorel Barbu de la Ia?i îl consider? un c?rturar luminat, îngrijorat de globalizarea ?i de soarta literaturii române.

Venit de la Viena, M. Metzeltin a precizat (în limba român?) c? Eugen Simion a în?eles cel mai bine cultura european? prin prelec?iunile despre limba ?i cultura român? pe care omagiatul le-a sus?inut în str?in?tate, iar DGLR este un instrument esen?ial ?i pentru cultura european?.

Excelent amfitrion la reuniuni interna?ionale îl consider? ?i Basarab Niculescu (critic literar, filosof al culturii, creatorul „cosmo-modernit??ii"), constructor de catedrale culturale, un om cu o „pudoare infinit?", care a f?cut apostolat în serviciul culturii române. ?i cei mai înver?una?i adversari ai s?i nu pot nega valoarea operei lui E. Simion ?i a editorului deopotriv?, comparabil cu Al. Rosetti.
Lingvistul Gr. Brâncu?i a remarcat acribia ?tiin?ific?, lingvistic?, respectul pentru textul editat, prietenia cu marii c?rturari ai lumii întru folosul culturii române.

Mihai Cimpoi, prietenul ?i colaboratorul s?u la multe proiecte (între care se impune DGLR), îl prezint? ca un model deontologic, demn de urmat, cum a remarcat ?i Steinhardt. Prin lucr?rile sale, E. Simion a demonstrat europenitatea culturii române, fiind deschis c?tre toate zonele culturale, având mereu în vedere unitatea consângenilor din arealul românesc prin limb?, tradi?ii, cultur?.

Ecaterina Andronescu îl consider? un reper ?tiin?ific ?i moral, model de verticalitate, un intelectual care a ap?rat ?coala româneasc?.

Detalii biografice a dezv?luit Ion Iliescu, fostul pre?edinte al României. Eugen Simion f?cea parte, în 1956, dintr-un grup de studen?i filologi care cereau desfiin?area cotelor obligatorii (erau fii de ??rani) ?i plecarea trupelor sovietice. E un spirit umanist, dar, ca pre?edinte al Academiei, s-a ar?tat pragmatic, dovedind calit??i organizatorice, manageriale deosebite, om cu ini?iative permanente.

Urm?torul (cronologic) pre?edinte, Emil Constantinescu, remarc? cultul prieteniei, discre?ia fa?? de problemele personale ale scriitorului, fiind un factor de echilibru în societatea civil?, care coaguleaz? oameni diferi?i, cooperant cu Pre?eden?ia („de multe ori mi-am anulat întâlniri preziden?iale spre a m? întâlni cu E. Simion").
Pre?edintele Academiei de ?tiin?e a Moldovei, Gh. Duca, ?i rectorul Universit??ii Academiei de ?tiin?? de la Chi?in?u, Maria Duca, au subliniat rolul ?i necesitatea colabor?rii între cele dou? Academii sau institute academice ca preambul la o viitoare unitate politic?. Cât despre E. Simion, el este omul care vorbe?te pu?in, dar face mult, mai ales pentru cultura ?i ?tiin?a basarabean?.

Maya Simionescu (savanta care a lucrat cu Emil Palade în SUA) consider? c? E. Simion se implic? în multe proiecte, pe care le duce la bun sfâr?it, are tot timpul idei pe care le materializeaz?. Important este ce facem ?i ce l?s?m în urma noastr?.

N. Dabija eviden?iaz? ideea de românitate care a stat la baza înfiin??rii Academiei, rolul culturii în preg?tirea unirii politice în general, ?i al lui Eugen Simion în special, personalitatea marcant? care a adus Basarabia în cultura român?, fiind astfel sincroniza?i.

I.P.S. Ioan Robu a amintit de puzderia de organiza?ii postdecembriste probasarabeni, care s-au pierdut între timp. Doar Academia Român?, gra?ie lui Eugen Simion, continu? la nivel înalt leg?tura cu provincia noastr?. Biserica catolic? are în Basarabia un episcop ?i 12 preo?i, plus o revist?. Pentru Eugen Simion are o stim? deosebit?, fiind liantul dintre cre?tinism ?i cultur?.

Studentul Colcieru a f?cut o excelent? dizerta?ie pe marginea vol. Timpul tr?irii, timpul m?rturisirii.

Eugen Simion a fost omagiat ?i de o delega?ie a Prim?riei municipiului Ploie?ti, Victor Cr?ciun i-a acordat o plachet? ?i o medalie a Columnei, iar ministrul Înv???mântului, Radu Procopie, i-a adresat un mesaj institu?ional ?i i-a acordat o plachet? în semn de recunoa?tere a meritelor sale.

A?teptat? cu deosebit interes de participan?ii care au umplut pân? la refuz Aula Academiei, a fost alocu?iunea s?rb?toritului. Cum era firesc, Eugen Simion a f?cut apel la pilde biblice, la cuget?rile sau jurnalele intime ale marilor personalit??i române?ti (G. C?linescu, Paul Zarifopol, E. Lovinescu, Tudor Vianu) spre a se defini pe sine. „ M? întreb cine sunt eu? Ce credem noi despre noi sau ce cred al?ii despre noi" este tema discursului s?u aniversar. Apelând la un text confesional din Tudor Vianu, mai pu?in cunoscut ( în care filosoful culturii apare în alte ipostaze: sentimental, sfios ?i melancolic, înclinat spre misticism), Eugen Simion se define?te ca un spirit cump?tat, uneori anxios, care ?tie s? se st?pâneasc?, detest? ura ?i incit? la toleran??, consider?, în spirit montesquian, adev?rul ca o virtute, (are „viciul" adev?rului), are nelini?ti, nu-i place bocetul, dar nici zeflemeaua, jeluitorii de profesie, cei care se îndoiesc de toate, nu-i place omul guraliv, întunecat la minte ?i slobod la gur?, este un om al faptelor, crede în România profund? ?i în virtu?iile ??ranului român care în?elege mai bine legile naturii ?i întâlnirea de „dincolo"; nu-i de acord cu Emil Cioran (care consider? b?trâne?ea o ru?ine9, î?i dore?te o b?trâne?e goethean? spre a scrie ceva important (dar nu dezv?luie, din supersti?ie, ce), bun?tatea ?i inteligen?a ca form? a bun?t??ii pot învinge b?trâne?ea, este orgolios, dar î?i educ? orgoliile, este dezam?git de unii prieteni („mi-au reu?it mai mult ideile decât prietenia"), Academia Român? este a doua sa cas?, întrucât misia ei este pus? în slujba na?iunii. „Însp?imântat" de atâtea cuvinte frumoase spuse despre Domnia Sa (dar îndrept??ite) în Aula Academiei ?i la recep?ie, „modelul de existen??" (M. Cimpoi), octogenarul Eugen Simion nu vrea s? se uite în urm?, s? judece sau s? dea sfaturi; aminte?te doar cuvintele Sf. Apostol Pavel (reluate ?i de Marin Preda): „Dac? dragoste nu e, nimic nu e".
„Spirit al amplitudinii", Eugen Simion este spiritus rector al culturii române de la cump?na celor dou? milenii, în bun? tradi?ie maiorescian? ?i c?linenescian?. Întru mul?i ani, domnule Profesor! footer