Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Larry Lee Watts   
Miercuri, 01 Mai 2013 21:12
Larry Watts - Cei dintai vor fi cei din urm?
Prefa?a autorului la volumul „Cei dintâi vor fi cei din urm?. România ?i sfâr?itul R?zboiului Rece"

Ca sovietolog, m-am implicat în studiile privind România în perioada de vârf, post-destindere, a R?zboiului Rece. Pe vremea aceea, spre sfâr?itul anilor 1970, subestimarea semnifica?iei declara?iilor, politicilor ?i ac?iunilor României ?i extrapolarea acestor atitudini ?i comportamente la ceilal?i membri est-europeni ai Pactului de la Var?ovia deveniser? o practic? uzual? în rândul anali?tilor americani specializa?i în politica regiunii. Sursele române?ti care afirmau contrariul erau tratate cu neîncredere. Cum România era pe atunci doar un subiect de interes periferic, am „clasat" aceast? informa?ie într-un ungher îndep?rtat al min?ii. Mie nu-mi fierbea nicio oal? acolo, dac? pot s? spun a?a. Vizitele repetate în România în anii 1980 ?i expunerea mea direct? la condi?iile de via?? dure impuse popula?iei în cursul respectivului deceniu nu au f?cut decât s? m? predispun? la aceea?i lips? de încredere. Dup? 1989, când am revenit în România, am început s? lucrez cu diverse oficialit??i în probleme de prevenire a conflictelor etnice, de reformare a armatei ?i a serviciilor de informa?ii ?i de integrare în Organiza?ia Tratatului Nord-Atlantic (NATO). Faptul c? am putut remarca direct eforturile lor autentice de instaurare a democra?iei în ciuda aparatului administrativ cvasi-distrus ?i a reac?iilor neconstructive din partea unui Occident lipsit de bun?voin?? mi-a readus în minte atitudinile neîncrez?toare ale anali?tilor americani fa?? de sursele române?ti, atitudini pe care le observasem în anii R?zboiului Rece. Astfel, dorin?a de a descifra cauzele acestei continue percep?ii gre?ite asupra inten?iilor ?i comportamentelor României s-a transformat pentru mine într-o preocupare constant?.

Deja evident? în volumul „Fere?te-m?, Doamne, de prieteni... ", aceast? preocupare este ilustrat? mai explicit în lucrarea de fa??. „Cei dintâi vor fi cei din urm?... " reia firul conflictului manifestat între România ?i Pactul de la Var?ovia de acolo de unde fusese întrerupt în Fere?te-m?, Doamne, de prieteni, în 1978, ?i îl continu? pân? în prima s?pt?mân? a lunii decembrie 1989. Volumul începe prin a aborda dificult??ile pe care anomalia româneasc? le ridicase în fa?a anali?tilor occidentali începând cu sfâr?itul anilor 1970 ?i pân? în ajunul Revolu?iei care a dus la c?derea regimului comunist.
Nu m-am bazat, în documentarea mea, pe multe surse române?ti. Motivul nu este nicidecum lipsa unor analize clare ?i bine realizate, fiindc? acestea nu lipsesc. Ele nu au fost îns? reprezentate aici deoarece practica de a pune sub semnul întreb?rii credibilitatea surselor române?ti era atât de extins?, încât atunci când am început acest proiect am preferat s? evit (aproape) în întregime acest risc, încercând s? creionez imaginea în principal din perspectiva rapoartelor ?i documentelor alc?tuite de ceilal?i membri ai Pactului de la Var?ovia.

Obstacolul „concep?iilor încet??enite" este unul greu de surmontat, iar pentru a-i convinge pe ceilal?i s?-l abordeze sunt necesare dovezi nu doar limpezi ?i conving?toare, ci incontestabile. Excep?iile pe care mi le-am permis sunt studii sau culegeri documentare cu anexe oficiale, pe motivul c? acestea pot fi accesate mai u?or decât arhivele respective. Aceea?i logic? a stat la baza website-ului[1] pe care am postat circa 300 de link-uri ?i documente originale din arhivele fo?tilor membri ai Pactului de la Var?ovia, ale fostei Republici Sovietice Socialiste Moldovene?ti, ale Agen?iei Centrale de Informa?ii a Statelor Unite, a Departamentului de Stat ?i ale Casei Albe, la care se vor ad?uga alte documente.

„Cei dintâi vor fi cei din urm?... " se constituie în esen?? într-o serie de studii de caz. Unele examineaz? principalele ?inte ale opera?iunilor clandestine ?i de dezinformare ale sovieticilor ?i procesul de sistematic? atribuire eronat? din cadrul alian?ei. Altele se concentreaz? asupra eforturilor române?ti de a bloca utilizarea Pactului de la Var?ovia ca pe un instrument de proiec?ie a puterii sovietice, de folosire a medierii ca o modalitate de blocare a extinderii influen?ei sovietice în diverse regiuni ale lumii ?i de a urma politici de securitate ?i dezarmare capabile s? limiteze exercitarea puterii militare sovietice.

C?ldura cu care publicul român a primit volumul „Fere?te-m?, Doamne, de prieteni... " a fost cople?itoare pentru o lucrare de anvergura ?i dimensiunile ei, cu mai multe tiraje dup? cel dintâi, lansat în 2011. De?i în cuprinsul s?u era reliefat? discrepan?a uria?? dintre politica intern? restrictiv? a României ?i cea extern? evident liberal?, unii au criticat lucrarea ca fiind o abordare „unilateral?", deoarece nu aborda ?i situa?ia grea a popula?iei în perioada regimului comunist.

Faptul c? volumul în cauz? nu s-a axat asupra acestei chestiuni este, în mod cert, real. Dar „Fere?te-m?, Doamne, de prieteni... " a fost conceput, în parte, pentru a corecta o perspectiv?. Înainte de publicarea sa, analizele post-1989 privind România în cursul R?zboiului Rece care nu se focalizau în mod covâr?itor ?i deseori exagerat asupra represiunii interne, ignorând complet comportamentul ?i politica sa extern? ?i de securitate, erau extrem de rare. Atât de rare, încât extraordinarele sale parteneriate occidentale erau interpretate deseori ca o consecin?? a percep?iilor eronate ale Vestului, iar opiniile laudative exprimate de cinci pre?edin?i americani ?i de diver?i lideri europeni erau privite ca fiind nu evalu?ri corecte, ci rezultatul credulit??ii occidentale. Chiar ?i izolarea României în cadrul Pactului de la Var?ovia a fost atribuit? în mod gre?it e?ecurilor ei în domeniul liberaliz?rii ?i al reformelor.

A?a cum am men?ionat, obiectivul acestor studii este acela de a analiza rolul României în cursul R?zboiului Rece ca actor statal în cadrul unei alian?e ?i în plan interna?ional. Politica intern? este important? în acest context doar atunci când ?i în cazurile în care influen?eaz? politicile externe ?i de securitate. Cei dintâi vor fi cei din urm? trateaz? problema politicii interne într-o m?sur? mai mare decât Fere?te-m?, Doamne, de prieteni, deoarece în cursul anilor 1980 politica intern? a României a devenit un factor Larry L. Watts - Foto C.N.Ronceaimportant în rela?iile sale cu Occidentul în general ?i cu Statele Unite ale Americii în particular. Dar focalizarea pe România ca actor statal este neschimbat? ?i, cred eu, justificat?, din mai multe motive. În primul rând, deoarece dovezile c? U.R.S.S. a exercitat sau a inten?ionat m?car s? exercite presiuni asupra României în cadrul Pactului de la Var?ovia pentru liberalizarea politicii sale interne în anii 1980 (sau în orice alt? perioad? a R?zboiului Rece) sunt firave. În al doilea rând, fiindc? documentele sovieticilor ?i cele ale altor membri ai Pactului de la Var?ovia subliniaz? în mod repetat c? problemele Moscovei în privin?a României erau determinate de politica extern? ?i de securitate independent? a acesteia din urm? - cursul s?u „separat". ?i, în ultimul rând, pentru c?, pân? cel pu?in în ultimul trimestru al anului 1989, reformele implementate de Mihail Gorbaciov erau menite în principal s? accentueze controlul central sovietic asupra politicilor externe ?i de securitate ale celorlal?i membri ai Pactului de la Var?ovia.

Focalizarea îngust? a unei mari p?r?i a literaturii post-1989 pe tema caracterului represiv al regimului politic din România i-a determinat pe numero?i autori s? conchid? c?, spre desebire de al?i fo?ti membri est-europeni ai Pactului de la Var?ovia, România nu beneficia de un „istoric utilizabil" de pe urma trecutului s?u comunist. Dimpotriv? îns?, analiza popularelor politici externe ?i de securitate române?ti demonstreaz? c? trecutul s?u în acest domeniu critic are o utilitate considerabil mai mare decât cel al oric?ruia dintre fo?tii s?i „tovar??i de lupt?". Iar aceast? utilitate are, dup? p?rerea mea, ecouri care reverbereaz? pân? în ziua de ast?zi. (Larry L. Watts).

Victor Roncea - Un comentariu de despre lansarea volumului „Cei dintâi vor fi cei din urm?. România ?i sfâr?itul R?zboiului Rece"

In Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I" (B.C.U.) s-a desf??urat, ee 24 aprilie 2013, lansarea c?r?ii mult a?teptate a profesorului american Larry Lee Watts, „Cei dintâi vor fi cei din urm?. România ?i sfâr?itul R?zboiului Rece", continuarea volumului „Fere?te-m?, Doamne, de prieteni. R?zboiul clandestin al blocului sovietic cu România". Ambele volume au fost publicate la Editura Rao ?i fac parte dintr-o trilogie destinat? recuper?rii istoriei reale a României. In ciuda cârcota?ilor cam gr?bi?i, nu cred ca audien?a de la B.C.U. a fost constituit? din „nostalgici", dup? cum prev?zuse, de altfel, profesorul Mihai Retegan c? se va spune. Cu ochiul meu de simplu ziarist am v?zut în sal? atât autentici profesioni?ti ai informa?iei ?i c?ut?tori independen?i ai adev?rului cât ?i o parte important? din elita fostei, actualei ?i viitoare „securimi", între care se aflau, în calitate oficial?, doi consilieri speciali de-ai Premierului ?i doi de-ai Pre?edin?iei, plus speciali?ti str?ini de marc?, prezen?i la noi în âara. Interesul extraordinar pentru acest eveniment a fost reflectat de altfel de cei peste 11.000 de participan?i indirect la lansare, care au urm?rit conferin?a „Live"[2], ?inând cont c? transmisia în direct a evenimentului s-a desf??urat pe internet (presa central?, doar de limb? român?, a lipsit aproape cu des?vâr?ire, dar?mite s? se mai ?i difuzeze ceva pe televiziuni) m? indoiesc profund c? doar „nostalgicii" au fost c?lare pe calculatoare.

Desigur, se poate pune intrebarea: cine au fost cei 11.000? O parte, semnificativ? doar prin capacitatea lor de otr?vire prin mijloacele de propagand? la care au, înc?, acces, a fost cea scoas? în eviden?? de prof. Mihai Retegan, în postura de „avocat al diavolului": acele „VIP"-uri intelectualoide care au întâmpinat cu o violen?? salbatic? ?i primul volum, dând din coad? ?i copite ?i înainte de lansarea celui de-al doilea, „ceea ce demonstreaz? in modul cel mai clar c? o anumit? politic? se deruleaz?, continu? în ceea ce ne prive?te", dup? cum afirma istoricul român.

Dac? lu?m la buchisit cartea lui Larry Watts, de la coad?, ca s? respect?m titlul - „Cei dintai vor fi cei din urm?" - ne vom face o idee din ce zone provin ?i cine sunt aceste personaje cu apeten?e viscerale împotriva României ?i a adev?rului istoric, reliefat de profesorul american în premiera interna?ional? într-o asemenea form? complex? ?i unitar?. A?adar, studiind ochiometric Indicele de nume, vom constata c? dac? trimiterile la U.R.S.S. sunt cam egale cu cele la S.U.A., în schimb, volumul de informa?ii cu privire la Ungaria ?i Budapesta este aproape triplu. In topul topurilor se afla Moscova, apoi C.I.A., K.G.B. ?i, la rând, cateva personaje malefice ale istoriei României, venite cu pluta sau tancul în ?ara noastr?, cum ar fi Leonte Rautu ?i Ion Mihai Pacepa. Un Pacepa al c?rui mit este definitiv spulberat în cartea istoricului ?i expertului în informa?ii, Larry Watts. Un Pacepa - agent sovietic dovedit - despre care afl?m într-o not? de subsol.[3] Un Pacepa publicat cu surle la „Humanitas" ?i promovat cu trâmbi?e de re?eaua antiromâneasc? din care fac parte: Liiceanu, Ple?u, Patapievici... (sub umbrela cui?).

Ace?tia ?i al?i câ?iva au reprezentat, probabil, o parte dintre nostalgicii carcota?ilor care or fi urm?rit transmisia. Dar restul de 10.990? Restul pân? la 11.000 sunt români! Români interesa?i s? afle adev?rul despre âara lor. Adev?r ?inut la secret timp de aproape 70 de ani. Adev?r pentru care a fost nevoie de un american ca s?-l afl?m, la aproape 24 de ani de la schimbarea violenta de regim din 1989, întregit, dincolo de ceea ce am tr?it cu toâii.

Larry Watts, un specialist al informa?iilor, cu o capacitate analitic? remarcabil?, reu?e?te s? completeze „Istoria sincer? a poporului român" scris? de regretatul profesor Florin Constantiniu, cât ?i studiile colegilor s?i de crez ?i de genera?ie, cu o perspectiv? ascuns?, pân? acum, celor interesa?i de adev?r. O perspectiv? care vine ca un izvor de ap? vie intr-o mla?tin? de ur?, pentru a schimba, categoric, viitorul românilor, prin cunoa?terea a trecutului lor, ceea ce se poate constitui într-o arm? redutabil? pentru preluarea controlului asupra prezentului nostru.

Capitolul ce se înscrie ca un necrolog al lui Pacepa se încheie intr-un mod lamuritor: „In mod ironic, daca exist? cu adevarat un „mit" privitor la independen?a României, rezid? în faptul c? „independen?a" era un termen mult prea palid pentru a descrie politici atât de vizibil ?i de constant ostile obiectivelor esen?iale ale sovieticilor".
Multumim, Larry Watts! (Victor Roncea)
---------------------------------------------------------------------
Normal 0 false false false MicrosoftInternetExplorer4

[1] www.larrylwatts.com

[2] prin intermediul platformei Privesc.eu.

[3] p. 151 - unde am g?sit o gre?eal?: generalul ?erb a tr?dat în 1971 ?i nu, în 1991; sunt sigur c? m?car la corectur? va fi de folos ga?ca lui Tism?neanu) c? Pacepa a fost sus?inut în opera sa de intoxicare ?i dezinformare ante ?i post-decembrist? de ni?te personaje între care se num?r? un fost politruc ca V.I. Tism?neanu, un informator al Securit??ii mansurtizat la Radio Europa Liber?, ca Nestor Rate?, un fost disident pa?aportat în SUA ca Dorin Tudoran, propagandistul de serviciu Dan Pavel ?i jurnalistul de servicii Sorin Rosca St?nescu (m?car cel din urm? ar avea datoria s?-?i explice pozi?ia).

/* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:"Table Normal"; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-parent:""; mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; mso-para-margin:0cm; mso-para-margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:10.0pt; font-family:"Times New Roman"; mso-ansi-language:#0400; mso-fareast-language:#0400; mso-bidi-language:#0400;}
footer